204 matches
-
văzut împreună plimbându-se pe afară, am simțit cât de multe înțelegea deja la vârsta ei și mi-a fost milă de ea. Și așa, în anumite după amieze aurii, lângă taverna unde stăteam pe o băncuță în pantalonii mei șifonați și cămașa murdară, neras de vreo trei zile, îmi venea să încep a spune: „O, voi creaturi ce faceți umbră pământului, ce faceți voi! Până și fericirea și frumusețea sunt asemeni unui film.“ De multe ori îmi dădeau lacrimile. Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
îi spuneam faptele? Totuși ceva ce aducea cu mândria m-a oprit. Iată cât de scurt s-a dovedit de fapt primul val de dragoste. Deci mă judeca - ei și ce dacă? N-avea decât. Nu eram eu ăla zdrobit, șifonat, cu capul dogit, cu dinți lipsă, dezamăgit și așa mai departe? Și nu aș fi putut oare să îi spun, „Ei, asta e, Simon. Iată-mă.“ Nu, ce i-am spus eu a fost cum m-am dus în Mexic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
tușind și citind un exemplar din Comics-urile Ace, pe care cineva a avut bunăvoința să mi-l împrumute. Când trenul a ajuns la New York, - la două și zece în după-amiaza cununiei - eram secătuit de tuse, epuizat în general, transpirat, șifonat, iar benzile adezive mă mâncau de-mi ieșeau ochii. La New York era o arșiță de nedescris. Nu aveam timp să trec mai întâi pe la apartamentul meu, așa că mi-am lăsat bagajul, care consta dintr-un sac de pânză cu fermoar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
și șase dintr-a treia B. În clasă era un infern, căci Mataloni conducea jocul ghiveciului și chema legumele pe rând, iar colegii se ridicau unul după altul, În timp ce proful Îi privea interzis și nu Înțelegea nimic. Stătea la catedră, șifonat tot, cu ochii uimiți În spatele ochelarilor rotunzi, cu o mină neliniștită și cu șosetele desperecheate, căci era foarte amețit, iar astăzi Își pusese o șosetă neagră și una verde-Închis - ceea ce, chiar din momentul În care intrase În clasă, stârnise un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
nu mai avea chef - de câtva timp nu mai avea chef de nimic. — Ce zici, profesore, sunt bolnavă? Sasha clătină din cap. — Nu știu, nu sunt medic, răspunse. Din tunelul metroului ieșiră pe neașteptate călătorii ultimei curse - sute de pasageri șifonați și grăbiți. Sasha Își dădu seama că de brațul Emmei Încă mai era atârnat pachetul cu ceasul pe care ea se oferise să-l care atunci când ieșiseră din magazinul de bijuterii, căci el era deja prea Încărcat de sacoșe. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
va ușura cu siguranță munca ziaristului. Să luăm ca exemplu un taximetrist. Este suficient să ne stabilim de la început că avem în față un om care stă în scaun 8-10 ore. Toate detaliile descriptive se vor subordona acestui detaliu-cheie: hainele șifonate, privirea obosită, nervozitatea și reacțiile verbale la adresa „șoferilor de duminică” etc. Regula funcționează și în cazul portretelor imaginare. De pildă, un înger. Fără a-l gândi mai întâi, fără a-i stabili trăsătura dominantă (albul, inocența etc.), riscăm gafe de
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
vor rezista în contactul cu realitatea economică și juridică. Oricât ar crede ei că este România de primitivă și înapoiată va ieși un scandal uriaș care va duce, în mod sigur la refacerea legii în discuție. Băncile ar ieși grav șifonate și cu încrederea în ele mult diminuată. Toate acestea în contextul în care există deja destule dovezi ale unor practicii abuzive, îndreptate clar împotriva clienților. O bancă este un magazin cu bani. Dacă nu mai ai încredere într-un magazin
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
soția îi zicea: "uite, vezi, n-a venit, dar o să vină!" Acasă, soția mi-a arătat niște fotografii de ale mele: nu se culca seara până nu avea fotografia mea în mâini și nu adormea fără fotografia mea. Erau, bineînțeles, șifonate, mototolite. I se vorbea permanent de mine. A doua zi dimineață fiul meu a strigat: "Tată!" A răspuns socrul meu, căruia îi spunea tată până la venirea mea. Fiul meu, care avea 4 ani pe atunci, a replicat: "Nu tu! Tatăl
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nevrotică, este mereu obiectivă în privința celorlalți, nicicând știrbită de partizanat. Comparându-i, să zicem, pe cei doi bărbați din viața ei ("Diferența dintre sexul cu David și sexul cu Stephen e aceeași ca diferența dintre știință și artă"), soțul iese șifonat, ceea ce n-o împiedică să-l reabiliteze pe David pentru umorul său care, illo tempore, a făcut-o să se îndrăgostească de el și chiar pentru faptul că, în fond, este un om nefericit. Deși realizează că relația de cuplu
