164 matches
-
și bunurile lor tot ceea ce voiau. În ce privește podvoadele, acestea erau cărăturile sau transporturile făcute pentru aprovizionarea curții domnești, unde ajungeau fânul, vinul, sarea, gheața, untul. Adică căratul lor. Radu Vodă, în aprilie 16, 1619, ordona, la cererea episcopului Mitrofan, uriadnicului, șoltuzului și pârgarilor din Huși să lase în pace satele și scutelnicii episcopiei și să nu-i mai învăluiască „pentru jold și podvedi și pentru toate câte sunt pe alți locuitori de acolo". Printr-o altă carte, aceiași amploaiați de la Huși
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Fălciu și dregătorilor de Huși să nu supere satele Episcopiei „cu globe de bătăi sau de pârâturi, sau cu alte globe mai mici", ci să observe numai „morți de om, sau alte deșugubine, sau furi, sau tâlhari". Pentru că și ulterior, șoltuzul și cu târgoveții Hușilor au încercat să-și lărgească hotarul târgului pe seama hotarului cu satul Broscenii al Episcopiei, episcopul Ghedeon nu-i lasă, se jeluiește la Domnie, Domnul rânduiește cercetarea la fața locului de către Toma, marele vornic al Țării de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pace, numai de se vor face niscare „morți de om" sau alte „deșugubine" sau „furi" sau „tălhări" de se vor afla... să aveți treabă numai cu aceia"... La 6 ianuarie 1622, Ștefan Tomșa scrie o carte în românește către uriadnicii, șoltuzii și pârgarii de Huși, prin care îi înștiințează că a scutit de alte angării, afară de bir, pe doi fântânari, pe Iliașu și Palcău, ce „sunt de treaba fântânei domnești". Le scria și avertiza: „Bine să știți că dacă se va
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
era dania Domnitorului, actul de recompensă a supușilor Domnitorului: „m-am milostivit Domnia mea și am miluit cu acel scaun de acolo pe rugătorul nostru Gedeon Episcopul", scrie Vasile Vodă Voievod în cartea sa din 11 aprilie 1645 dată către șoltuzii și pârcălabii din târgul Hușilor, ordonând, în același timp, dregătorilor săi a lăsa în pace poslușnicii și vecinii Episcopiei „în nesupărare despre angării" și „alte mâncături ale târgului". Dintr-o poruncă a Divanului din Țara de Jos către uriadnicii de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de către globnicul ori de șugubinatorul domnesc. - lucrul viilor domnești și priveghiul era altă gloabă plătită de locuitori. În cartea dată de Domnul Alexandru Iliașu în 1632, pentru apărarea de angărăi a 7 meseriași lăsați pentru trebuințele Episcopiei, se ordonă uriadnicilor, șoltuzilor și pârgarilor a-i „lăsa foarte în pace", „de viele domnești ca să nu lucre, și de priveghi și de toate angăriile mai mărunte care sunt pe ceilalți târgoveți"... În Descrierea Moldovei, tipărită la Iași în 1851, Domnul Cantemir spune că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Și acolo a rămas până la 1832, când s-a făcut aplicarea dispozițiilor Regulamentului Organic. Teslăria care se cerea a se executa la acareturile domnești, tot prin angării se realiza. De aceea, în cartea lui Vasile Vodă la 1645, dată către șoltuzii și pârgarii de la Huși pentru apărarea de angării a vecinilor și poslușnicilor Episcopiei, se spune: să nu „învălui la podvode, la olăcării, la teslării sau alte mâncături a târgului"... Gheața era o trebuință a curții domnești, mai ales pe timp
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
târgu nici la lucru nici la podvoade, nici să luați cai de olac, nici care de fân, nici la teslărie, nici la gheață, nici la alte lucruri ce sunt pe târg", spunea Vasile Vodă în cartea sa la 1650, către șoltuzii, pârgarii și toți târgoveții de Huși, pentru scutirea satelor Episcopiei, unde printre alte angării este enumerată și gloaba numită gheața. Gheața care se tăia și se căra la Domnie de către cei globiți. Seul, ceara și mierea serveau tot curții domnești
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și facerea fânului domnesc se realizau de către locuitorii târgului cu zeciuială, cu produsele de pe ogoarele celor care se ocupau cu cultivatul pământului. La 1632, în cartea domnească a lui Alexandru Iliașu Voievod către sluga sa, dregătorul de Huși, și la șoltuzii și la pârgarii de acolo, li se punea în vedere că, la scoaterea târgului ca să secere pânea domniei sale, dar și a comișeilor, care vor face fânul domniei sale acolo, la târg, să aibă „a lăsa foarte în pace satele sfintei mănăstiri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pace satele sfintei mănăstiri a Episcopiei. Întru nimica să nu le învăluiți satele Episcopiei la nevoile târgului... ca târgul să-și ridice nevoile cum vor putea"... La 21 iulie 1628 episcopul Mitrofan obține de la domnul