62 matches
-
și colectorii de biruri să devină ținta nemulțumirii și urii țărănimii exploatate. Hmelnițki a declarat că polonezii i-au vândut pe țărani ca sclavi „în mânile blestemaților de evrei”. Cazacii și țăranii răsculați au masacrat un mare număr de orășeni, șleahtici și evrei polonezi și lituanieni în perioada 1648 - 1649. Un martor ocular, Nathan ben Moses Hannover, avea să scrie într-o cronică a vremii: Oriunde au găsit șleahtici, oficialități regale sau evrei, ei [cazacii] i-au omorât pe toți, necruțând
Răscoala lui Hmelnițki () [Corola-website/Science/317578_a_318907]
-
evrei”. Cazacii și țăranii răsculați au masacrat un mare număr de orășeni, șleahtici și evrei polonezi și lituanieni în perioada 1648 - 1649. Un martor ocular, Nathan ben Moses Hannover, avea să scrie într-o cronică a vremii: Oriunde au găsit șleahtici, oficialități regale sau evrei, ei [cazacii] i-au omorât pe toți, necruțând nici femeile, nici copii. Ei au prădat proprietățile evreilor și nobililor, au incendiat bisericile și le-au omorât preoții, nemailăsând nimic întreg. Era rar individul care nu-și
Răscoala lui Hmelnițki () [Corola-website/Science/317578_a_318907]
-
cazacii cereau continuu creșterea numărului celor cuprinși în „registru”. Conflictul cazaci-șleahtă era agravat de sprijinul tradițional pe care cazacii îl ofereau regelui, care era de multe ori în conflict cu nobilimea, care încerca reducerea puterii monarhului. Tensiunile dintre cazaci și șleahtici s-au agravat în special de la sfârșitul secolului al XVI-lea, ducând la izbucnirea unor revolte, cea mai mare fiind răscoala lui Hmelnițki din 1648. În timpul acestor rebeliuni, cazacii înregistrați au fost forțați să aleagă între sprijinirea conaționalilor și loialitatea
Cazac înregistrat () [Corola-website/Science/317593_a_318922]
-
orășenii și țăranii. Nobilimea a continuat să fie clasa socială dominantă în Hetmanat, tot așa cum fusese și pe vremea stăpânirii poloneze, deși compoziția și legitimitatea ei în cadrul noii societăți s-a schimbat în mod radical. În timul rebeliunii lui Hmelnițki, șleahticii polonezi și magnații ruteni polonizați au fugit din Ucraina. Ca urmare, noua aristocrație a fost formată din amestecul nobilimii care rămăsese pe teritoriul Hetmanatului (vechi familii nobiliare care respinseseră polonizarea și mica nobilime care se alăturaseră cazacilor în lupta împotriva
Hetmanatul Căzăcesc () [Corola-website/Science/318880_a_320209]
-
de problemele bisericilor și de sistemul de învățământ religios și laic. Populația zaporojiană era multinațională și, în afară de CAZACI, existau reprezentanți ai altor etnii: moldoveni, ruși, evrei, tătari, polonezi sau lituanieni. Structura socială era foarte diversificată. În rândurile populației se găseau șleahtici sau boieri scăpătați, negustori, țărani, bandiți, evadați de pe galerele turcești, etc. Dacă la începutul existenței Zaporojiei, aceste formațiuni formau bande de răufăcători care se ocupau în principal cu jaful și care erau în bună măsură independente de conducerea centrală, spre
Siciul Zaporojean () [Corola-website/Science/317463_a_318792]
-
în mod hotărâtor la victoria polonezilor. Rolul foarte important la lui în istoria Poloniei este subliniat prin menționarea sa în versurile imnului național. Stefan Czarniecki în 1599 pe moșia familiei din Czarnca (în apropiere de Włoszczowa), într-o familie de șleahtici. Data exactă a nașterii sale nu este cunoscută. Cei mai mulți istorici consideră că s-a născut în 1599, dar alții precum Zdzisław Spieralski consideră ca posibil anul 1604. Tatăl lui, Krzysztof Czarniecki, a participat la o serie de războaie la sfârșitul
