79 matches
-
pietre grunțuroase dar fără consistență se văd clădite ca păreți în huma cenușie și umedă și prin adâncituri de bălți și pâraie leneșe se așează pe grunzurii pământului o salitră albă și strălucitoare ca bruma. Spata dealurilor e adesea întinsă, șeasă ca palma și de o productivitate mare și regulată, de aceea adevăratul grânar al Moldovei rămâne țara de sus. În văi și deasupra râpelor neroditoare stau risipite satele, pe planul dealurilor, arătura. O deosebire de la această regulă face însă valea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Timișoara, dl ing. Valer Bercia, am aflat că, la ora actuală, în zona noastră de interes sunt în execuție/refacere drumuri forestire care totalizează aproape 30 km, respectiv: între Cheia și Valea Largă (10,3 km); de la Cheia la Valea Șasă (6,5 km); Bretea- Pârâul Mare (1,6 km); Ticolinii (2 km); Hamoș (7 km). Direcția Silvică Timișoara beneficiază, de asemenea, și de un suport financiar de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru reabilitarea D.A.F. Cârlionțu (3,5 km
Agenda2006-26-06-general2 () [Corola-journal/Journalistic/285098_a_286427]
-
a informat că în 2004, de exemplu, pe raza ocoalelor silvice din județ s-au dat în exploatare 17,5 km de drumuri forestiere: Hamoș-Honoș - ramificație Honoșul Mic (6,2 km); Gosta-Cârlionț (5 km); Sârbova-Bacova (2,4 km); pe Valea Șasă (2 km) și Pârâul Român-Pârâul Deak (1,9 km). La o serie de drumuri forestiere lucrările au demarat în acest an și vor continua și în 2005: Brețcu-Pârâul Mare (2,1 km), Ticolini (2 km) și pe Valea Mică (2
Agenda2004-51-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283177_a_284506]
-
serie de drumuri forestiere lucrările au demarat în acest an și vor continua și în 2005: Brețcu-Pârâul Mare (2,1 km), Ticolini (2 km) și pe Valea Mică (2,2 km). Anul viitor vor începe lucrările la drumurile forestiere: Cheia-Valea Șasă (5,4 km) și Cheia-Luca Largă (12 km), Sarica (2,1 km); se vor reface 13,6 km de drumuri forestiere de pe raza ocoalelor silvice Lugoj și Timișoara. O. Nica Starea ecologică a orașului l Amenajarea de perdele forestiere Încă
Agenda2004-51-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283177_a_284506]
-
de la începutul anului, pe raza de activitate a instituției s-au finalizat 8,7 km de drum forestier, la ora actuală fiind în execuție 14,3 km, respectiv, pe traseele: Gosta-Cârlionțu (5,4 km), Bretea-Pârâul Mare (1,9 km), Valea Șasă (2,2km), Valea Mică (2,6 km) și Ticolini (2,2 km). Sunt elaborate proiecte pentru încă 15 km de drum forestier în zona Poieni (12,8 km, între Cheia și Lunca Largă) și în perimetrul Sarica (2,2 km
Agenda2004-39-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/282916_a_284245]
-
la dreaptă făptuire, Iar acestuia-n necazuri ea-i liman de mântuire. Amândoi prin moarte învață Și căință ș-altă viață! În sală se afla aninate stemile lui Ghete, ce înfățișa o stea în ceriu albastru, sicriu era încongiurate de șese chiparese, simbolul întristării și între aceste era așezate diplomele de evghenie, de doctorie și de dregătoriile, împreună cu ordinile răposatului, pentru a căruia slavă poetică, le-au dat curțile: Rosia, Austria, Prusia, Saxonia, Franța și alte și alte, asemene și o
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
de construcție a drumurilor forestiere de la Hamoș la Honoș (6,2 km), între Gosta și Cârlionț (5,04 km), Pârâul Roman - Pârâul Deac (1,9 km), Sârbova - Bacova (2,4 km), Bretea - Pârâul Mare (1,7 km și pe Valea Șasă 2 km). De asemenea, urmează să înceapă lucrările la drumurile forestiere ce se vor construi de la Valea Șasă, la Cheia (5,4 km) și în perimetrele: Valea Mică (2,6 km) și Ticolinii (2,9 km). O investiție importantă o
Agenda2004-20-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/282418_a_283747]
-
km), Pârâul Roman - Pârâul Deac (1,9 km), Sârbova - Bacova (2,4 km), Bretea - Pârâul Mare (1,7 km și pe Valea Șasă 2 km). De asemenea, urmează să înceapă lucrările la drumurile forestiere ce se vor construi de la Valea Șasă, la Cheia (5,4 km) și în perimetrele: Valea Mică (2,6 km) și Ticolinii (2,9 km). O investiție importantă o reprezintă proiectul de reamenajare/modernizare a bazinului hidrografic Bega Superioară, care prevede construcția unor mici baraje, refaceri și
Agenda2004-20-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/282418_a_283747]
-
cuvînt sînt dependențele lui, și într-o propusețiune complesă pot să fie cît de multe, încît și cuvintele dependenti pot să-și aibă mai încolo dependențele sale, pr. «cartea nașterei lui Is. Chr., fiului lui David, fiului lui Abraam», cu șeasă genetivi de dependență, cu aposite cu tot" (în Opere, II, 1992, p. 272). Peste cîteva pagini apare însă recomandarea clară și motivată de a se limita înlănțuirea: "Însă și numele pus înainte poate să depindă de alt precedente și așa
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
Alba...Sau hai să-l căutăm pe tipul care a luat interviul, să ne spună despre ce local era vorba, apoi întreabă la local dacă știe cineva. Și asa am ajuns la ei.”, povestește Titus Dumitrescu. Reclama Cosmote cu Gaborul Șasă cai Filmul care l-a făcut celebru pe „Șasă cai”
Gaborii din „Șasă cai frumoși”, actori într-o reclamă - VIDEO by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79883_a_81208]
-
4,2 km), Jdioara - Culmea (1,9 km; încep lucrări noi între Gosta și Carilion (5,04 km) și Bretea - Pârâul Mare (1,4 km). În contrapartidă cu furnizarea de masă lemnoasă urmează să se execute drumuri forestiere pe Valea Șasă (2,01 km), Hodoș II (1,2 km), Valea Mare (1,25 km) și Baia Calites (1,56 km). O. N.