Miron Barnovschi carte către diregătorul, șoltuzul și pârgarii de Huși, către aprozii care scoteau târgul la seceratul pânei domnești, către comișeii care „făceau fânul domnesc la Huși" ca să lase în pace satele Episcopiei. La 8 aprilie 1632 domnul Moisi Movilă recunoaște cărțile de scutire ale satelor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din 1628, stabilea că în satele mănăstirești, pentru chestiunile de judecată, pârcălabilor le era permis a lua numai feria, iar gloaba era în folosul mănăstirilor. Alexandru Iliașu, prin cartea sa de la 1621, dată pentru scutirea satelor Episcopiei, dădea ordin uriadnicului, șoltuzului, pârgarilor și tuturor dăbilarilor de la Huși, precum și dăbilarilor de ținut și vătajilor celor mari să lase în folosul Episcopiei „globele și feriele pentru judecățile dintre locuitori": „și voi dăbilari de ținut și voi vătaji mari... nici să trageți (la judecată
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cine a plătit dările către vistierie și cine se sustrăgea de la această datorie. Erau și situații când banii adunați nu ajungeau în visteria domnească. La 8 noiembrie și 11 decembrie 1629 Miron Barnovschi este nevoit să dea două cărți către șoltuzul și pârgarii de Huși, urmare a tânguirii satelor episcopești, atenționându-i să ducă singuri la domnie banii strânși, așa cum le este datoria, iar nu prin „oamenii și vatmanii acelor sate". El dispunea ca slujnicii săi să „ducă ei banii și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și de dajdie vlădicească și de colaci și de desiatină, de stupi și de desiatină de vin și de alte angării de toate câte sunt pre alți preoți în țara Domniei mele". La 25 mai 1658 Domnul Ghica dă ordin șoltuzului și pârgarilor și tuturor târgoveților de Huși de a nu „amesteca satele Episcopiei la angăriele târgului". Oprirea era măsura arbitrară a strângătorilor de biruri față de preoți, cărora, pentru a-i sili să plătească mai lesne angăriile, debilarii le luau molitvenicul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
puținii coreligionari care n-au fost «rusificați»“ (1, 39) <footnote A se face comparație cu lista birnicilor din Vedomostie de locuitorii ce se află într-acest ținut [Cernăuți] după cum arată anume înăuntru 1774 iunie, în ordinea strictă de acolo: Andrieș șoltuz, Petre moscal, Iordache mărginean, Vasile Zazonți, Ion sin Durduc, Vasile Pătencu, Mihai apar, Ioneș Pulihacu, Georgie Chandaga, Gherasim, Andrieș sin Cojocar, Tănase voduvoiu, Constantin casap, Nichita zet sîrboaicei, Ștefan crîșmar, Say rusul etc. (Academia de Științe a R.S.S Moldovenești
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Dobraniș, Petrache Duhan, Octavian Genez, Ioan Grosu, Neculai Grigoreanu, Gheorghe Huștiu, Dumitru Huiban, Alecu Florea, Costache Lehănceanu, Ioan Leonte, Costică Obreja, Tudor Oanea, Dumitru Obreja, Dumitru Pâțu, Alecu Pușcuță, Gheorghe Puțanu, Costache Parnica, Alexandru Rebegea, Dumitru Samson, Ion Savin, Ioan Șoltuz, Vasile Tabarcea, Gheorghe Tătărășanu, Neculai Tătărășanu, Alecu Tofan, Tănase Tabarcea, Radu Țarălungă, Toma Vraciu, Vasile Zaharia, Nicolae Mazilu, Ion Costan, Sandu Cojoc, Toma Condurache, Carolică Botez, Lazăr Maftei ș.a. În amintirea lor s-au ridicat, în 1933, monumente în satele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mergeau la biserica mănăstirii Moldovița, întemeiată de Alexandru cel Bun, de care se și ținea (satul-n.a.). De la an 1584 încoace figurează numele Vama al acestui sat acuma prin urice. Întâiul uric din acest an amintește despre Nicoar[ă] șoltuz din Vamă” <footnote Simion Florea Marian, op.cit. f. 3, după Wickenhauser, Moldovița. footnote>. Mai bine informat decât Em. Grigorovitza, Simion Florea Marian, după ce se referă la numărul de locuitori și la etniile care locuiesc satul, fără să precizeze sursa de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Pentru furt, robilor li se aplica pedeapsa capitală. Așa, de exemplu, robul țigan al mănăstirii Putna, Tiron Puțan, fură un cal de 6 ani al mănăstirii Moldovița și fuge în Țara Ungurească, desigur, Transilvania. Prins de călugări, este judecat de șoltuzul din Baia și de cei 12 pârgari și condamnat la moarte. Călugării de la Putna n-au vrut să-l răscumpere și țiganul ar fi fost executat dacă nu s-ar fi găsit vistiernicul Pelin, care-l răscumpără cu un cal
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
făcându-se multe mestecături (mutări de populați, bejenie-n.a.) de oameni, jefuindu-se unii pe alții” <footnote T.A.Wickenhauser, op. cit., p. 118 footnote>. Mănăstirea Moldovița încearcă să-și recupereze oamenii fugiți, și la 10 ianuarie 1740 se adresează șoltuzului de Câmpulung „să fie scoși de la panțiri și dați pe mâna călugărilor care să-i aducă la casele lor, ca să-și facă datoria față de mănăstire” <footnote Ibidem. footnote>. Lumea satelor și mai ales a satelor de munte, care avea ca
