166 matches
-
de flori și l-a pus în buzunariu. Mergând el călare pe măgar mai departe a dat de un iaz. Se pleacă măgarul să bee apă și se face iar cal. - Ei, zice, bună-i asta. Ia el într-un șip apă și se-ntoarce-nnapoi. Ajunge iar acolo, la Frumoasa lumii, și din banii ce-i rămăsese mai toarn-un bal strașnic. Da ea aleargă ca să mai vadă de unde are bani. - Din mănunchiul ist de flori. El i-l dă. Ea mirosind se
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ea în apartament, Andromanda într-o cameră, el în alta. Trebuia, mai ales, să fie atent ca vrăjitoarea să nu facă la miezul nopții cine știe ce șmecherii, să nu-și prepare licori îngrozitoare, să nu scoată de sub fustele ei multe cine știe ce șipuri și să-și ungă trupul cu alifii ucigătoare, să nu se îmbăieze cumva în otrăvuri ascunse din veac doar în știința ei de măiastră, să nu facă incantațiile acelea groaznice, când stăpânii întunericului, frații paingilor negri, băutorii de cucută, veneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
place. Bine, gata, plecăm. Din urmă, fiu-miu, vine cu o sacoșă pe umeri. O așează alături. Ce ai acolo, Îl Întreb. Nu știi? Ce am eu, de obicei, În sacoșa de care nu mă despart niciodată? Bine. Scoate un șip și o ceșcuță. Ce să faceți cu șipul și cu ceșcuța, Întreabă hamțușca. O să vezi. Hai, mă, dar, destup-o odată! O destupă. Și toarnă aici. El Îmi toarnă. Eu o dau peste cap. Mai umple-o odată. O umple
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
vine cu o sacoșă pe umeri. O așează alături. Ce ai acolo, Îl Întreb. Nu știi? Ce am eu, de obicei, În sacoșa de care nu mă despart niciodată? Bine. Scoate un șip și o ceșcuță. Ce să faceți cu șipul și cu ceșcuța, Întreabă hamțușca. O să vezi. Hai, mă, dar, destup-o odată! O destupă. Și toarnă aici. El Îmi toarnă. Eu o dau peste cap. Mai umple-o odată. O umple. I-o Întind hamțuștei. O ia. O duce
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
la nas. După ce o miroase, o mută, fuga-marș, la gură. Și o dă peste cap. A, stai așa, mai pune una, să-i dau și ăstuia, al meu, una, că, vai, oameni buni, tare-i bună, și gustoasă, izvorâtura, din șipul vostru! Băiatul toarnă. Gospodarul o dă peste cap. I-o Întinde iar. Mai pune una! Îi mai pune. I-o Întinde din nou. Încă una? Da. Încă una! Îi toarnă. I-o trece neveste-si. Aia o primește. Și o
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
una! De colo, nevastă-sa: și mie, că tare-i gustoasă și plăcut mirositoare! Da’ repede, că ne grăbim. Hai, zic eu, mai punemi și mie, una, că, nu vezi ce poftă-mi este? Pun, dar, stai, să destup alt șip. Ai la tine? Cum să n-am?! Destupăl! Îl destupă. Hamțușca: Încă, asta, și gata, eu, bărbate, plec Înainte; dacă tu vrei să mai rămâi, rămâi, n-ai decât. Știi unde mă găsești. Ei, asta-i bună, cum să nu
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
oi fi amețit, numai dintr-atâta? Și ea s-a dus. Și noi am rămas. Și am continuat. De mult se făcuse noapte. Ăla, beat de-a binelea, sa exprimat, oarecum, cu jenă; acum, că tot se termină și din șipul ăsta, ia mai pune una, pentru mine, c’apoi, repede, mă și duc după nevastă, la cumătrie. Nu cumva să Întârzii. Că nevasta, cred, o fi și ajuns, de-acuma, și-mi ține rând, Îmi ține masa ocupată, și-i
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
unde-l prinsese flacăra, pe prispă, ori mai pe alături, iar stăpânii casei, În iarbă, dincoace de poartă. Și, tot din dimineața ce a urmat, a Început, de fapt, și concediul nostru adevărat. Și, când mă gândesc, la parfumurile din șipurile alea, parfum de prună, parfum de caisă, parfum de vișină, parfum de cireașă, parfum de pară pergamută, parfum de coacăză, parfum de mură, parfum de frag de pădure, doamne, când mă gândesc, parcă-mi vine să vărs o lacrimă, spre
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
El își tunse barba și părul c-un foarfece ruginit... deschise [O] ladă seculară și mohorâtă... scoase din ea haine frumoase de catifea și se schimbă în ele... Scoase o oglindă din ladă și se admiră în ea... găsi un șip vioriu plin de mireasmă și-și stropi hainele cu ea... și când ieși din turnul vechi, cu pălăria lui cu șnur de aur... cu bumbii lui de pietre scumpe, cu inele de diamant pe degete, părea un gentilom bătrân și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