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
suedeza a împrumutat numeroase elemente din germană, iar în timpul Renașterii din greacă și din latină (karta "hartă", gratis, delta etc.). În secolul al XVIII-lea influența franceză a fost foarte puternică, îndeosebi în mediile diplomatice și ale societății cultivate (chiffonjé "șifonat", elegant, frivol, paraply "umbrelă", pormonnä, supé "supeu" etc.). În secolul al XIX-lea însă, s-a produs o reacție puternică împotriva elementelor străine, mai ales împotriva celor de origine germană, dar, prin literatură și mai ales prin presă, au fost
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Discordia a indicat că ierarhii ortodocși sunt și ei oameni supuși greșelilor, cu defecte, slăbiciuni, ambiguități, poate chiar ipocrizii - fapt nu neapărat inedit și ieșit din comun pentru carnavalul decăzut al României (fie ea comunistă sau postcomunistă). Tensionați din pricina imaginii șifonate a BOR, ierarhii au mizat cu chiu, cu vai pe un armistițiu: se cuvine subliniat însă că nu eventuala nemulțumire ori dezamăgire a credincioșilor a catalizat armistițiul cu pricina, ci tocmai dorința de a sublima imaginea ofilită și coclită a
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
pe fapte indiscutabile și o rețea solidă de control. Autenticitatea faptelor este garantată de un sistem de recompense și sancțiuni. Punctul culminant Îl constitue reuniunile 1, veritabile confruntări care servesc drept scenariu procesului decizional. Desigur, din această luptă mulți ies „șifonați”, dar ea are meritul că determină obținerea unor informații de calitate și, prin urmare, decizii sănătoase. Acest sistem informațional, prin rețele paralele și rivale, este epuizant pentru unii, dar garantează atingerea obiectivelor firmei. Există și pericolul unor conflicte devastatoare. Aici
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
mai echilibrate, virulența a fost mai estompată, iar raportul întocmit de Comisie a constat într-un apel, în termeni rezonabili formulat, adresat Guvernului român. Ambasadorul Ungariei, care la începutul reuniunii (jubila când ne-a văzut, probabil gândea că o să ieșim șifonați rău, după cum ni se pregătise) poza ca amfitrion, nu a mai luat cuvântul în plenară și nu a atacat Raportul, dispărând de la recepția de închidere. Exercițiul a fost însă util pentru diplomația română, iar Reuniunea C.S.C.E. avea să ne confirme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
valuri. O senzație cât se poate de plăcută. Sunt puțin speriat pentru că am descoperit, studiind cărțile poștale ilustrate din prăvălie, că podul meu cu bulboana care se învârtejește sub el constituie obiective locale bine cunoscute. Din fericire, ilustratele arată vechi, șifonate, și am cumpărat întregul stoc pe mai puțin de o liră. N-am nevoie de turiști în căutare de „locuri pitorești“! În realitate, „podul“ nu-i cine știe ce, doar o stâncă boltită cu o gaură săpată în mijloc și o surpătură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
fusese, cât de bucuroasă era Lizzie că scăpase de el. M-a întrebat și despre Jeanne, i-am povestit câte ceva, și după aceea am regretat, văzând cât de mult o îndurerasem. În aceste plimbări, Lizzie, transpirată, gâfâind, purtând rochii vechi, șifonate, cu obrajii lucioși și înroșiți de soare, cu ochii mereu plini de lacrimi, își arăta din plin vârsta. Era una dintre acele femei a căror înfățișare variază enorm. Uneori, reușea să arate ca o fetișcană, în felul misterios în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Onești i-a spus dlui Lăudat că am ajuns să ne stimăm reciproc, iar atunci cînd va avea ocazia va scrie despre mine cu totul altfel. Amănunte cînd ne vedem.) Deci lucrurile sunt clare. La Conferință Iașul a ieșit cam șifonat. Eu n-am fost propus aici, deși primul secretar a ținut să fiu (după ce m-a ascultat iar, la adunarea Asociației) . S a mers cu Ciop[raga], la critică și istorie literară, care a avut voturi destul de puține. Eu am
