62 matches
-
vreme. M-am gîndit la toate, pe urmă am ațipit și atunci În vis mi-a apărut Apolo care mi-a spus: Tiresias, tu Îi Înveți pe oameni speranța de a refuza destinul. Îi faci să vadă În vorbele tale șerpii și Îi Îndemni să le despartă cu grijă și să se ferească. În loc să Îi Înfricoșezi, Îi faci mai puternici... CÎnd m-am trezit mi-am dat seama după răceala mîinilor că se făcuse noapte... Poate că nu mai sînt nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
salon" cu rucsacul său negru în care duce coperți și o potcoavă. Poate că, trăind înlăuntrul fantasmelor sale, Theo ne consideră pe noi "anormali", deoarece "nimeni nu plînge", "nu simte durerea", nu strigă pentru că în fostele temple ale zeilor umblă șerpii. De câte ori ies din cabină, văd pe ușă imaginile care ne arată cum trebuie să ne legăm, în caz de pericol, centura de salvare. Marți 22 noiembrie Întâi, n-am vrut să merg la Pergam. Aut Delphi, aut nihil. M-a
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
tot mai multă anizantă, și dispar toate celelalte ierburi. Și au dispărut și căprioara și antilopa, care depindeau de plantele celelalte. Ca și iepurii. Ca și ulii și bufnițele, care mâncau iepuri. Șoarecii nu mai au ce mânca, deci nici șerpii. Astăzi, anizanta domină preriile din Canada până în Nevada, acoperind un areal de două ori cât Nebraska și răspândindu-se într-un ritm de mii de hectare pe an. Culmea ironiei e că nici vitelor nu le place anizanta, zice Stridie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
de pâine pentru sandvișul umplut cu minciuni întunecatul poate fi ușor confundat cu înțelepciunea șarpelui din porumbel care ți-arată la microscop cum Duhul desprinde cuvintele din colțurile minții rostogolindu-le rotunjindu-le în inima desțelenită “fiți dar înțelepți ca șerpii și blânzi ca porumbeii.” (Matei 10.16) nu te cunosc mă sugrumă regretul că te-am tăiat cu o linie roșie mâinile slăbite nu pot opri tremurul picioarelor pe drumul bolovănos rana din umărul stâng îmi sângerează nu pot purta
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
și gândi c-au să bea din licoare la nuntă. Se dusese vestea că la Godun un „harap“ dormea în mansardă. În pustietatea din câmp, n-ai fi zis că-i păsa cuiva, însă prietenii soseau să îl vadă precum șerpii, târâș, prin lan. Omar nu voia să i se arate oricui. Stătea sub un nuc, lângă ferme, așteptând să treacă vâltoarea. Nu avea o poveste de spus. Toată primăvara lucrase să ridice garajul și rampa. Mai aveau de primit instalațiile
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
pune între mine și inchizitori tot ce mă înconjoară. Nici intențiile, nici întrebările lor nu mă mai pot atinge. Mă apără, cumva, lumina, vara, fructele. Dar noaptea, în somn, rămân fără apărare. Și atunci încep să foiască prin somnul meu șerpii. Mă îndoiesc că poți să-ți dai seama ce mi se întîmplă, dar îți voi povesti ceva. Acum câțiva ani, un pădurar prinsese vipere, să le vândă pentru venin. Le-a pus într-un sac pe care l-a legat
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
aceea că vede soarele sugând zi de zi toate sevele vieții și că scorojește ogoarele și oamenii. Fusese anul în care familia se transferase în sătucul vecin Stigmano: pământul aiurea din pricina lipsei de apă, buruienile luau foc de la soare și șerpii, înebuniți și ei, se adunau în convoaie pe ulițe. Soarele fusese o lipitoare lacomă, dar perceptorii se făceau că nu-nțeleg, pretinseseră taxele ca și anul trecut și astfel cleștele datoriilor strânsese bietele inimi ale țăranilor și meșteșugarilor, ale ciobanilor
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
rapidă și se risipise cât ai clipi din ochi, de ce mă chinuiau în halul ăla? Nu te-au crezut. Eu, șarpele l-am văzut cu adevărat, tu mă crezi? Te cred, vorbești cu o persoană care, lăsând la o parte șerpii, a văzut zburând copaci, scări, cruci, cum să nu te cred? Ei sunt de rea credință, ei sunt cei ce pretind credința oarbă într-un Dumnezeu nevăzut, după care nu cred în cei ce sunt în stare să nimerească mesajele
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de documente etnografice confirmă că, adesea, vrăjitoria este o învestitură lunară (directă sau transmisă prin mijlocirea șerpilor). La chinezi, de pildă, șarpele este la originea oricărei puteri magice, iar termenii ebraici și arabi desemnând magia sunt derivați de la cei desemnând șerpii"213 Sintetizând, putem spune că șarpele este, pe rând, simbol al lunii, al fertilității, al magiei și vrăjitoriei. El poate fi însuși diavolul, dar poate semnifica și înțelepciunea, poate întruchipa spiritele strămoșilor (trăiește în întunericul subpământean) și tot el poate
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
șarpe, primul lucru pe care l-au făcut a fost să angajeze un specialist care să-l studieze. Au organizat un comitet pentru a discuta despre șerpi. Managementul lor a plecat pentru a căuta șerpi. Apoi au început să distrugă șerpii ucigând orice semăna cu un șarpe sau era aproape de a fi un șarpe. Pe de altă parte, deviza lui Perot era acesta: „Atunci când vezi un șarpe, pur și simplu iei o sapă și îi tai capul”. Lecția este să vă
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
misteruri plină Pe omu-mpins de soartă a piere de lumină... sau o miniatură persană: Se duce calul Graur spre codrii de stejari, În care greu se luptă balaurii cei mari Cu pajuri năzdrăvane născute-n ceea lume; Prin locuri unde șerpii brilianturi fac din spume, Și zmeii fac palaturi de-argint cu turnuri dese Ca-n ele să ascundă frumoase-mpărătese. El trece prin poiene cu tufe aurite, În care se alungă șopârle smălțuite Și blânde păsărele ce cîntă-n cuibul cald
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
adevărata lume civilă în care este posibil să construiești orașe și sate și unde poți cultiva pământul și crește animale domestice. Departe de acest centru se găsește periferia sălbatică, lipsită de ospitalitate, unde își au locuința doar animalele sălbatice și șerpii și unde, din cauza deșertului, a pământului arid și a vântului sufocant, nu poți construi un mediu care să permită viața și să reziste în timp (Ier 4,11). Lumea de dincolo În acest paragraf mă voi referi la lumea de
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]