133 matches
-
cont., 172; Streinu, Pagini, I, 94-97, IV, 69-71; Călinescu, Ist. lit. (1941), 816, Ist. lit. (1982), 901; Eugen Jebeleanu, Simion Stolnicu, CNT, 1966, 9; Laurențiu Ulici, Fișe de retrospectivă literară: Simion Stolnicu, CNT, 1966, 34; Bărbulescu, Comentarii, 166-201; Al. Piru, „Șerpuiri între lut și torțele de aur”, RL, 1973, 29; Emil Manu, „Șerpuiri între lut și torțele de aur”, AST, 1973, 8; Crohmălniceanu, Literatura, II, 489-493; Ion Bălu, Simion Stolnicu, RL, 1980, 46; Eugen Simion, Memorialistică, RL, 1988, 29; Grigurcu, Eminescu-Labiș
STOLNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
816, Ist. lit. (1982), 901; Eugen Jebeleanu, Simion Stolnicu, CNT, 1966, 9; Laurențiu Ulici, Fișe de retrospectivă literară: Simion Stolnicu, CNT, 1966, 34; Bărbulescu, Comentarii, 166-201; Al. Piru, „Șerpuiri între lut și torțele de aur”, RL, 1973, 29; Emil Manu, „Șerpuiri între lut și torțele de aur”, AST, 1973, 8; Crohmălniceanu, Literatura, II, 489-493; Ion Bălu, Simion Stolnicu, RL, 1980, 46; Eugen Simion, Memorialistică, RL, 1988, 29; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 339-349; Lovinescu, Sburătorul, I, 157, II, 9, passim, III, 45, passim, IV
STOLNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
Simion Stolnicu, RL, 1980, 46; Eugen Simion, Memorialistică, RL, 1988, 29; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 339-349; Lovinescu, Sburătorul, I, 157, II, 9, passim, III, 45, passim, IV, 10, passim, V, 35, passim; Ciopraga, Amfiteatru, 433-437; Micu, Scurtă ist., II, 78-79; Alexandru Arion, „Șerpuiri între lut și torțele de aur”, RL, 1999, 21; Simion Bărbulescu, Simion Stolnicu sau Despre tentația efemerului, Ploiești, 2002; Dicț. scriit. rom., IV, 406-408; Paul Silvestru, Carte de citire, București, 2002, 14-16; Dicț. analitic, IV, 662-667. R.S.
STOLNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
constituie și substanța versurilor din Zaruri de apă (1999). Dar registrul imagistic se modifică și, de asemenea, sintaxa poetică. Metaforele, abstracte și oarecum reci la început, devin mai concentrate și mai sensibile. Stihurile, arborescente inițial, își diminuează entropia, urmând, în șerpuirea multiplă a ingambamentelor, paradigmele semantice ale textului. Dintre ele, cu precădere Eros și Thanatos, această asociere bipolară, fundamentală pentru poezia lui P., se manifestă ca o figură de sursă expresionistă. SCRIERI: Lebede ale puterii, București, 1972; Obelisc, Timișoara, 1974; Neînceputa
PETROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288801_a_290130]
-
O. Mugur și Ștefan Pintilie. La începuturile carierei, O. pare atras de literatura polițistă, dar într-o accepție mai cuprinzătoare. Romanele, de reală abilitate tehnică, Procesul manechinelor (1974) și Plus sau minus infinitul (1978) împletesc firul anchetei proprii genului cu șerpuirile investigației psihologice, miza ce se conturează prin „jocul ipotezelor” fiind de esență morală. Detectivistica pe care o propune scriitorul nu e doar un sport al inteligenței, cât mai ales o insistentă incursiune printre și dincolo de aparențe. Interesantă este teatralitatea acestor
OPREA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
e o atmosferă sobră, de reculegere și cucernicie, solemn melancolică, suav hieratică: „Înconjurat de rude la masă stau sfios / și nu vorbește nimeni. E o tăcere calmă. Ei mă privesc pe mine și eu privesc în jos / și-mi caut șerpuirea destinului în palmă. O pâine grea și mare, o lacrimă de grâu / din mijloc ne sfidează iradiind arome.” Se înfiripă un spațiu de taină, învăluit în aer sacral, un tărâm în care lumea viilor nu e despărțită de cea a
MICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
Adrian Doinaru), Pitești, 1997; Cuvinte nemuritoare. Sublima eschivă a limbajului revelat, Cerașu-Prahova, 1999; Simion Stolnicu sau Despre tentația efemerului, Ploiești, 2002; Introducere în opera lui Al. Piru, Pitești, 2002; Ca o barcă împinsă de vânt, Brașov, 2003. Ediții: Simion Stolnicu, Șerpuiri între lut și torțele de aur, pref. Vladimir Streinu, București, 1973, Printre scriitori și artiști, pref. edit., București, 1988. Traduceri: Gérard Leroy, Dumnezeu este un drept al omului, București, 1993; San Juan de la Cruz, Poeme mistice-Canticos espirituales, ed. bilingvă, Brașov
BARBULESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285634_a_286963]
-
între fabulos și reconstituire istorică. Dacă Ureche are în stilul său fermitatea frazei romane, dacă Miron Costin se lasă furat de vorbăria obișnuită la autorii de memorii poloni din vremea sa, la Constantin Cantacuzino avem toată lărgimea sonoră, toată armonioasa șerpuire a modelelor italiene din care se inspiră. Niciodată fraza românească nu fusese mai amplă, mai complicată și mai plină de înțeles. N. IORGA Cartea Stolnicului nu este o cronică. Locul marelui cărturar nu este printre cronicari, ci categoric alături de istorici
