1,046 matches
-
o sursă de venit suplimentară pentru localnici, care vor fi încurajați astfel să valorifice tradițiile și obiceiurile moștenite din străbuni într-un concept inovativ. Bogdan Papuc, coordonatorul proiectului, a precizat că „zona merită din plin să fie redescoperita în ritmul Șezătorii, în compania localnicilor simpatici, puși pe cântat și dansat și alături de ghizii și rangerii din [Parcul National Retezat] (http://retezat.ro/) sau din Geoparcul Dinozaurilor Țară Hațegului ce ne vor ajuta să descoperim o lume specială și extrem de frumoasă, unica
Șezătoarea din Țara Hațegului prinde viață de Rusalii [Corola-blog/BlogPost/97724_a_99016]
-
concordanță cu valorile naturale și culturale ale zonei reprezentate de cele două arii protejate: Parcul National Retezat și Geoparcul Dinozaurilor Țară Hațegului. Pentru mai multe detalii despre eveniment sau rezervări, vizitați www.eco-romania.ro/ro Evenimentul se desfășoară în cadrul proiectului Șezătoare în Țară Hațegului - un eveniment pentru Geoparcul Dinozaurilor și Parcul National Retezat, finanțat de Fundația Pentru Parteneriat și MOL România, care va fi derulat de Asociația de Ecoturism din România (AER) în parteneriat cu Asociația de Turism Retezat și Asociația
Șezătoarea din Țara Hațegului prinde viață de Rusalii [Corola-blog/BlogPost/97724_a_99016]
-
II îi adună pe elevi la Bătrână acasă unde există un cuptor de cărămidă, o masă de frământat, scaune, făină, ustensile de bucătărie. În timp ce Bătrâna pregătește aluatul pentru pâine, evocă vremurile de altădată, când, în nopțile de iarnă, participa la șezători. Evocă tradițiile de sărbători. Procesul facerii de pâine este pentru elevi, fascinant. Bătrâna are și ea vorbele ei înțelepte: “Pâinea este asemenea unui copil. Dacă nu îți educi cu răbdare, pricepere, dăruire și dragoste copilul, acesta o va lua pe
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
împăcat cu sine, din care literatura își taie partea ei. Dulcegării, veți spune. Poate. Însă gustul lor, uitat, pierdut în răstălmăciri, aduce înapoi o vreme despre care nu mai știm mare lucru. În care, atît cît se poate vedea din șezătoarea unor scriitori angajați, cu bune, cu rele, într-un proiect, exercițiile de stil epatau, încă, exercițiile de putere.
Contribuții by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8299_a_9624]
-
de a primi să fie membrii activi ai Societății." De la 2 septembrie 1909 și până la 25 noiembrie 1911, când s-a ales un nou comitet de conducere, Societatea Scriitorilor Români a înregistrat câteva realizări importante, dintre care amintim cu deosebire șezătorile literare din Transilvania și Bucovina, unde români se aflau sub stăpânire străină. Unul dintre obiectivele fundamentale ale Societății Scriitorilor Rimâni a fost acela de a impune dreptul de proprietate literară, onorarea drepturilor de autor. Nu era un lucru ușor de
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]
-
duce la o singură concluzie: arta poetului român constă în stilizarea și în acomodarea originalului, tratat în cel mai liber mod cu putință. Dacă punctul de plecare este românesc, adică folcloric, precum în cele două capodopere Povestea vorbii și O șezătoare la țară, atunci Pann se consideră proprietar de drept al tezaurului, din care ia ce-i place. A distinge între ceea ce Pann preia și ceea ce el aduce - iată o nouă variantă a cvadraturii cercului. Se întîmplă cu Anton Pann un
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
Anton Pann se desfășoară nestăvilit; rescrierea și nuanțarea de către el a unui ansamblu poetic la care toate elementele sunt împrumutate - iată rețeta capodoperei la Pann. Bricolajul de geniu îi definește specificul. Cele mai reușite episoade din Povestea vorbii ori O șezătoare la țară nu conțin nimic propriu lui Anton Pann, dar spectacolul verbal în ansamblu îi aparține. Nu substanța epică și paremiologică are importanță pentru poetul român, ci modul în care acea substanță (străveche, familiară, de multe ori banală și plictisitoare
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
s-a schimbat, de asemenea, treptat. Dacă ideea poeziei gratuite nu-l vizitase, probabil, niciodată pe Anton Pann, odată cu Povestea vorbii arta începe să se distanțeze de morală, ca o entitate profundă și subtilă. Culmea va fi atinsă în O șezătoare la țară unde, pentru prima dată, relatarea se face la persoana întîi singular, iar Anton Pann își asumă textul drept creație strict individuală. Mai mult, el se dedublează pentru prima dată, atribuind istorisirea unui transparent alter ego, Moș Albu, un
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
