140 matches
-
blând. b Al primăverei cântec, De vânt iubit murmur, Prin arbori trece-n freamăt, Prin munte împrejur. c De vânturi tainic șopot Trece-n frunze, mișcă-n Ca glasuri de năluce Pe munte trec de-a lungul. De vânturi tainic șopot Prin frunze mișcă pasuri, Trec pe vârf de munți de-a lungul Ca de duhuri tainici glasuri. Iar paseri mici se leagăn Pe florile-n miros, Beau rouă și mă-ntreabă Dacă mai sunt voios. Eu râd cu vălurele Ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pleac-al său creștet În cruda durere tăcând. b Privește trist cum zace Copilul său veșted Și pleac-al său creștet, Oftează și tace. 370 Privește cum stă-așternut Copilul său veșted Și pleac-al său creștet În crudă durere și mut. Auzi un șopot trist, 375 Cântare cerească În tremur îl trece Și sufletul fuge cu ea. {EminescuOpVIII 405} Suflarea[-o] salutăm, Vuiește puternic, Să-l plângem cucernic Copilul cel de munte. [VÎRFUL CU DOR] Versiunea B 2254 [BALADA] a Pe plaiuri dunărene Un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ni-i inima plină. N-au sunat un clopot departe? Vin ai miei doară? De ce bucuria doare? IZVORUL Un sunet plin de farmec Din somn mă pomeni Și văd că-i dusă gheața Ce greu mă coperi. De vânturi tainic șopot, Al arborilor cânt, Ca salutări de duhuri În munte tremur blând. Se leagănă-acum paseri Pe flori cu blând miros, Beau rouă și mă-ntreabă Daca mai sânt voios. Eu râd cu vălurele Ce se-ncrețesc de vânt, a O, spuneți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și prin tonuri slabe, vorbite lin. E așadar una din însușirile cele mai necesarie ale artistului dramatic de-a-și fi cultivat tonul până la o preciziune atât de plastică încît până și sunetele cele mai gingașe să fie pricepute de auditoriu. Șopotul dulce al amorului, langoarea rugăminții gingașe, împărtășirea misterioasă, sperioșia cugetărei și a simțământului care se cutremură de sine însuși, de espresiunea sa clară, toate aceste stări ale sufletului nu sunt reprezentabile fără acea deplină domnie asupra tonului vorbit abia. Acest
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
natura acelei femei. Străină fiind, acționa cu mai multă libertate față de apăsătoarele legi și obiceiuri care conduceau țara și pe care nu le credea absolute. Prin urmare, ele încetau să mai fie absolute. Din locul unde se oprise, Pavel auzea șopotul apei, foșnetul suplu și sonor care, noaptea, le umplea casa, topindu-se în zgomotele pădurii, în trosnetul focului. Sub stâncă, în fața casei, apa era netedă și foarte neagră. Cerul arunca în apă imaginea unei constelații care se unduia încet, schimbându
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
până ce se stinge și ultimul sărut al soarelui dat celui mai înalt. Ceața serii, albastrul de oțel la început, îi învăluie învet-încet, de nu deslușești din ei decât o dungă zimțuită mai întunecată, până ce se contopesc în întunericul nopții. Numai șopotul apei Bâlei, ce curge în pajiștea mereu verde prin mijlocul satului și răcoreala suflului tăios alunecat pe vale, îți amintește tainele ascunse sub vălul nopții.” (Ion Simionescu, din volumul „Prin munții noștri”) Cerințe: 1. Citiți textul și încercuiți expresiile frumoase
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
asta. Ar fi tăcut fără ca vreun gând s-o zguduie brusc sau ar fi vorbit fără încetare lucruri mici, aceleași. - Mi-ești drag, mi-ești drag!... Dorința și împlinirea ei nu erau pentru dânsa decât fapte neînsemnate, care nu tulburau șopotul ei dulce. Un gest familiar de-al ei: cum scotea bluza, pe cap, apucînd-o cu mâinile cruciș, de cele două laturi. Toți spuneau: "Cum s-o fi uitând Sandu la ea! Nu e nici prea cuminte!" De fapt, când lipseam