Agenda2003-19-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/280987_a_282316]
-
școală. Considerând acuma numărul de 152 școale publice și private din circumscripția subsemnatului, împrăștiate pe o suprafață de mai multe sute de kilometri patrați (1143570 p. ), considerând minunatele căi de comunicație dintre comună și comună, că amândouă județele nu sunt șese, ci pline de dealuri și păduri, că pentru inspectarea lor sunt abia șase luni lucrătoare dacă subtragem sărbătorile și vacanțiile de preste an; considerând, în urmă, că într-o zi nu se pot inspecta conștiințios decât două școale, de vreme ce ziua
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
locul ei. Asta o face Constantin Nicolae Mavrocordat voievod la 19 noiembrie 1741 (7250), când spune că înainte sătenii de pe moșia Buciumi făceau „clăci și alte poslușanii la câte... poruncie călugării și... erați mulțămiți, dară acmu... pentru ușurința voastră,... numai șasă zile într-un an să-i lucrați la ce v-ari pune, iar nu mai mult”. Mănăstirea Dancul mai avea în stăpânire și moșia numită Valea lui Pătrașco, dar erau mulți cei care o furau... Atunci Ioan Nicolae Mavrocordat voievod
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dupa ce ne clăteam ochii prin magazin la fel de fel de lucruri frumoase, însă cel mai mult ne plăceau rusoaicele blonde, tinere și frumoase și foarte amabile. Noi vorbind stricat rusește ne credeau Gruzini (ruși), deoarece pe parcurs am aflat că șeși credeau că românii sunt țigani, știind că au fost deportațși la Bug, și vorbeau țiganii n-ar mai ajunge domnul Ion că s-a dus la Bug să se dea pământ și plug. și dacă îl întreabă, care Ion măi
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
o rouă, pîn-ești dulce ca o floare, Pîn-nu-i fața mea sbîrcită, pîn-nu-i inima bătrână. {EminescuOpI 43} EGIPETUL Nilul mișcă valuri blonde pe câmpii cuprinși de Maur, Peste el cerul d-Egipet desfăcut în foc și aur; Pe-a lui maluri gălbii, șese, stuful crește din adânc, Flori, juvaeruri în aer, sclipesc tainice în soare, Unele-albe, nalte, fragezi, ca argintul de ninsoare, Alte roșii ca jeratec, alte-albastre, ochi ce plâng. Și prin tufele de mături, ce cresc verzi, adânce, dese, Păsări îmblînzite-n cuiburi
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Ninive?, el ridică mîna-i lungă, Unde este? nu știu - zice -, mai nu știu nici unde-a fost. Nilul mișcă valuri blonde pe câmpii cuprinși de Maur Peste el cerul d-Egipet, disfăcut în foc și aur, Pe-a lui maluri gălbui, șese, stuful crește din adânc; Flori, giuvaeruri în aer, sclipesc tainice în soare, Unele-albe, nalte, fragezi, ca argintul de ninsoare, Alte roșii ca jăratic, alte-albastre, ochi ce plâng. Și prin tufele de mături, ce cresc verzi, adânce, dese, Păsări, îmblînzite-n cuiburi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Aripele de pară-n cer pornite, Pîn-am pierdut pămîntu-n depărtare, De unde-albastre scîndure-s urnite. De gânduri negre-i grea antica-mi navă: Nu știu pe vane căi-s ori menite? {EminescuOpIV 207} Viața mea-i ca lanul de otavă: E șeasă făr-adînc și înnălțime. Vulcanul mort și-a stins eterna lavă. Dar ah! ce văd? E vis? O-ntunecime Ridică colți înnalți din frânta mare. Cine îmi spune ce minune-i? Nime? Din ce în ce un rai în depărtare Se
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
solitară. Se-ntunecă iarăși, în fulger năzare Vedenii uimite palatul cel mare; Năzare bătrânul în bolta ferestii, În pletele-i albe cunună de trestii. Fugea cavaleriul. - Dar codri-n urdie În urmă-i s-adună și iar se-mprăștie; Câmpiile șese alunecă iute, De-asupră-i s-alungă de fulgere sute. Și luna s-asvîrle pe-a norilor vatră, Pâraiele scapăr, bulboanele latră, De-asupra lui cerul i-aleargă în urmă Și stelele, -n râuri gonite, o turmă. Și munții bătrâni îl urmau în