Din copilărie tu mă-mbrățișași,/ La toată nevoia lupta-ți protejași". De obicei, o capodoperă cheamă pe alta. Aflat nu doar în deplinătatea mijloacelor sale stilistice, dar și în posesia unei conștiințe creatoare complet articulate, poetul se lansează în O șezătoare la țară într-un proiect de neobișnuită amploare, unde latura epică va juca rol important. Pentru prima dată, o mare cantitate de istorie, legende și fragmente paremiologice se află pusă în scenă pe un pretext narativ. în Povestea vorbii, ordinea
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
latura epică va juca rol important. Pentru prima dată, o mare cantitate de istorie, legende și fragmente paremiologice se află pusă în scenă pe un pretext narativ. în Povestea vorbii, ordinea instanțelor etice nu era perceptibilă de către cititor; în O șezătoare la țară, înaintăm pe firul unor întîmplări în același timp neprevăzute și ciudate. "Din București într-o toamnă plecînd pentru un drum lung./ Seara pîn-la Colintina abia putui să ajung". Primele versuri ale Șezătorii... ne aduc, discret, în preajma misterului. înțelegem
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
era perceptibilă de către cititor; în O șezătoare la țară, înaintăm pe firul unor întîmplări în același timp neprevăzute și ciudate. "Din București într-o toamnă plecînd pentru un drum lung./ Seara pîn-la Colintina abia putui să ajung". Primele versuri ale Șezătorii... ne aduc, discret, în preajma misterului. înțelegem imediat că Moș Albu nu e decît Anton Pann însuși și că "drumul lung" nu e altceva decît unul din obișnuitele sale peripluri pentru a-și vinde cărțile tipărite; nu înțelegem însă de ce autorul
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
în lunga sa cale tocmai seara, ajungînd din mahalaua Lucaci pînă la Colentina cînd înnopta. Intrăm acum într-o logică a ficțiunii. Eroul va poposi noaptea într-un sat de la marginea capitalei, exact la momentul potrivit pentru a asista la șezătoare și pentru a înregistra ceea ce povestesc participanții. De acum încolo ne afundăm într-o amplă feerie, pe care, probabil, Sadoveanu n-a cunoscut-o, dar al cărei model îl va folosi în Hanu Ancuței și în alte compoziții de structură
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
tărîmul mitic al ficțiunii fără vîrstă, acolo unde, ca și în Povestea vorbii, narațiuni milenare, însușite de contemporani, trăiesc o nouă viață în decor pur românesc. în calitatea lor de re-interpreți ai unor astfel de venerabile texte, personajele din O șezătoare la țară - chiar dacă sunt specifice Valahiei din secolul al XIX-lea, chiar dacă sunt arendași, negustori greci, țărani bănuitori, lăutari, țigani etc., rămîn prototipuri ale umanității eterne. Precursorul involuntar al lui Creangă și Sadoveanu a rămas multă vreme în umbră, după cum
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
sângele în vine, cel de-al doilea te face să râzi cu lacrimi. Prin Aldo Raine mușcând din cuvinte, îi poți vedea defilând pe Gary Cooper, pe John Wayne, pe Robert Mitchum și chiar Marlon Brando din Nașul. La această șezătoare, Lt. Aldo ține prelegeri războinice, solicitând soldaților săi în diversele reformulări laconice ale unuia și același lucru, 100 de scalpuri naziste, pentru că asta fac cei opt Basterds, ucid naziști în spatele liniilor inamice, care cu cuțitul care cu bâta de baseball
Carnavalul Tarantino by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6956_a_8281]
-
și la o sută cincizeci de ani de la nașterea sa, multe necunoscute, omisiuni, erori și grave denaturări generate de câțiva cercetători lipsiți de onestitate și probitate științifică. Se cuvine să afirm că prima și cea mai însemnată revistă de folclor, Șezătoarea, a apărut la Fălticeni, între anii 1892-1929, grație eforturilor materiale, priceperii desăvârșite și iubirii nestăvilite a lui Artur Gorovei pentru „întâiul nostru clasicism”. Aici, în paginile acestei publicații, unice în Europa, se găsesc contribuțiile folcloriștilor din România și sunt restituite
Un cărturar autentic – Artur Gorovei by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2675_a_4000]
-
încurajat valorile autentice, a intervenit ori de câte ori a fost necesar și s-a bucurat că intuițiile sale au funcționat fără erori. Stabilirea, definitivă, a cărturarului Artur Gorovei în Fălticeni, unde a cercetat, a elaborat, a publicat și a coordonat prestigioasa revistă Șezătoarea, se datorează înțelegerii și aprecierii lui Titu Maiorescu. * Fălticeni, 18 decembrie 1893 Mult stimate d[omnu]le Maiorescu, Încurajat de făgăduința d[umnea]v[oastră], îmi permit a vă face cunoscut că la Tribunalul de Suceava s-a făcut vacant
Un cărturar autentic – Artur Gorovei by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2675_a_4000]
-
opt zile, primul meu copil. În toamnă îmi voi permite să vă rog iarăși pentru transferarea mea din Constanța. Pe lângă legăturile de familie și interesele materiale care-mi fac dăunătoare plecarea mea din Fălticeni, mai este la mijloc și revista Șezătoarea, care ar fi amenințată să înceteze, tocmai acuma când se întemeiază mai bine, dacă nu voi fi eu aici, în mijlocul albinelor care adună așa de bine această bună miere. De aceea am să vă rog să-mi permiteți să fac