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
de flacără. Și cu cât bea, cu atât o moleșeală mai mare îl cucerea, ș-o înduioșare mai adâncă îl pătrundea. Iar de la o vreme glasurile parcă se depărtară și slăbiră - de s-auzeau tot așa de ușoare ca și șopotul vântului de toamnă care se strecura prin pămătufurile stufului din perdea. De a doua zi, duminică, Niță Lepădatu și-a început slujba la vitele boierești. Sandu Faliboga l-a dus la ocoale ș-acolo l-a descântat puțin, cu glasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
luminițe gălbui abia zgîndăreau penumbra. Îmi veni brusc ideea că Bea mă luase În balon șimi dăduse Întîlnire acolo, la ora aceea imposibilă, ca să se răzbune pe Înfumurarea mea. Frunzele portocalilor din claustru clipeau ca niște lacrimi de argint, iar șopotul fîntînii șerpuia printre arcade. Am cercetat curtea interioară din priviri, simțind un amestec de decepție și, poate, o anumită ușurare lașă. Era acolo. Silueta ei se contura În fața fîntînii, așezată pe o bancă, escaladînd cu privirea bolțile claustrului. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
simte mâna fierbinte prin mănușa umedă. După ce profesorul a adormit lângă foc, cei doi au deschis ușa spre răcoarea întunecată a hangarului pentru bărci, au aprins mangal într-un vas pentru jeratic și-au tras scaunele de salcie aproape, ascultând șopotul râului din apropiere. Își scot hainele, își descheie nasturii, straturile de bumbac și lână sunt îndepărtate pentru a se ajunge la pielea caldă. Mâna ei se insinuează în pantalonii lui, el îi ridică juponul până la brâu, sărutând-o fără oprire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
vede frumoasa ta fecioară Că plânge, - atunci dă drum paserei iește. 135Tu dorul ți-l ajungi, deși te ticăi. Ea-ți fie tot, ce-ai suferit nimică-i. Trecând prin valea desperării - astupă A lui urechi, să n-o audă-n șopot; În van se-ncearcă calea-i s-o-ntrerupă 140Vuiri, murmure, s-o oprească n-o pot. O umbră sboară, pân se vede după Atâta mers, c-aude svon de clopot; Atunci văzu în zarea lui palatul În care - nchise
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
braț nu prinde - Căci frumoasa-i fără corp. Ah, gândi el cu turbare, Tremurând învăpăiet - Dulce zână, cum nu are Corp frumos, precum o văd! - - Asta n-o pot, că ce pipăi, Numărul vieții o pripă-i, Trecător, de Unde - un șopot Și ființa lor o clipă-i, Eu eternă sunt și n-o pot! El își scurge toată viața Într-un chin, în nedormire, Vecinic o avea în față Blândă, dulce, în zâmbire, Vecinic tinde a lui mână Dup-imaginea-i divină, Vrea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
foc. Un polițist știe. Odată, când Încă era pe mașina de patrulă, i se Întâmplase după un jaf. Paznicul de la bancă fusese lovit În abdomen și zăcea Într-o baltă de sânge pe trotuar. Din rană, sângele curgea cu un șopot sinistru, ca fluieratul unei păsări. Culoarea Îi pierise din obraji și omul Își pierduse cunoștința. Dar nu și viața. Trupul lui Încă zvâcnea, mușchii se contractau. Antonio Îl veghease mai bine de jumătate de oră, neputincios. Capul. Trebuia să țintească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
slavonă veche, zapodŭ. Slavii numeau cu acest cuvânt o vale străjuită de două dealuri Înalte care se termină În amonte cu un desiș de pădure. Cam așa este și această vale lungă de vreo zece kilometri. Un pârâiaș, al cărui șopot abia se aude vara, Își adună apele rând pe rând de la mai multe izvoare și, după ce-și unește firul destul de firav cu cel al Văii Găinii, se varsă În Mureș pe teritoriul Topliței. La gura pârâului se stabiliseră În
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
