61 matches
-
este aceea concretă a prădătorului feroce, în Noul Testament lupul capătă meschina sarcină de a-l simboliza pe diavol, care, asemenea lui, dă iama în oile Domnului. "Iată, Eu vă trimit ca pe niște oi în mijlocul lupilor; fiți dar înțelepți ca șerpii și blânzi ca porumbeii"8. (Matei 10, 16), le spune Iisus apostolilor săi. Imaginea se repetă, astfel încât, pentru medievali, lupul capătă o reputație accentuat negativă. De aici până la identificarea sa cu diavolul nu mai era decât un pas: "Lupul reprezintă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
spațiul poetic și îi conferă propriul lor dinamism: "Sălbătăcita vită pe stîlpi se-ncolăceste" (Mateiu Caragiale, Curțile vechi), pămîntul e un "monstru încolăcit de vînturi" (Ț. Arghezi, scrisoare, 1903), norii învăluie luna "în barizuri din ce in ce mai negre" (Gală Galaction, În pădurea Cotosmanei), șerpii apar "încolăciți pe ramuri, ca lanțul iederii vicleni" (Alice Călugăru, Șerpii). La polul opus, vom găsi din belșug despletiri, răsfirări, destrămări, sfîșieri: Se-nmlădie salcîmii, ca plete despletite" (Traian Demetrescu, Noapte de vară), "sirene cu lungi plete despletite" (D. Karnabatt
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
zone în parte: deșert, savană, pădure tropicală. Dintre mamifere se întâlnesc în număr mare antilope, gazele, bivoli, elefanți, lei, leoparzi, șacali, hipopotami, hiene etc. Păsările sunt reprezentate mai ales de struț, marabu, bibilică și barză. Dintre reptile sunt mai răspândiți șerpii boa, pitonul și crocodilul. Fauna este cu atât mai variată cu cât se coboară de la nord spre sud. În această regiune numărul speciilor de animale sălbatice este mai ridicat. Khartoum, Omdurman și Khartoum-Nord, care formează laolaltă capitala țării, au o
Geografia Sudanului () [Corola-website/Science/312240_a_313569]
-
situat pe tufișuri, între 1 și 3 ouă albăstrui care sunt clocite timp de 45 de zile. Puii au mulți dușmani din care cauză de obicei dintr-un cuib numai un pui va ajunge adult. Hrana preferată a păsărilor sunt șerpii, dar consumă și amfibii, șopârle, insecte sau rozătoare și păsări. Șerpii sunt vânați prin bătăi ale aripilor și lovituri cu picioarele.
Pasăre secretar () [Corola-website/Science/314789_a_316118]
-
românească, este reprezentată de obicei ca o combinație de șarpe și cocoș, având puterea de a ucide prin privire sau prin otrava răsuflării. Împărat al târâtoarelor ("basiliskos" = mic rege), vasiliscul era înfățișat ca o reptilă ce nu se târa precum șerpii, ci înainta cu capul în sus. Purta coroană și provoca moartea atât prin privire, cât și prin respirație. Plinius cel Bătrân susținea că trăia într-un deșert, fiindcă totul în jur era otrăvit. Modelul acestui monstru cu privire ucigașă e
Vasilisc () [Corola-website/Science/296925_a_298254]
-
tufișuri, pe câmpii și pe la răscruci de drumuri. Ia chip de animal (iapa, bivolița, vacă), de femeie care seamănă cu un copac cioturos, cu craci uscate, cu păr lung despletit sau împletit șuvițe care cad din cap până la călcâie precum șerpii, îmbrăcată în scoarță sau mușchi de copac. Poate fi înaltă cât casa și capita de fan sau mică cât un iepure, frumoasa că o zână sau hidoasa că un monstru cu capul mare, cu ochii cât strachina și dinții cât
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]
-
șerpi afrontați, privind unul spre celălalt, având între ei un glob sau o cruce. Șerpii afrontați din paterițele bizantine simbolizează înțelepciunea pastorala, cu trimitere la citatul: "„Iată Eu vă trimit că pe niște oi în mijlocul lupilor; fiți dar înțelepți că șerpii și blânzi că porumbeii”". Globul și crucea ar însemna ca arhiereul păstorește turmă lui Hristos. Alte semnificații ar mai putea fi: a) atotputernicia lui Dumnezeu: alfa și omega - "Eu sînt alfa și omega Cel dintâi și cel de pe urma, Atottiitorul!". Alfa
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
pietre. Hrana brotăcelului constă din diferite insecte și larvele lor (coleoptere, diptere), predominând formele zburătoare, pe care le prinde printr-un salt, cu ajutorul limbii sale protractile și lipicioase. Consumă și arahnide (păianjeni) și acarieni. Are ca dușmani păsările răpitoare și șerpii. Reproducerea brotăcelului are loc în aprilie-iunie în apă, unde el este un foarte bun înotător. În această perioadă masculii intră în apă; femelele îi urmează mai târziu și pentru o perioadă scurtă, când are loc fecundarea și depunerea pontei. Amplexul
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
sunt incluse în această categorie orice mâncăruri care au început să fermenteze. Consumarea de stimulente, precum cafeaua este nerecomandată, la fel și țigările, însă doar musulmanii foarte devotați țin seama de acest considerent. 6. Broaștele și alte animale terestre, precum șerpii. Un musulman poate consuma mâncăruri din lista celor interzise, în cazuri particulare, precum atunci când este pus în pericol de moarte - din cauza unei boli sau de foame - sau când este forțat. Termenul pentru un produs despre care nu se știe exact
Cultura culinară în spațiul islamic () [Corola-website/Science/331849_a_333178]
-
părăsi imediat culcușul, pentru a se hrăni singuri. Ating maturitatea sexuală la vârsta de 7-8 săptămâni (două luni) Principalii dușmanii naturali ai șoarecelui subpământean sunt mamiferele carnivore (vulpi, nevăstuici, hermine, dihori și bursuci) și păsările răpitoare de noapte, mai rar șerpii. Fiind preponderent nocturn este rar atacat de păsărilor răpitoare de zi. Este considerat dăunător pentru că distruge plantele, rozându-le rădăcinile. Având în vedere că populațiile șoarecelui subpământean sunt mici în România, el produce pagube minore prin consumul de masă verde
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
nu prea înalt, dar cel mai adesea înfulecă puii de păsări care cuibăresc pe pământ. În România hrana preferată a șerpilor tineri și maturi o formează reptilele, îndeosebi șopârlele: șopârlele de ziduri ("Lacerta muralis") și gușterii ("Lacerta viridis"), iar pentru șerpii adulți principala pradă o reprezintă rozătoarele: hârciogii ("Cricetus") și popândăii ("Citellus"). În Crimeea în hrana exemplarelor studiate au fost găsite reptile - șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de iarbă ("Podarcis tauricus"), șopârla de stâncă ("Darevskia saxicola") și șarpele de casă
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]