323 matches
-
lui Shikanosuke în Castelul Kozuki era Hideyoshi, iar acum inima i se umplu de nefericire, prietenie și o compasiune aproape insuportabilă. Știa că trebuia să asiste la moartea lor. Și totuși, de îndată ce primi noile ordine ale lui Nobunaga, răspunse fără șovăire: — Da, stăpâne. Și se retrase. Reprimându-și propriile sentimente, Hideyoshi reveni în provinciile apusene, adâncit în gânduri tot drumul. „Să eviți luptele dificile și să învingi în situațiile ușoare - aceasta e legea firească a strategiei militare,” își spunea el. „Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
acest lucru, dar cu toate acestea nu e mai puțin adevărat că el ni se impune și că o rezistență de-a dreptul nu-i cu putință. Pe de altă parte însă e tot așa de sigur că cu sistemul șovăirii, nedomiririlor, anxietăților și paliativelor nu vom ieși la nici un capăt si că ne vom crea numai izvoare de continue neplăceri, încît claritatea hotărârilor noastre trebuie de astă dată să înlătureze pe deapururea chiar pretextul pentru un viitor amestec al cuiva
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și că un Dimancea ne strigă că minoritatea este reprezintată în comisiune prin d. Carp și că d. Carp nu ia cuvântul spre a se ridica în contra acestei afirmări, a trebuit să vorbim; am făcut-o fără plăcere, dar fără șovăire. [22 iunie 1879] ["CU CÎT TREC UNA DUPĂ ALTA ZILELE... "] Cu cât trec una după alta zilele, cu cât se prelungește fără nici un termen prevăzut sesiunea estraordinară, cu atâta cestiunea revizuirii se încîlcește mai mult, cu atât neliniștea și temerile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ceva mai târziu, să zicem la anu? Și atunci n-ași mai pleca, fiindcă mie îmi place universitatea noastră de-aici." " Cred mai degrabă că acolo ai avea mai multe șanse, aici te cunoaște prea multă lume. Bineînțeles, zise fără șovăire, că o să încerc. Dar ceea ce pot să fac în mod sigur e să-i sugerez Amăicălițului să-ți publice între timp niște articole sau studii filozofice. Cu ele sub braț ți-ași putea pleda mai ușor cauza și cu mai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
din casă se potoli și apoi se topi ca și când n-ar fi fost. Și pentru întîia oară mama îmi vorbi și își desvălui pe neașteptate o parte din secretul existenței ei pe acest pământ. "Așa sânt oamenii, îmi spuse fără șovăire și fără a-i învinui, dar cu un îndemn pentru mine să încerc să nu fiu ca ei, fără a deveni trufaș. O să moară mâine-poimâine și n-o să știe de ce a trăit!" Și mâna îi coborî și se uni cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
însă și nu plecai. Iar ora următoare era deja prizoniera încărcăturii celor două, în timp ce sentimentul detașării, în loc să se diminueze, sporea, se lărgea, diminuîndu-se însă pe nesimțite impulsul inițial, de a o părăsi, căruia omul din pădure îi dădea curs fără șovăire, fiindcă el nu gândea; ce e rău dacă rămîn? Totul e interesant, de ce n-ași cunoaște o ființă umană ale cărei secrete sânt pasionante, ba chiar găsesc în tine un ecou nebănuit care te fac să simți că nu ești
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o necruțare bestială, nu mai concepe nici măcar să i se ceară să renunțe, să zicem, la maniera în care o face, își distruge cu brutalitate familia, își părăsește copiii... "Te iubesc, Suzy, dar mă tem că mă vei părăsi fără șovăire când din întîmplare te vei îndrăgosti simplu, fără efort, spontan și tumultuos de un ins față de care nu mai trebuie să joci nici o comedie. Asta e consecința nesincerității: neîncrederea! Și din neîncredere se naște temerea că nu fericirea te așteaptă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Pentru că, folosind cuvintele lui Maiorescu: "De la sine nu se îndreptează nimic în capetele unei generațiuni, căci orice cultură este rezultatul unei lucrări încordate a inteligenței libere, și datoria de a afla adevărul și de a combate eroarea se impune fără șovăire fiecărui om care nu se mulțumește cu existența sa privată, de toate zilele, care mai are o coardă în sine, ce rimează la fericirea și nefericirea națiunii din care s-a născut". Și de vom da cîteva citate din traducțiunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