CANTACUZINO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
buiestru (à l’amble). Mersul încrucișat este executat braț și picior opus, iar mersul în buiestru este executat braț și picior de aceeași parte. Mersul în patru labe stă la baza tuturor formelor de târâre (reptație), cum ar fi: alunecare, șerpuire, dosul de pisică, săritura de iepure (Șdic, 1982). Principiile de aplicare a metodei Klapp au fost sistematizate de către A. Burger-Wagner după cum urmează: a) orice poziție care menține coloana vertebrală paralelă cu solul elimină acțiunea nefastă a gravitației asupra deviațiilor de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
încalece. Chemă un războinic și-i porunci să se ocupe de el, apoi se îndreptă către capul coloanei. Cărarea era suficient de largă încât să poată trece pe-acolo doi oameni pe cal, unul lângă altul, dar era toată o șerpuire abruptă și pietroasă. Urcând împreună cu războinicii săi, Balamber vedea deschizându-se sub el valea îngustă, doar puțin mai largă decât o uliță, întortocheată, înghesuit între stânci și pâlcuri de conifere. Deasupra lor atârnau piscuri imense de ardezie, la baza cărora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
se pare că ți s-a întâmplat și ție la fel. O strălucire extrem de vie lumină ochii abatelui. Cu smerenie, își lăsă în jos capul. — Ei, da! recunoscu cu gravitate. Ceva asemănător mi s-a întâmplat și mie. Din spatele primelor șerpuiri ale cărării se ridicară din nou proteste și vociferări. într-o izbucnire de mânie, Balamber îi vorbi lui Khaba, poruncindu-i să se ducă să calmeze centuriile. Se întoarse apoi din nou spre călugăr: — Tu n-ai fost din totdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Covoarele de stele din mioritic plai, Mă însoțesc adesea pe șerpuiri de munte Și parcă-ntreg trecutul, m-așteaptă cu alai, De inima uimită se-oprește, să-l asculte... În palma de țărână pe care o călcăm, Ce-a supt atâta sânge din acte de jertfire, Noi, încercăm adesea ca să îmbălsămăm
COVOARE DE STELE by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83766_a_85091]
-
un ac. Sicriul Seniorului era depus în fața Muzeului Național de Artă, chiar în mijlocul valurilor umane. De la o fereastră a fostului palat regal, fantoma lui Carol al II-lea scruta mulțimea smulgându-și mustața cu un aer aferat. Cu perseverență și șerpuire insistentă, am reușit să ajung mai aproape de catafalc. De fapt cel mai de folos mi-au fost diverși indivizi în salopete muncitorești, dotați cu serviete jerpelite și șepci proletare tip Gheorghiu-Dej. Ipochimenii ăștia străpungeau talazurile de admiratori cu aerul încruntat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
pe o hartă... Dincolo de valea Teleormanului, ce se afla acum la picioarele lor, pământul se încovoia prelung și lin ca o spinare uriașă. ― Raul Teleorman e linia de hotar din partea asta, rosti Grigore, ridicîndu-se în trăsură și indicând cu mâna șerpuirea ușoară a văii. De la satul Ionești, care se vede colo, departe, în stânga, și până jos de tot, în dreapta, unde se varsă într-însul Valea Câinelui, care ne hotărnicește de partea cealaltă. Limba de pământ între aceste două gârle a fost
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cotidianului efemer asemeni unei oglinzi care reflectă grotescul acesteia. Într-o astfel de oglindă își perindă chipurile cei care și-au rostuit rangul superiorității lor prin înșelarea feroce și îndurerarea celorlalți semeni mai puțin capabili de rezonanțe distructive. Perfidia și șerpuirea alunecoasă a vicleniei, excesele viciului și intoleranțele aroganței, ascuțișul perforant al răutății ce se înveșmântă în constanta ascunderii de sine, brutalitatea care sfidează și oprimă, gândul josnic ce ignoră plângerile suferinde toate aceste distorsiuni macabre ale conținutului existențial sunt purtate
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
trup pot afecta necruțător echilibrul complexității acestuia aruncându-l în talazurile propriei ofiliri și distrucții. Trăirile spiritului imprimă modelator ecouri-pecete în materia fragilă a trupului purtător de viață prin albia morții ce stă să survină, prin drumul care-și deschide șerpuirea spre stingerea sa întru final agonic. Dar aici corporalitatea nu este intermediar al suferinței sufletești ci stânca ce se fragmentează întru ruinare sub eroziunea pulsațiilor negative care reverberează dinspre spirit. Aceste suferințe ale sufletului ce sunt numai de ordin spiritual
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
