164 matches
-
întărit convingerea că rânduielile vechi și privilegiile pot fi apărate și întărite cu ajutorul Rusiei, care, cu sistemul ei iobăgist, garanta menținerea opresiunii feudale. Printre ultimele încercări de stingere a conflictului dintre mănăstirea Moldovița și locuitorii din Vama, se înscrie intervenția șoltuzului de Câmpulung care, la 10 august 1772, înmânează egumenului mănăstirii Moldovița un act prin care vămenii sunt datori mănăstirii cu 12 zile de clacă pe an, cu zeciuiala din toate, cu interzicerea deschiderii de cârciumi fără știrea egumenului. Tot la
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
aceeași dată a fost întocmit un act prin care vămenii recunosc și se obligă să îndeplinească obligațiile impuse de mănăstire <footnote Ibidem, p. 143. footnote>. Din mersul evenimentelor reiese că egumenul Benedict nu s-a mulțumit cu judecata făcută de șoltuzul de Câmpulung și cu angajamentul luat de vămeni, deoarece plângerea lui ajunge la Divanul Cnejiei, care dispune o cercetare la fața locului, după cum aflăm din documentul emis la 12 august 1772. În aceste condiții și vămenii, alegându-și reprezentanți dintre
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
au păgubit mănăstirea făcând fân rău, clădit neuscat bine <footnote Ibidem, p. 179. footnote>. Egumenul Benedict a câștigat procesul și a luat măsuri drastice împotriva instigatorilor răzvrătirii. Divanul țării a îngăduit ca cei 5 reclamanți să fie ridicați cu știrea șoltuzului de Câmpulung, le-a stricat casele, i-a izgonit din sat și i-a obligat să plătească paguba. Conflictul îndelungat dintre mănăstirea Moldovița și vecinii din satul Vama nu este singurul. Egumenii și călugării și-au apărat cu îndârjire privilegiile
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
puținii coreligionari care n-au fost «rusificați»“ (1, 39) <footnote A se face comparație cu lista birnicilor din Vedomostie de locuitorii ce se află într-acest ținut [Cernăuți] după cum arată anume înăuntru 1774 iunie, în ordinea strictă de acolo: Andrieș șoltuz, Petre moscal, Iordache mărginean, Vasile Zazonți, Ion sin Durduc, Vasile Pătencu, Mihai apar, Ioneș Pulihacu, Georgie Chandaga, Gherasim, Andrieș sin Cojocar, Tănase voduvoiu, Constantin casap, Nichita zet sîrboaicei, Ștefan crîșmar, Say rusul etc. (Academia de Științe a R.S.S Moldovenești
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
voievozii dădeau scutiri doar pentru lucruri importante. Iată însă o scutire dată de Constantin Moghila voievod la 27 aug.1608 (7116) pentru un singur om. Si nu din rândul boierilor, ci unui om simplu: „scriem ureadnicului din târgul Iași, și șoltuzului și celor doisprezece pârgari de acolo. Vă dăm de știre de rândul lui Ion din satul Hlincea. Pentru aceea, cum veți vedea această carte a domniei mele, voi să aveți a-l lăsa în pace de toate, podvoadele și altele
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cu pădure și cu tot venitul.” Dragule, până aici am întâlnit zapise de întărire a stăpânirii asupra daniilor făcute în decursul timpului, dar am aici unul din 23 iulie 1619 (7127), care spune: „Io Gașpar (Grațiani) voievod...Scriem domnia mea șoltuzului și pârgarilor din târgul Iași și tuturor celorlalte slugi ale noastre...Dacă veți vedea carte a domniei mele, pe câți oameni sânt la Copou voi să-i lăsați foarte în pace...de podvoade și de toate celelalte angherii...fiindcă i-
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dintre râul Siret și Moldova 55. Prin menținerea statu-quo-ului, Administrației militare îi era subordonată, nemijlocit, vechea structură politico-administrativă de tip medieval, moștenită din timpul când zona făcea parte integrantă din Moldova, cu ispravnici de ținut, cu vornici în sate, cu șoltuzi, staroști și pârgari în fruntea celor trei orașe: Cernăuți, Siret și Suceava, toți având atribuții administrativ-fiscale și judecătorești 56. În privința administrării justiției, generalul Spleny, primul administrator al Bucovinei, nota, atât în 1774, cât și în 1776, inexistența unui codice de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
școlară, "Instruction"-ul din 1797, în conformitate cu prevederile decretului Curții din Viena din același an, stabilea un condominiu în materie de supraveghere a școlii între autoritatea laică și cea ecleziastică, precizând că "în orașe mari și în târguri, asemene parohul și șoltuzul, iară prin sate parohului și stăpânului (de moșie) se hotărăște privighere și căutare asupra școalelor", după cuprinsul celor 13 "ponturi" incluse în instrucțiune 128. "Ponturile" noului regulament școlar provincial normau desfășurarea procesului instructiv-educativ, stabilind ca, la nivelul școlilor triviale (elementare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