după Ignacy Kraiki) de Costachi Stamati: Dialogul unui holtei cu un boiernaș avut, Însoțit cu o coană de Înalt neam. Femeia la modă e scandalizată de vorbele groase ale bărbatului și, cînd pleacă la țară, umple careta englezească de gavonoșe, șipuri, butelcuțe, capele, bonete, crinoline și festoane. Are pretenția să doarmă În odaie osebită și să primească, În libertate, pe cine vrea. „Sătănița din iad” vrea să aranjeze grădina după stilul nou: „Aici alee umbrite, nepătrunse nici de soare Unde turturice
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fermă; finețe; fotografie; găuri; grăsime; gustare; iaurt; intrare; iute; împuțită; Jerry; liniștit; macaroane; de machidon; mămăliga; mediocritate; miel; minte; moșii; neglijență; nu; papanași; paste; Paște; pizza; plăcut; poftă; președinte; putoare; roșie; roșu; sat; saturație; savoare; sărut; scîrbă; scrob; spaghetti; în șip; șoricel; tren; urîtă; uscată; varză; vitamine; vreme călduroasă; zăr; zgîrcenie (1); 787/135/66/69/0 bucată: pîine (167); parte (97); felie (34); mare (32); carne (29); de pîine (28); mîncare (27); tort (21); puțin (18); porție (16); o parte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fi să-l scoată din casă, ia banul. Cumpă rînd rachiu cu acel ban și dînd unui bețiv să beie, se lasă de băutură. Spre a dezbara pe cineva de patima rachiului, se zice că e bine a pune un șip cu rachiu într-un mormînt, unde să steie trei zile și trei nopți, și apoi să se dea aceluia să bea din el, zicînd: „Așa să beie N. rachiu, cum a băut mortul“ - și respectivul în veci nu va mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
arin, copilul va petrece tot între străini. Dacă se pune covățica cu gura în jos ori cătră părete, copilul moare. Covata din care s-a vărsat scăldătoarea de la botez se răstoarnă cu fundul în sus - și toți joacă cu un șip* de băutură în mînă împrejurul pomului lîngă care s-a vărsat apa, ca nou-nă scutul să fie vesel și jucăuș, iar moașa joacă pe dosul coveții, ca copilul să aibă noroc în cai. Crai-nou Cînd este lună nouă sau crai-nou
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mac va pune mireasa în papucul drept în ziua cununiei, atîția copii va avea. Să nu se încalțe un copil cu ciorapi pînă nu împlinește anul, căci va face mă-sa altul curînd. Dacă torni restul de băutură dintr-un șip într-un pahar și nu se umple, persoana căreia îl dai va naște băiat. Un copil, cînd începe să vorbească întîi și zice tată, mă-sa va mai face un băiat; iar de va zice mamă, va mai face o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
demort strigoaie - plantă otrăvitoare stroh - scuturătură de fîn uscat strujan - tulpină de porumb stuchi (a) - a scuipa studiniță - boală de gingii stuh - stuf stupit - scuipat stupitul cucului - plantă stupuș - dop sucală - unealtă de tors sugiu - sugel, panarițiu Ș șfară - frînghie șip - sticlă șoimăni (a) - a șoimări; a desfigura șperlă - cenușă știmă - duh rău cu chip de femeie știubei - stup făcut dintr-un butuc găunos șuhărie - guturai șulumăndriță - salamandră T tabla - tavă tăciune - micoză la cereale tălpig - pedală la războiul de țesut
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
stinse mișcarea". Exteriorul se mută, brusc, în interior; teroarea fenomenologică a obiectelor se transferă la nivel somatic. Astfel, trupul lui Zibal este cuprins de o senzație mistuitoare de sete: "Spălă un păhăruț [...] și voi să-și toarne rachiu [...]; dar gâtul șipului începu să clănțănească tare pe buzele paharului. A doua încercare, cu toată voința lui de a-și birui slăbiciunea, nu avu mai mult succes". Cele mai acute spaime ale eroului se materializează, după aceeași tehnică a aglomerării unor detalii care
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
altfel, prima măsură luată de CJFSN a fost aceea de interzicere a comercializării băuturilor alcoolice. Și ce dacă? Prin toate scările de bloc oamenii „de bine” se desfătau cu mare sârg și lacrimi bovine de bonomă fericire în ochi din șipurile cu vin sau rachiu aduse de acasă. Peste două zile se celebra Crăciunul, așa că fiecare se aprovizionase de la țară cu vinișor „de butuc”, tescovină sau prună. Mă hotărăsc să-i fac o vizită proaspătului adjunct al lui Marian Enache, profesorul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
vin de-al meu. Da' bogdaproste tot am să spun. Apoi a luat paharul din mâna mea, a lăsat să curgă câteva picături pe pământ, a zis bogdaproste și mi l-a înapoiat. Pe urmă a scos din rucsac un șip cam de un sfert de litru cu o licoare galbenă în el, a băut, după care a spus: "fie-i țărâna ușoară!" Am sorbit și eu în tăcere din acel pahar, l-am servit și pe fratele meu, Mitică, după