Stefan Czarniecki () [Corola-website/Science/327643_a_328972]
-
curtean al reginei consoarte Constance de Austria . Deși unii istorici (Mirosław Nagielski) afirmă că familia Czarniecki nu era una bogată, ceea ce ar fi fost o limitare a șanselor în viață ale tânărului Stefan, alții (Leszek Podhorodecki) au demonstrat că acești șleahtici erau proprietarii mai multor sate și chiar a unui orășel, adică nu făceau parte din nobilimea măruntă. Stefan s-a născut ca al șaselea copil dintre cei nouă frați și o soră, moștenirea sa fiind astfel mică. Dată fiind afaptul
Stefan Czarniecki () [Corola-website/Science/327643_a_328972]
-
de bălii mari și a comandat 17 dintre ele. Czarniecki este considerat principalul artizan al victoriei polonezilor în timpul Potopului, deși el a avut succese mult mai importante în luptele cu rușii. Cariera lui Czarniecki, care s-a transformat dintr-un șleahtic mărunt în hatman și unul dintre cei mai avuți magnați, a fost fără precedent în istoria Poloniei. Legenda sa a început să prindă contur încă din timpul vieții, Czarniecki devenind erou al unor poeme sau cântece populare. Unele dintre zvonurile
Stefan Czarniecki () [Corola-website/Science/327643_a_328972]
-
forțelor lituaniene. Țăranii răsculați au atacat moșiile nobililor, proprietățile clerului și populației evreiești. Răsculații au atacat și jefuit, fără alegere, mănăstiri și biserici catolice și ortodoxe, aceste atacuri încetând doar odată cu intrarea forțelor lui Hmelnițki în Kiev. Numeroase familii de șleahtici au fost masacrate de răsculați, iar de această soartă au scăpat doar aceia care au fost luați prizonieri de cazacii aflați sub comanda directă a lui Hmelnițki.
Bătălia de la Korsun () [Corola-website/Science/327294_a_328623]
-
său pe teren social. Atât în perioada de adopție de către Regatul României înainte de aceasta Witold Piekarski s-a remarcat și ca jurnalist și activist socialist. În numele sub care a fost cunoscut în Regatul României, particula Rola semnifica blazonul familiei de șleahtici din care provenea prin descendență, artistul. Witold Rolla Piekarski s-a născut în anul 1857 la Smolensk, pe Nipru, în Imperiul Rus. Provine dintr-o familie formată dintr-un tată de origine poloneză - Teodozy Justyn Piekarski din orașul Piekari (Silezia
Witold Rola Piekarski () [Corola-website/Science/329235_a_330564]
-
-se curții Doamnei Elisabeta Movilă de la Ianev. Șoimaru și Bârnovă, împreună cu slujitorii lor, pleacă în Podolia pentru a o găsi pe Magda. Tătarii lui Cantemir intră și ei în Polonia, prădând localitățile de graniță. La un bal organizat la palatul șleahticului Vladimir Coribut de la Ianev, Tudor o vede pe Magda și vrea să-i vorbească, dar fata se preface că nu-l cunoaște, moment în care boierul Stroie Orheianu îl prezintă celor din sală ca pe un spion al lui Tomșa
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
recapătă privilegiile deținute anterior și se întoarce la curtea boierească de la Murgeni. Șoimaru îi anunță pe răzeși să fie pregătiți și înarmați pentru a-și apăra pământurile atunci când boierul va veni în sat. Magda, care se măritase între timp cu șleahticul Anton Ludno, îl previne pe Șoimaru să fugă pentru că Orheianu a venit cu gânduri de răzbunare. În duminica următoare, boierul vine la biserică pentru a vorbi cu răzeșii. El le spune că i-a cerut noului domnitor să-i ierte
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]