gingașă de-ai fi tăiat-o c-un fir de păr și curios ca un motan, el își crease multe plăceri domestici, cari altfel nu supărau pe nimenea. Dușmănia lui cu gânsacii și cu gâștele cu pui, amicia intimă cu Șoltuz, cânele de la stână, pe care îmbla și călare, puii de gâscă mici pe care-i închidea în cușcă ca să vadă de-or cânta cum canarii, în fine stima ce-o avea pentru moș Miron prisacarul, care-i spunea povești și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
citească, erau maghiari sau maghiarizați, unii rămași în acest serviciu din timpul stăpânirii austroungare; în serviciile de evidență, administrație și organizare erau acceptați deținuți de drept comun sau politici, de preferință cu studii contabile sau juridice; printre ei și camarazii Șoltuz, Cornel Vucu, mai târziu Bucur Constantin, Mântulescu. Ni s-au luat datele autobiografice, amprentele digitale și ni s-au dat numere de încarcerare. Eram 3203. Numărul indica câți legionari se aflau în Aiud la data sosirii tale. Apoi ni s-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
domiciliul actual în Germania, Munchen, Kurt Eisnerstr. 15. 172. Horvath Ludovic, născut la 2 ianuarie 1956 în Arad, județul Arad, România, fiul lui Horvath Ludovic Petru și Irina Ecaterina, cu domiciliul actual în Danemarca, Esbjerg, Ewalds alle 8 a. 173. Șoltuz Ana Cristina, născută la 20 februarie 1943 în București, România, fiica lui Șoltuz Constantin și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, Dusseldorf, Pfalzstr. 15. 174. Petri Viktor Horst, născut la 30 iunie 1937 în localitatea Cisnadie, județul Sibiu, România, fiul
HOTĂRÂRE nr. 411 din 9 iunie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137180_a_138509]
-
2 ianuarie 1956 în Arad, județul Arad, România, fiul lui Horvath Ludovic Petru și Irina Ecaterina, cu domiciliul actual în Danemarca, Esbjerg, Ewalds alle 8 a. 173. Șoltuz Ana Cristina, născută la 20 februarie 1943 în București, România, fiica lui Șoltuz Constantin și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, Dusseldorf, Pfalzstr. 15. 174. Petri Viktor Horst, născut la 30 iunie 1937 în localitatea Cisnadie, județul Sibiu, România, fiul lui Petri Viktor și Elisabeth, cu domiciliul actual în Germania, Sindelfingen, Hasenweg 3
HOTĂRÂRE nr. 411 din 9 iunie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137180_a_138509]
-
ați socotit oameni ai noștri și frați”. Și negustorii din Botoșani se consideră români. La 5 august 1670 ei compun o scrisoare, scrisă de „noi, târgoveții rumâni și armeni de târg de Botoșeni”. La 1609 este pomenit, de asemenea, Petru șoltuz român și Narco șoltuz armean. Istoricul sas Johann Troster scria pe la 1650 că „cealaltă țară românească” este Moldova, iar populația Moldovei este una și aceeași cu cea din Țara Românească. În 1699 un anonim scria în limba germană o lucrare
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
noștri și frați”. Și negustorii din Botoșani se consideră români. La 5 august 1670 ei compun o scrisoare, scrisă de „noi, târgoveții rumâni și armeni de târg de Botoșeni”. La 1609 este pomenit, de asemenea, Petru șoltuz român și Narco șoltuz armean. Istoricul sas Johann Troster scria pe la 1650 că „cealaltă țară românească” este Moldova, iar populația Moldovei este una și aceeași cu cea din Țara Românească. În 1699 un anonim scria în limba germană o lucrare numită Descriere curioasă a
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Mențiune în C.D.M., vol. II, p. 133, nr. 593 11 Crețești 91 - < 1646 (7154ă august 20, Iași. - > Vasile Voevod întărește Episcopiei Hușilor un loc așezat între hotarul târgului Huși și hotarul satului Broșteni, pentru care sau pârât Episcopul Ghedeon cu șoltuzul și târgoveții. Suret di pe ispisocul lui Vasile Vod(ă) Noi Vasilie Voevod b(oăjii m(iăl(oăstii g(os)p(o)dar zemli Moldavscoi. Facem înștiințare precum au venit înaintea noastră și înaintea tuturor boerilor noștri mari și mici
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și târgoveții. Suret di pe ispisocul lui Vasile Vod(ă) Noi Vasilie Voevod b(oăjii m(iăl(oăstii g(os)p(o)dar zemli Moldavscoi. Facem înștiințare precum au venit înaintea noastră și înaintea tuturor boerilor noștri mari și mici, șoltuzul și cu toți târgoveții din târgul din Huș(iă și s-au pârât de faț(ăă înaintea noastră cu părintele și rugătoriul nostru kir G(hăedeoan, Episcop Hușilor, pentru o bucată de hotar ce este între hotarul târgului și între