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cu blonda Milly, C-ochi albaștri, buze roși. Zice Brahma, tata Brahma, Cumcă lumea asta nu e De cât arderea-unei jertfe Într-o vecinică cățue. {EminescuOpIV 489} Am aprins și eu luleaua Și jertfesc lui tata Brahma, Lângă mine-un șip cu Kummel Ș-o bucată de păstramă. Zice Darwin, tata Darwin, Cumcă omul e-o maimuță - Am umăr de maimuțoi, Milly-nsă de pisicuță. Și mă urc în tren cu grabă Cu o foame de balaur, Intre dinți o pipă lungă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
alta, se fereau căruțele, își făceau oamenii cruce. Atunci, ridicat în picioare, consilierul răcnea de răsuna Buciumul: -Împuscă-l Buduscă, caz de forsă mazoră, i-l plătim besivului în rate! Când au ajuns la Bolta Rece, Grișa cânta între vreo zece șipuri goale și era de plată nu glumă”. Imaginează-ți un asemenea spectacol în zori de zi! Parcă și văd cum bietele femei speriate își scuipau în sân... Unde-i acum măcar stareța Martha, să ne omenească cu un blid de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
o dată să mă intimideze: — Bleichert, te pui cu cine nu trebuie! Mi-am scos revolverul, m-am asigurat că amortizorul e bine înșurubat și l-am armat. — Nu, tu te pui cu cine nu trebuie. Meeks se întinse după un șip de pe măsuța de lângă biroul lui, își turnă o tărie și-o dădu pe gât. — N-am dat decât de o pistă moartă, dar o să ți-o dezvălui, dacă ții morțiș. Am învârtit revolverul pe deget. — Ard de nerăbdare, căcatule. Așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
de soare, dar pentru că aceasta să ajungă încălzirii unei case este necesara minimizarea pierderilor energetice ale acesteia și realizarea unui joint venture între construcții și soluțiile moderne de producere a energiei termice de tipul pompe de căldură. Construcțiile din panouri ȘIP (Structural Insulated Panels) compensează principalele deficiențe întâlnite în cazul construcțiilor clasice, oferind o izolație termică incomparabil mai bună. De asemenea, procedeul tehnic prin care sunt realizate acestea este mult mai eficient din punct de vedere al consumurilor energetice, ceea ce se
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Varodi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92833]
-
eficient din punct de vedere al consumurilor energetice, ceea ce se reflectă și în prețul acestora. Nu este de neglijat chiar și greutatea redusă a unei asemenea construcții rezultând de aici costuri de transport mult reduse. Izolația termică deosebită (un panou ȘIP cu grosimea de 150 mm a stratului de polistiren expandat de mare densitate echivalează cu o grosime a peretelui de 900 mm din cărămidă clasică!), rapiditatea execuției unei case din panouri ȘIP (toate elementele fiind pre-tăiate industrial, respectiv golurile de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Varodi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92833]
-
transport mult reduse. Izolația termică deosebită (un panou ȘIP cu grosimea de 150 mm a stratului de polistiren expandat de mare densitate echivalează cu o grosime a peretelui de 900 mm din cărămidă clasică!), rapiditatea execuției unei case din panouri ȘIP (toate elementele fiind pre-tăiate industrial, respectiv golurile de uși și ferestre), posibilitatea de finisare exterioară cu diferite materiale, de la tencuiala decorativă la piatră decorativă și sidding din PVC au făcut că utilizarea de panouri ȘIP să devină din ce in ce mai frecventă. Noul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Varodi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92833]
-
execuției unei case din panouri ȘIP (toate elementele fiind pre-tăiate industrial, respectiv golurile de uși și ferestre), posibilitatea de finisare exterioară cu diferite materiale, de la tencuiala decorativă la piatră decorativă și sidding din PVC au făcut că utilizarea de panouri ȘIP să devină din ce in ce mai frecventă. Noul concept al dezvoltării durabile determina o abordare diferită de cea clasică, cu care suntem obișnuiți, atunci când este vorba de o cladire. În prezent, clădirea este considerată ca un organism într-o evoluție continuă, care în
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Varodi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92833]