noii "revoluționari" nu știu decât să-și revendice "drepturile" de la o populație tot mai dezorientată de alți "lideri" lacomi și trufași. Primul deceniu care a urmat după 6 martie 1945 a fost dominat de teroarea stalinistă în guvernare, preluată fără șovăire de moscoviții susținători ai lui P. Groza (1884-1958), o vreme, și ai lui Gh. Gheorghiu-Dej (1901-1965), ulterior. Din iunie 1971 până în decembrie 1989, am îndurat acel cult al personalității "Celui mai Iubit Fiu" (1918-1989). Ritualurile cultului au fost promovate sfidător
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
politice rătăcite în arhivele interbelice (,Cine era ministrul de interne în 1922?") și pînă la cancanurile cu iz indiscret, a căror îndrăzneală amenința să rănească intimitatea vieții de alcov a personalităților de odinioară. Zigu Ornea știa tot și răspundea fără șovăire, iar atunci cînd avea el însuși îndoieli în privința temeiniciei unei informații, nu întîzia să o verifice spre a-ți confirma dacă a avut sau nu dreptate. Și toate astea le făcea fără grimasa intelectuală a celui care mai avea, printre
Abnegația eclipsării de sine by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10687_a_12012]
-
de atît, ceea ce bunul doctor aici de față, ca și mulți dintre voi, cred că este risipă, cum ar fi excesul de plăcere, este, În fapt, compoziția propriilor noastre ființe. Noi sîntem făcuți din lipsă de eficiență, din risipă, din șovăiri morale, nesiguranță, dubiu, vină, arhitectură absurdă, artă fără uz aparent, gesturi gratuite, contradicții spontane și umor. Aceste lucruri ne compun și ne fac să funcționăm. Îmi pare rău că trebuie să vă spun asta, dar numai oamenii cei mai absurzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
nepătată haină, în credința ta nelimitată în destinele neamului, cele mai înflăcărate aripi și în privirea ta scrutătoare și caldă, cea mai vie dintre icoane, Patria. Ostași, Multe s-au schimbat în Țară și peste hotare, în anul de cruntă șovăire și de adâncă pătimire pentru voi și pentru noi. Ca de atâtea nenumărate ori în trecut, ne găsim și la acest început de an, la răspântie de vifor. Este anul în care pentru noi și pentru alții, în sânge și
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
fie prins și ucis, nu putea fi liniște În Moldova otomană. Nu mai putea fi mult până atunci. Era o chestiune de zile. În fruntea oastei care urca pe Valea Siretului se afla Însuși Mahomed. Nu mai putea exista nici o șovăire a generalilor turci. Nici o dilemă de strategie. Nici o altă variantă. Un singur comandant, o singură voință. Cuceritorul Constantinopolului se afla, din nou, În prima linie. Armatele care ajunseseră În ținuturile Murgenilor era alcătuite din infanterie, archebuzieri și artilerie trasă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
întemeiem pe ce ne zice Miklosich în Wanderungen der Rumunen. Dar nu de istoria unui cuvânt străvechi e vorba aci, ba nici măcar de grupul liberalilor moderați, cari n-au pățit decât ceea ce le-am prezis noi de la întîiul moment de șovăire politică. Cunoscând lumea, le-am prezis că într-o zi, dezabuzați și dezgustați, se vor aduna împrejurul stindardului lor, pur odinioară, pătat și zdrențuit azi prin o involuntară complicitate cu roșii. Ei n-au știut, mulți nici nu și-au
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fără apărare veleităților de predominare a cîtortrele, veleități nu numai nedrepte, dar escluzîndu-se una pe alta, am vedea pe Domn ținând cu geloasă temere la o neatârnare atât de bântuită din toate părțile, l-am vedea urmând un sistem de șovăire propriu situației precarie și încercînd să pară partizan a cîtortrei vecini în acelaș timp, pentru a câștiga bunăvoința și încrederea a tustrei. Acest sistem al contrapunerii reciproce și al neutralizării celor trei rivali putea să prezerve până la un grad oarecare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ei acel metal rar din care natura se - ndură a turna uneori figuri ca aceea a lui Mircea I. Intelectul național nu este așadar reprezentat, ca-n cazul de mai sus, printr-un singur om starea de nehotărâre și de șovăire în care ne aflăm e reprezentată tocmai prin opinii opuse una alteia și cari se neutralizează fără a da loc unei înclinații determinate. Aci se 'nțelege că e vorba de înclinații dictate de raționament, nu de cele răsărite din simpatii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