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
întărit convingerea că rânduielile vechi și privilegiile pot fi apărate și întărite cu ajutorul Rusiei, care, cu sistemul ei iobăgist, garanta menținerea opresiunii feudale. Printre ultimele încercări de stingere a conflictului dintre mănăstirea Moldovița și locuitorii din Vama, se înscrie intervenția șoltuzului de Câmpulung care, la 10 august 1772, înmânează egumenului mănăstirii Moldovița un act prin care vămenii sunt datori mănăstirii cu 12 zile de clacă pe an, cu zeciuiala din toate, cu interzicerea deschiderii de cârciumi fără știrea egumenului. Tot la
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
aceeași dată a fost întocmit un act prin care vămenii recunosc și se obligă să îndeplinească obligațiile impuse de mănăstire <footnote Ibidem, p. 143. footnote>. Din mersul evenimentelor reiese că egumenul Benedict nu s-a mulțumit cu judecata făcută de șoltuzul de Câmpulung și cu angajamentul luat de vămeni, deoarece plângerea lui ajunge la Divanul Cnejiei, care dispune o cercetare la fața locului, după cum aflăm din documentul emis la 12 august 1772. În aceste condiții și vămenii, alegându-și reprezentanți dintre
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
au păgubit mănăstirea făcând fân rău, clădit neuscat bine <footnote Ibidem, p. 179. footnote>. Egumenul Benedict a câștigat procesul și a luat măsuri drastice împotriva instigatorilor răzvrătirii. Divanul țării a îngăduit ca cei 5 reclamanți să fie ridicați cu știrea șoltuzului de Câmpulung, le-a stricat casele, i-a izgonit din sat și i-a obligat să plătească paguba. Conflictul îndelungat dintre mănăstirea Moldovița și vecinii din satul Vama nu este singurul. Egumenii și călugării și-au apărat cu îndârjire privilegiile
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
citească, erau maghiari sau maghiarizați, unii rămași în acest serviciu din timpul stăpânirii austroungare; în serviciile de evidență, administrație și organizare erau acceptați deținuți de drept comun sau politici, de preferință cu studii contabile sau juridice; printre ei și camarazii Șoltuz, Cornel Vucu, mai târziu Bucur Constantin, Mântulescu. Ni s-au luat datele autobiografice, amprentele digitale și ni s-au dat numere de încarcerare. Eram 3203. Numărul indica câți legionari se aflau în Aiud la data sosirii tale. Apoi ni s-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
SORESCU, Roxana (16.IX.1943, București), critic, istoric și teoretician literar. Este fiica Virginiei (n. Șoltuz) și a lui Octavian Sorescu, profesor. Urmează în București școala elementară și liceul, absolvit în 1961, ulterior Facultatea de Limba și Literatura Română (1961-1966) și Facultatea de Limbi Germanice, pe care o încheie în 1972. Obține doctoratul în 1983, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289798_a_291127]
-
fost condamnat la 2 ani de detenție pentru omisiune de denunț și încadrat în lotul legionar din cadrul facultății sale (condus de Gheorghe Ispas), cu toate că, datorită faptului că preda la liceu, nu activa alături de colegii săi. A fost avertizat de Laurențiu Șoltuz (student în anul VI la Medicină în Iași, fost coleg de liceu cu Eugen Țurcanu) că la Pitești îl așteaptă „necazuri și urgii” și că Țurcanu, Onișor și Gebac sunt turnători. Șoltuz l-a sfătuit să fie deștept și să
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
alături de colegii săi. A fost avertizat de Laurențiu Șoltuz (student în anul VI la Medicină în Iași, fost coleg de liceu cu Eugen Țurcanu) că la Pitești îl așteaptă „necazuri și urgii” și că Țurcanu, Onișor și Gebac sunt turnători. Șoltuz l-a sfătuit să fie deștept și să accepte orice i-ar propune aceștia, recomandându-i în același timp să nu vorbească nimic cu nimeni, mai ales despre avertizarea primită. În drum spre Pitești a fost închis o lună de
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
29 Șandru Vasile 29 Șchiopu Vasile 29 Șerban Gheorghe 53, 86, 223 Șerban Ion 62 Șerbănescu Cristian Paul 68-70, 74-75, 91-92, 95, 137-138, 148, 177, 194-195 Șerbănescu Eugen 29 Șindrilaru Aurel 72, 121 Șleam Augustin (ofițer politic) 61-67, 169-170, 236 Șoltuz Laurențiu 104 Ștefănescu 157 T Tacu Aurel 37, 40-41, 54, 60, 133, 140, 143, 167, 182 Talea Paul 29 Tamaș Ioan 29 Tatulea 25 Tănase Cezar 54, 60-61, 140 Tăutu Vladimir 84 Tâmpa Ion 91, 121 Târnoveanu Mircea 121 Teja
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]