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cu părintele și rugătoriul nostru kir G(hăedeoan, Episcop Hușilor, pentru o bucată de hotar ce este între hotarul târgului și între hotarul satului Episcopiei, și se începe de gios de Vale(aă Popii de cătră hotarul satului Episcopiei, zicând șoltuzul și cu toți târgoveții, că ace(aă bucată de loc este din hotarul târgului Hușilor, iară părintele și rugătoriul nostru, cel de mai sus, a și răspuns înaintea noastră cum că ace(a) bucată de loc este din hotarul satului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
hotarul târgului Hușilor de cătră hotarul satului Episcopiei. Și se începe hotarul târgului din Vale(aă Popii din sus în semne, iar hotarul satului Episcopi(e)i să începe din Vale(a) Popii, așijder(a) din semne în semne, deci șoltuzul și cu toț(i) târgoveții ci au rămas înainte(aă noastră și din toată lege(aă țării pentru căci s-au aflat cu adevărat cum că ei n-au nici o triabă cu ace(aă bucată de loc din jos de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
fost condamnat la 2 ani de detenție pentru omisiune de denunț și încadrat în lotul legionar din cadrul facultății sale (condus de Gheorghe Ispas), cu toate că, datorită faptului că preda la liceu, nu activa alături de colegii săi. A fost avertizat de Laurențiu Șoltuz (student în anul VI la Medicină în Iași, fost coleg de liceu cu Eugen Țurcanu) că la Pitești îl așteaptă 'necazuri și urgii' și că Țurcanu, Onișor și Gebac sunt turnători. Șoltuz l-a sfătuit să fie deștept și să
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
alături de colegii săi. A fost avertizat de Laurențiu Șoltuz (student în anul VI la Medicină în Iași, fost coleg de liceu cu Eugen Țurcanu) că la Pitești îl așteaptă 'necazuri și urgii' și că Țurcanu, Onișor și Gebac sunt turnători. Șoltuz l-a sfătuit să fie deștept și să accepte orice i-ar propune aceștia, recomandându-i în același timp să nu vorbească nimic cu nimeni, mai ales despre avertizarea primită. În drum spre Pitești a fost închis o lună de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de el Răpire de fată tânără dintr-un sat pe deapsa cu moartea posada strajă la cetăți podvadă cărături p. Domnie Cai de jold poșta Domnească Gonaci = urmăritori de hoți vamă perepis vamă de tranzit grivna vama carălor (r.t.) șoltuz pârgari ai orașelor țineau scaun de judecată staroste de ținut pârcălabi de cetate mănăstire imună, scutită se chema tarcan în veac. XV. Mitropoliți: Iosif X Damian Teoctist (1452-1477) Gheorghe Nemțanul (1477-1510). Cadrul gotic al ușilor dela Putna Arhimandrit (popă) al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
inși din Bosancea și Miletin. Domnul dăruia prisaca mânăstirii Putna. La 23 noiembrie 1499, Olah Ioanăș și Gașpar din Hârlău vând domnului din “ocina lor dreaptă două fălci și două fertale de vie”, pe dealul Hârlăului. La 7 mai 1475, șoltuzii, pârgarii și toți târgoveții din Bârlad împreună cu “toți oamenii săraci din satele ce ascultau de acel târg și sunt așezate în hotarul lui” au cerut domnului să le cerceteze hotarul vechi, “pe unde din veac ascultă de acel târg al
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dregătorii săi. La 26 ianuarie 1453, întărește mânăstirii toată ceara de la Târgu Frumos, șase buți de vin din desetina, ce se cuvenea domnului, de la Cotnari sau de la Hârlău și o prisacă în braniștea domnească de la Bohotin, anume Bozea. Pârgarii și șoltuzii din Baia trebuiau să dea mânăstirii anual 12 coloade de malț și patru coloade de grâu. Dacă sașii din Baia vor încălca tocmelile să plătească 60 de ruble de argint. Domnul mai dăruia trei tătari, moara de la Toplița, un hotar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
olac și de miere și alte mărunțișuri). Din nou, târgoveții au fost obligați „să lase în pace” pe poslușnici și „să nu-i supere cu nimic”. De pildă, la 3 noiembrie 1653, domnitorul Gheorghe Ștefan (1653-1658), aflat la Roman, scria șoltuzului, pârgarilor și tuturor târgoveților din Huși să nu scoată satele Episcopiei la lucru, podvoade, căratul fânului, a gheții, la teslărie și să nu dea cai de olac, ci numai să-și plătească cisla. De asemenea, Ștefăniță Lupu (1659-1661) cere dregătorilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe vremea venirei Husiților, nu vom putea spune”. Prima atestare documentară a satului Plopeni datează din <1602-1604>, în timpul domniei lui Ieremia Movilă. Pe lângă unele sate domnești, domnul dăruia Episcopiei Hușilor și satul Plopeni. La 1 noiembrie 1620, Alexandru Iliaș poruncea șoltuzului, pârgarilor și tuturor podvodarilor și dăbilarilor din târgul Huși să scutească de jold, cai de olac și alte angherii pe locuitorii satelor Plopeni, Hrubeni, Cârligați, Crețăști, Rășăști, Coziiaci și Podeni, care aparțineau Episcopiei Hușilor. Se confirma, astfel, faptul că satul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]