Un cărturar autentic – Artur Gorovei by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2675_a_4000]
-
o dată, din toată inima, vă rog să primiți încredințarea recunoștinței și a devotamentului ce vă păstrez. A[rtur] Gorovei * Constanța, 2 februarșieț 1894 Stimate domnule Maiorescu, Bunătatea d[umnea]v[oastră] față cu mine și interesul ce ați manifestat pentru Șezătoarea, îmi dau curajul să vă fac încă o cerere, pentru care vă rog mult să nu vă supărați. D[omniei] voastre datoresc numirea mea ca supleant la Constanța, dar îmi este cu neputință să stau aici. Mai întâi, revista trebuie
Un cărturar autentic – Artur Gorovei by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2675_a_4000]
-
din Moldova, dacă d[umnea]v[oastră] ați binevoi să puneți un cuvânt, pentru mine, pe lângă dșomnuțl Marghiloman, sunt sigur că aș fi transferat. De o lună și mai bine de când stau aici, nu am mai putut face nimica pentru Șezătoarea care, de fapt, a și încetat. Dacă aș fi în Moldova, mai aproape de Suceava, aș putea să reîncep publicarea revistei, ceea ce aici îmi este cu neputință. De la d[umnea]v[oastră] atârnă totul, de aceea vă rog încă o dată să
Un cărturar autentic – Artur Gorovei by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2675_a_4000]
-
stătea mai mult singură și nu-i mai spunea totul mamei sale. Într-o seară de iarnă, văzând că nu are cum să scape de musafiri nepoftiți, ieși pe ușa din dos, fugi și se ascunse Între fete, la o șezătoare.Mâinile ei lucrau mai cu spor ca ale celorlalte fete. Tocmai când Începu să se liniștească, una dintre fete, care avea un frate bun de Însurătoare, dar care Îi cam trăgea cu paharul, spuse În gura mare cine este ea
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
condiții a produselor alimentare, dar și a altor bunuri: îmbrăcămintea, încălțămintea, țesăturile. Locuința este locul unde se naște și unde se moare. Aici se desfășoară unele momente importante ale manifestarilor ritual ceremoniale: botezuri și cumătrii, nunta, depunerea și privegherea mortului, șezători, clăci. Interiorul casei avea odinioară toate elementele interiorului tradițional românesc: vatra, patul, lavițele, lada de zestre, blidarul pentru oale și străchini, scaune cu spătar sau scăunele mici la care se servea masa. Culmea, așezată dintr-un perete în altul, servea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Constantin Dumitru. La Paști și la Crăciun se făceau baluri unde cântau fanfarele: Slobozienii, Hârtopenii sau Radu Moisa. Oamenii știau să se distreze și erau alături și la muncă și la distracții. Tot la școală, locuitorii Dumbravei se întâlneau la șezători, unde se spuneau snoave, ghicitori, povești și, în același obiceiuri de Anul Nou, foarte vechi. Un obicei, nemaiîntâlnit în alte sate ale comunei este Capra cu căiuți, instruită de Costel Minciună. Budenii au avut o echipă de dansuri populare, care
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
bocitoare (Ana Grigoraș, Geta Pascal, Geta Postelnicu), cu care a cules aplauze, aprecieri și chiar premii la diferite concursuri. A descoperit și promovat rapsozi populari ca Gheorghe Vasluianu, M. Marcu, Nicu Jora. Emilia Palade era prezentă la hora satului, la șezători, la biserică, pentru că îi plăcea să stea în mijlocul oamenilor pe care i-a iubit și respectat. Fiind un model de educator, un sfetnic bun, cu dăruire, a fost și este și acum, dincolo de stele, respectată de cei cu care a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de opinii ușoare" al lui Grigore Șoitu eliberat de inhibiții și talent, de cartier, cu "Avangarda jazz-ului, la Sibiu" o cronică informată despre jazz, cu "Romantism vs reformă" un articol de opinie bun pentru oricare ziar local despre o șezătoare culturală etc. Nu sunt deloc rele poeziile lui Cosmin Dragomir și ale Laviniei Jipa și nici articolul lui Dragoș Vișan, "Geo Dumitrescu, inițiatorul contestării modernismului (I)". De la Dante la Eminescu Numărul din ianuarie 2008 al Convorbirilor literare se citește cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8771_a_10096]
-
la o viață intelectuală morală și economică mai bună. Încurajat de faptul că invatatorii au răspuns cu entuziasm la chemarea lui Haret care a sprijinit, oficializat și generalizat diverse forme de activitate extrașcolară a cadrelor didactice: cercuri culturale, biblioteci populare, șezători sătești, școli de adulți, bănci populare, obști de arendare și cumpărare de pământ, asociații țărănești pentru vânzarea în comun a produselor, societăți și reviste culturale. Prin înființarea unor societăți economice și de ajutor mutual la sate se preconiza un ajutor
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]