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cărunte; Pe-a hlamidei sale cute Flori de aur sunt cusute; Și cu fața înțeleaptă Și cu skiptru-n mâna dreaptă. Iar l-a tronului picioare Se înșiră pe covoare Jețuri de lemn de stejar Săpate cu meșteșug; Icea șese, colo șese Pentru boierii alese: Vornicul țării de jos Sta în scaun luminos, Un bătrân și blând moșneag Cu albastrul lui toiag, Ce-i cu aur împletit Cu pietre acoperit; .................................. Cel din Neamț și de la Vrance Rezimat stetea pe lance, Dar pe
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ven)tâi Sava”. Ei, da’ Costantin Năstase vistiernicul, deși a primit “niște loc sterpu, fără nici un vinit”, mai face trei dughene, tot în chervăsărie, cu cheltuiala sa, pe care le dă de asemenea mănăstirii “pentru sufletul său, care să fac șese dugheni de ia S(ven)tâi Sava chirie”. Se înțelege că “patrierșia” sa aprobă acest gest al vistiernicului, spunând: “văzând un lucru făcut cu dreptate și cu cale, iată că de la noi încăș(i) am întărit dumisale, lui Costantin Năstase
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
una din laturile psihoterapeutice ale recuperării. Am amintit toate aceste aspecte pentru ca recuperatorul să cântărească bine dacă eforturile vor fi compensate de un progres satisfăcător, având posibilitatea să refuze intervenția în cazurile contraindicate. Momentul începerii recuperării este între trei și șese luni de la debutul bolii, când s-a depășit perioada de recuperare spontană; este mai anevoioasă și cu rezultate mai reduse la vârsta înaintată. Examinarea orientativă se referă la câteva probe semnificative: vorbirea spontană și reflectată la nivel de cuvinte, propoziții
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mai mult de 50�% erau evrei 33. Faptul c? Moldova a devenit focarul antisemitismului rom�nesc nu constituie un accident: dup? pierderea a mai mult de jum? țațe din Moldova istoric? , r? pit? de Rusia ? i de Austria, ceea ce mai r? m?șese din ea era acum invadat de o minoritate str? în? ? i (conform unora, nu numai na? ionali? tilor) neasimilabil?. Na? ionali? ții au sim? it c? acesta era un adev? raț pericol! La r? scrucea veacului, Rom�nia nu era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iilor �n care vorbe? te despre Na? iune. O rud? �ndep? rtat? , Frasin Munteanu? R�mnic, �? i aduce aminte de Duminică de Pa? ți a anului 1932, spre sf�r? ițul premieratului lui Iorga. Iorga era la Bucure? ți, unde r? m?șese din cauza obligă? iilor lui oficiale. Mai locuiau cu el mama sa (�n v�rst? de 90 de ani la vremea aceea), ț�n? rul Frasin Munteanu? R�mnic ? i familia buc? ț? resei Babă Burtă, care era practic membr? a familiei. �n ciuda
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ale c? rui aspiră? îi ? i idealuri le? am �mp? rt?? it, pe care l? am �nso? it �n lungi c? l?torii ? i cu care am petrecut o perioad? �n chilia m? n?știrii C�lestine din Paris unde se retr? șese, total deziluzionat, cu o singur? dorin?? , că moartea s?? l m�ntuiasc? de toate suferin? ele �ndurate�71. Astfel s? a n? scut istoria ultimului cancelar al Ciprului, care militase pentru o cruciad? �n secolul al XIV-lea. Ar fi fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
d vorbele mele nu se mai pierd �n v�nt�65. �n ciuda faptului c? era bolnav, suferind de dureri intercostale mari, a f? cut eforturi extraordinare. Principalul s? u colaborator era Vasile Bogrea, care (dup? moartea actorului Petre Liciu) r? m?șese singurul prieten al lui Iorga. Mai era ? i Alex Cusin, un colaborator capabil ? i loial. ?i preotul ? i poetul ardelean Ion Ag�rbiceanu, Dimitrie Anghel, Alexandru Vlahu?? ? i tinerii Nichifor Crainic ? i Aurel Metroniu. Jurnalistică lui Iorga a fost �ntotdeauna politic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]