aveau apa mai aproape, acesta era motivul. Pierdeam priveliștea cu adevărat mirifică, cu orizontul larg și atât de pitoresc, dar nu mai duceam apa tocmai din Zăpode sau de la Troaca lui Voașu. Aici aveam izvorul la colțul casei și ascultam șopotul pârâului care trece la trei metri de casă. Peisajul avea și aici farmecul său. Aici aveam să-mi petrec ceilalți ani ai copilăriei și ai adolescenței, de aici aveam să plec În lume la numai cincisprezece ani. După numai doi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
musselin, Iar Cupido pagiul cu palma s-ascundă "A lampei de noapte lucire de nuntă". De-asupră-și aude uscata foșnire A poalelor lungi de mătasă subțire; Prin flori îi apare, se-nclină pe gratii Duioas-arătare a mult-adoratei. Ghitara lui tace; cu șopot ea spune: - "Zadarnică este iubirea ta, june! "De-un farmec legată-i întreaga-mi simțire, "Iubirea-mi asemeni de-a lui împlinire. {EminescuOpIV 326} "Oricît mi-ai fi drag și-o jur că-mi ești drag, Un farmec te-oprește
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de la steaguri Trezind în suflet patima și ura - Dar iar cu dulce glas îți împle gura Atunci când Amor timid trece praguri! De l-am aflat la noi a spune n-o pot; De poți s-auzi în el al undei șopot, De e al lui cu drept acest preambul - Aceste toate singur nu le judec... Dar versul cel mai plin, mai blând și pudic, Puternic iar - de-o vrea - e pururi iambul. {EminescuOpIV 357} COLINDE, COLINDE! Colinde, colinde! E vremea colindelor
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
vatra satului; moșia străbună și satul-matcă de pe moșie 1. Spațiul ipoteștean a devenit sacru prin copilăria fabuloasă a poetului, dar mai ales prin recrearea lui în universul imagistic eminescian. Illo tempore, Ipoteștii au purtat în plămada lor interioară rezonanță de șopot, iar Eminescu a descoperit și redimensionat această rezonanță. În structura ei particulară moșia satului, deși adesea înconjoară vatra satului-matcă, prezintă o individualitate mitică distinctă. Are un centru vital vatra satului și limite naturale marginile satului. În structura ei străveche și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
uitat odinioară de lume, la marginea țării a devenit sacru prin copilăria fabuloasă a poetului și prin recrearea lui în universul imagistic eminescian. Îndrăgim Ipoteștii, în bună măsură, sub vraja/sugestia poeziilor eminesciene de care suntem involuntar marcați. Rezonanța de șopot din numele lor ne trimite la misterul labirintului paradisiac din amintirile poetului. Nașterea și copilăria lui Eminescu au intrat în mit și sunt indesctructibil legate de Ipoteștii mitici. Iar mitul se naște din adevăr și adevărul originar îi dă substanță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pământul amorțit. Podul de gheață, construit cu migalăa de iscusința iarna, a Început să se dezghețe. Gingașii............ clopoței ai primăverii scot capetele somnoroase din zăpadă. Pomii sau pavoazat cu muguri, iarba a dat colț fraged și nou. Zăpada plânge În șopotul pâraielor. Șirurile negre de cocori s-au Întors În țară. Albinele umplu natura cu zumzetul lor fermecător. Furnicuțele harnice au toată ziua de lucru. Pe câmpuri tractoarele răstoarnă brazde afânate. Un ciobănaș a scos mioarele la păscut. Glasul lui sună
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Breasta 32. Murgași 9. Bucovăț 33. Ostroveni 10. Bulzești 34. Pilești 11. Carpen 35. Podari 12. Castranova 36. Predești 13. Călărași 37. Robănești 14. Celaru 38. Sadova 15. Cernele 39. Sălcuța 16. Coșoveni 40. Seaca de Pădure 17. Daneți 41. Șopot 18. Dioști 42. Șimnicu de Sus 19. Dobrești 43. Teasc 20. Dobrotești 44. Terpezița 21. Drăgotești 45. Teslui 22. Fărcaș 46. Țuglui 23. Ghercești 47. Vela 24. Gogoșu 48. Vîrvoru de Jos 4. JUDECĂTORIA FILIAȘI cu sediul în orașul Filiași