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Am ajuns în dreptul vagonului. Ne-am oprit și am lăsat jos bagajele. În momentul în care caporalul ne-a făcut semn să urcăm, surpriză! De ușa deschisă a vagonului s-a apropiat un adolescent cu o ținută sportivă, hainele cam șifonate și părul negru cu vizibile și frumoase ondulații. Fața lui avea un ten sănătos pe care se odihniseră soarele și vântul. Ca semn indubitabil al tinereții sale erau tuleiele care se zăreau delicat pe fața sa imberbă. Cum te cheamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Nu le făcuseră, și Întreaga retorică a Convenției Democratice a fost: „Venim la putere ca să facem schimbările”. Unii dintre noi au mers până la a-și pune prestigiul intelectual, politologic și chiar moral În joc. Mircea Mihăieș: Și am ieșit destul de șifonați! Vladimir Tismăneanu: România a trăit o revoluție electorală. Mircea Mihăieș: Da, lozinca pe care a mizat PDSR-ul În ultimele săptămâni din octombrie-noiembrie 2000 a fost foarte clară, „schimbarea schimbării”, revenirea la statu-quo-ante, care nu cred că lăsa loc interpretării
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
marchează amprente sinistre. Între timp, tînărul învățător părăsește lumea aceasta nenorocită. Ultimele sale imagini cuprindeau turnurile Mitropoliei. Sorin este și el amărît. Mîine trebuie să plece cu prietena la mare și BMW-ul lui era cu parbrizul spart și puțin șifonat. Surprind puțin din convorbirea sa telefonică: Dar mîine trebuia să merg la mare... Am parbrizul spart... nu pot merge cu ea... Dar aia este mașină, tată? Rîde lumea de mine... De ce nu mi-o împrumuți pe-a ta? Mulțumesc mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
adăpost. Când se va face inventarierea patrimoniului cultural se va observa lipsa și se va nota: "obiect de bronz, reprezentând un om care fuge, în stare uzată, propus pentru reformă". S-ar putea ca unii să încerce să dreagă obrazul șifonat al concetățenilor dând vina pe țigani. Dar nu-i adevărat. Statuia a fugit singură, scârbită de atâta cultură locală cât există în marele oraș. Bacăul pe care îl prețuiesc foarte mult. * Școala primară ("elementară") am făcut-o în orașul Dorohoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
acel sfârșit de 1979, s-a chemat Dumitru Trancă, un minunat om, integru, cult, delicat în relațiile cu noi (aveam să fiu răzbunat ani mai târziu, după 89', când "tovarășul P", după "revoluție", devenit membru al PNȚCD, a fost "puțin șifonat" în Piața Victoriei de niște "oameni de bine", care nu-i împărtășeau doctrina). Trecând cu succes și peste această mică încercare de "lovitură de palat", am început să-mi pregătesc plecarea. Nu mai era pregătirea pentru "atașat cultural" la Berlin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
m-am grăbit să-l reperez pe insolitul comentator sportiv: era un fel de Mitică simpatic, surâzător, un bărbat de vreo 35-40 de ani, probabil de profesie funcționar, purtând o servietă diplomat, îmbrăcat curat, chiar elegant, deși hainele păreau cam șifonate. Venea, era limpede, de la un chef și era cu chef: volubil, euforic. „Ce joc, domnule! Ce frumusețe!” Parcă ieșise din capul meu, părea o întrupare fidelă a gândurilor mele despre acel meci! Elogiile sale, în cascadă, au sfârșit prin a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
să o ducă și pe Julia acasă, locuind mult mai departe. În noaptea aceea, Carmen nu închise nici un ochi. Cine ar fi putut dormi în circumstanțele de față? Îl așteptase toată noaptea de pe undeva să apară. Așternutul era vechi și șifonat demult. Nu îndrăznise să se facă mai comodă, capul și-l simțea ca prins într-o menghină; îi zvâcneau tâmplele. Se simțea îngrozitor și se întreba ce căuta ea acolo. Oare de ce fusese atât de bădăran cu ea?! Nu mai
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
carieră", dar era un om instruit, cultivat, scriitor și ziarist, traducător al multor opere fundamentale ale literaturii spaniole , fiind pentru aceasta răsplătit cu importante premii și distincții. Fusese numit ambasador de președintele Ion Iliescu, intrând în diplomație după încheierea, puțin "șifonat", a stagiului "post-revoluționar" de șef suprem la cotidianul "Adevărul". De la "Bursa de știri" din urbe și din minister aflasem unele amănunte "de interes" cu privire la plecarea sa din presă și în general "despre om", unele deloc încurajatoare. Pe mine cele auzite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mă explic și să mă sustrag. Întâmplarea de mai sus subîntinde două întrebări: 1. Ce a ajuns să însemne, la noi, „divertismentul“? O mică bălăcăreală cu gâdilici, o zgândărire a „flagrantului“, un moft echivoc, din care cineva să iasă nițel șifonat, nițel micșorat, nițel impur. Așa, ca să mai râdem! 2. Ce cred unii despre oamenii de cultură? Că stau de dimineața până seara în frac, cu mâna la tâmplă, rostind aforisme, citind Kant și ascultând Bach. Orice alt tip de „consum
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]