armată, înghesuită până ieri între trei vecini puternici, își datorea autonomia ei, garantată la urmă de toată Europa, și că acea autonomie avea baze cu mult mai sigure decât neatârnarea actuală. Se 'nțelege că spiritul ce anima acest sistem de șovăire era pururea conservarea țării și a naționalității și, chiar dacă sistemul s-ar schimba într-altul mai pronunțat, tot de-un asemenea spirit o să fie animat și acesta. Ar fi bine deci ca să înceteze asemenea acuzări. Existența reală a țării, succesele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și în repa us, la baie ect. vor fi întotdeauna disciplinați și respectuoși față de ostași și personalul civil dela drumuri și cel sanitar. 5) Nu se vor sustrage în niciun fel dela programul de lucru ordonat și vor executa fără șovăire la timp și bine toate lucrările la care vor fi puși, dând un randament cât mai mare peste randamentul obligatoriu prevăzut în alăturatul program de lucru. 6) Și nici nu vor încerca măcar să se sustragă dela lucru sau dela celelal
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
oră de Întârziere poate reprezenta diferența dintre viață și moarte. În deșert, Între o oază și alta, și În regiunile bântuite de păgâni, unde bazele oamenilor noștri se află exact la o zi de mers una de alta, și orice șovăire Înseamnă să te surprindă noaptea În câmp deschis, departe de orice scăpare. În acele locuri, se obișnuiește să Încalece câte doi pe un singur cal, pentru ca al doilea să se odihnească și să fie gata pentru restul marșului. - Orice pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
pe schele. Un ventriloc, iată care putea fi explicația. Încetișor, Își trase mâna din strânsoarea ei. Îi venise o idee. - Acoperă-ți fața și vino cu mine, Îi porunci. Se Îndreptă spre ușă. Femeia Îl urmă, Învingându-și o ultimă șovăire. Acum, din expresia ei dispăruse frica inițială, căreia agitația unui animal prins În capcană Îi luase locul. Cu mâinile tremurătoare, Își Înfășură pe cap vălul ce Îl purta peste umeri, iar apoi Îi Întinse pe neașteptate mâna, căutându-și călăuza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Expresia Încordată a sienezului lăsa și ea să se Înțeleagă că era cât se poate de la curent cu beregata retezată a victimei din turn. Dante Își roti privirea de jur Împrejur. - Relicvariul. Unde e ascuns? Cecco avu un moment de șovăire, după care se Îndreptă spre un colț din biserică, aflat nu departe de baza schelăriei unde priorul se luptase cu călugărul. Se aplecă și acționă un obiect de pe marginea a ceea ce părea să fie o piatră funerară. Se auzi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cântecul care ajunge la inimă cu dulceața lui. Și la fel e de plină de ceea ce există, deși nu se vede, precum rețeaua de particule infinitezimale din care sunt alcătuite trupurile noastre, pământul și Întreg universul. Poetul, după o scurtă șovăire, Își vârî arma la loc. - Atomii despre care vorbești sunt nisip orb, fragmente ale unui neant fără suflet. Dar lama care a Încercat să mă omoare era cât se poate de sensibilă. Arrigo Își scosese din traistă o batistă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
timp de pierdut. 3 Afi înseamnă a fi relativ. C.J.K. Gosseyn o ajută pe fată să coboare din autobuzul de suprafață. Ocoliră cu pași grăbiți o perdea de arbori, trecură de porțile masive și, în fața ochilor, avură Mașina. Fără nici o șovăire, fata își continuă drumul, dar Gosseyn se opri în loc. Mașina se înălța la capătul unui bulevard larg. Colinele fuseseră nivelate astfel încât aceasta să fie înconjurată de spațiu și peluze înverzite. Se situa la aproape un kilometru de porțile umbrite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
treptele verandei era așezat un bărbat blond, ocupat să noteze ceva într-un blocnotes. Femeia îi vorbea din pragul ușii: ― Până la urmă cred că o să mă descurc singură. Până poimâine nu ți s-a anunțat nici un pacient. După o scurtă șovăire, continuă: ― John, să nu crezi că mă plâng, dar ești atât de multă vreme plecat, încât abia dacă mă mai simt măritată. Nu-i nici o lună de când te-ai reîntors de pe Pământ și iar vrei s-o ștergi. Bărbatul ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
clipă va trebui să te descurci singur. Gosseyn stinse lumina. ― Patricia ― zise el în întuneric ― crezi c-am greșit acceptând propunerea lui Thorson? ― Nu știu. ― Îl găsim noi pe necunoscutul ăsta misterios, sunt sigur de asta. După o clipă de șovăire, ea îi răspunse: ― Și Eldred crede la fel. Iar Eldred. Lua-l-ar dracu' pe Eldred ăsta. ― De ce nu l-a prevenit Eldred pe tatăl tău? ― Nu știa ce se pregătește. ― Vrei să spui că Thorson îl bănuiește? ― Nu, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]