cîștigătorii celor două serii, dar și cei clasați pe locul al doilea vor intra în finală, deci jumătate din echipajele participante vor rămîne în competiție. În plus, David trebuia să privească mult peste umăr în ziua aceea ca să poată urmări șerpuirea rîului fără să părăsim culoarul care era marcat cu stegulețe și balize. Ne puteam încrede în pregătirea noastră din primăvara iute și iarna cea statornică. De data aceasta am urmat instrucțiunile atît de bine, că mi-a fost greu să
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
că și iedera, și arbuștii, ca și celelalte încrengături crescuseră alandala. „Ce uituc și nepriceput!“, se gândi. „Să mă bag aici fără să fi băut niciun strop de apă!“ Începu să grăbească pasul și se pomeni că aproape aleargă printre șerpuirile de lăstari și crengi. Erau gâze în aer, care îl năpădiră și, pentru prima oară, se rătăci. După a treia zi petrecută în clinică, diagnosticul era clar: o degenerescență maculară ireversibilă, care avansa. Doctorița îl obligă să se uite într-
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
să-i iubesc decât trăind..." Din senin a început să plouă. Ne-am adăpostit sub o stâncă privind cum lunecau trăsnetele prin iarbă. Ana a tăcut o vreme. Apoi, fără să se întoarcă spre mine, vorbind rar și uitîndu-se la șerpuirea trăsnetelor, mi-a spus ceva ciudat: "Aici, sub stânca aceasta, nu riști decât o moarte înceată și calmă. Stânca te va absorbi încet, fără să te amenințe..." După care nu mai știu ce a urmat... ― Și tu te ferești să
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
străluceau de umezeală erau prinse două felinare pătrate, care dădeau o lumină albă. Dar apoi, până unde reușea să ajungă cu privirea, nu se vedeau decât doi pereți ce păreau să se apropie În depărtare, până la a se atinge. O șerpuire de cabluri electrice și de tuburi, și apoi nimic. Negru absolut. — Vino, o invită Zero, Întinzându-i mâna. Maja privi Împrejur intimidată, ca și cum dintr-o clipă În alta trenul putea să țâșnească din galerie și să-i lovească. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
unul din cele două șezlonguri întotdeauna pregătite. Aleea cotea într-un nou unghi de 90 de grade, de data aceasta la stânga, și la capătul ei se găsea intrarea în casa de locuit. Un drum mai mic se pierdea, într-o șerpuire la fel de regulată, printre tufe de tuia, trandafiri, narcise, mărgăritare și câteva intenții de viță-de-vie. În mijlocul verii, mirosurile erau îmbătătoare și puțin prea grele în dulceața lor. O mare varietate de pisici din vecini completa olfactiv spațiul. La etajul I al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
iar bici cailor, părăsind pe stânga roata și reapropiindu-se treptat de drumul bătătorit de căruțe. Brișca sări deodată, lovindu-se de un mal, căzu într-o albie și se ridică iar pe câmp. Dăduse de pârâu. Nu era decât o șerpuire de șanț mai îngust sau mai lat, în care prezența apei era dovedită doar de noroiul gros mai peste tot și de mici băltoace verzui. Un miros de lintiță trăda un ochi de apă cu broaște. - A secat de tot
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Și nu este o pornire nebună înspre negativitate în acea schimonosire bestială, chinuitoare și paradoxală, când liniile și contururile feței deviază în forme de o stranie expresivitate, când orientarea privirii e furată de lumini și umbre îndepărtate, iar gândul urmează șerpuirile unei astfel de crispări? Adevărata disperare intensă și iremediabilă nu se poate obiectiva decât în expresii grotești. Căci grotescul este negația absolută a seninătății, această stare de puritate, transparență și luciditate atât de departe de disperare, din care nu pot
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
grație pe care n-o întîlnim niciodată în tristețea profundă și intensă. Nu lipsește această grație nici peisajelor de coloratură melancolică. Perspectiva întinsă din peisajul olandez sau din peisajul Renașterii, cu eternități de lumină și umbre, cu văi a căror șerpuire simbolizează infinitul și cu raze ce împrumută un caracter de imaterialitate lumii, cu aspirațiile și regretele oamenilor ce schițează un zâmbet de înțelegere și bunăvoință - întreagă această perspectivă revelează o grație melancolică și ușoară. Într-un astfel de cadru, omul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
în imanența substanțială a vieții. De aceea, naivitatea este o expresie directă a iraționalului. În naivitate individuația nu reprezintă un principiu de tragism, fiindcă în naivitate individul nu e separat de lume, ci este asimilat organic fluxului irațional al existenței. Șerpuirile acestui flux pot fi cât de complicate; atunci când trăiești în ele, nu suferi din cauza lor, deoarece drama se distribuie pe întreaga sferă a vieții și nu se reflectează în conștiință, nu suferi o dramă unică, individuală și chinuitoare în afară de lume
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]