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
cu satele: Doclin Tirol 2. Satul Calina din comuna DOGNECEA 3. Comună GORUNA, cu satele: Goruia Giurgiova 4. Comună CIUDANOVITA, cu satele: Ciudanovita Jitin 5. Orașul ORAVIȚA, cu localitățile componente: Oravița Agadici Bradisoru de Jos Ciclova Montană Rachitova 6. Comună ȘOPOTUL NOU, cu satele: Șopotul Nou Cirsa Roșie Dristie Poienile Boinei Stancilova Urcu 7. Comună DALBOSET, cu satele: Boina Boinita Prislop 8. Orașul BĂILE HERCULANE, cu localitățile componente: Băile Herculane Pecinisca JUDEȚUL MEHEDINȚI 1. Satul Jupinesti din comuna CIRESU 2. Comună
ACORD din 28 iunie 1971 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia referitor la modificarea şi completarea unor dispoziţii din Acordul dintre cele doua părţi privind micul trafic de călători în zona de frontieră, încheiat la Belgrad la 13 ianuarie 1970. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135353_a_136682]
-
2. Satul Calina din comuna DOGNECEA 3. Comună GORUNA, cu satele: Goruia Giurgiova 4. Comună CIUDANOVITA, cu satele: Ciudanovita Jitin 5. Orașul ORAVIȚA, cu localitățile componente: Oravița Agadici Bradisoru de Jos Ciclova Montană Rachitova 6. Comună ȘOPOTUL NOU, cu satele: Șopotul Nou Cirsa Roșie Dristie Poienile Boinei Stancilova Urcu 7. Comună DALBOSET, cu satele: Boina Boinita Prislop 8. Orașul BĂILE HERCULANE, cu localitățile componente: Băile Herculane Pecinisca JUDEȚUL MEHEDINȚI 1. Satul Jupinesti din comuna CIRESU 2. Comună PODENI, cu satele: Podeni
ACORD din 28 iunie 1971 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia referitor la modificarea şi completarea unor dispoziţii din Acordul dintre cele doua părţi privind micul trafic de călători în zona de frontieră, încheiat la Belgrad la 13 ianuarie 1970. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135353_a_136682]
-
cu satele: Doclin Tirol 2. Satul Calina din comuna DOGNECEA 3. Comună GORUNA, cu satele: Goruia Giurgiova 4. Comună CIUDANOVITA, cu satele: Ciudanovita Jitin 5. Orașul ORAVIȚA, cu localitățile componente: Oravița Agadici Bradisoru de Jos Ciclova Montană Rachitova 6. Comună ȘOPOTUL NOU, cu satele: Șopotul Nou Cirsa Roșie Dristie Poienile Boinei Stancilova Urcu 7. Comună DALBOSET, cu satele: Boina Boinita Prislop 8. Orașul BĂILE HERCULANE, cu localitățile componente: Băile Herculane Pecinisca JUDEȚUL MEHEDINȚI 1. Satul Jupinesti din comuna CIRESU 2. Comună
HOTĂRÂRE nr. 1.002 din 9 august 1971 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia referitor la modificarea şi completarea unor dispoziţii din Acordul dintre cele doua părţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135352_a_136681]
-
2. Satul Calina din comuna DOGNECEA 3. Comună GORUNA, cu satele: Goruia Giurgiova 4. Comună CIUDANOVITA, cu satele: Ciudanovita Jitin 5. Orașul ORAVIȚA, cu localitățile componente: Oravița Agadici Bradisoru de Jos Ciclova Montană Rachitova 6. Comună ȘOPOTUL NOU, cu satele: Șopotul Nou Cirsa Roșie Dristie Poienile Boinei Stancilova Urcu 7. Comună DALBOSET, cu satele: Boina Boinita Prislop 8. Orașul BĂILE HERCULANE, cu localitățile componente: Băile Herculane Pecinisca JUDEȚUL MEHEDINȚI 1. Satul Jupinesti din comuna CIRESU 2. Comună PODENI, cu satele: Podeni
HOTĂRÂRE nr. 1.002 din 9 august 1971 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia referitor la modificarea şi completarea unor dispoziţii din Acordul dintre cele doua părţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135352_a_136681]