64 matches
-
și câteva „păcate juvenile veniale”. Acestea se diminuează sensibil în volumul Cu timpul meu, mai exact în poemele ce prelucrează temele rusticității, ale originilor: „Boii își rumegă așteptarea domoală,/ Amintirea câmpului înrourat./ Când și când mai nechează caii de smoală,/ Șteampurile copitelor bat./ Pe lângă mânji foiește marea mulțime./ Le cearcă mersul, sveltețea de cerbi,/ Numai de bivoli nu-ntreabă nime,/ Diavoli domestici, în care visuri preistorice fierb.” Inima poetului se simte pierdută/încorporată în dealurile ce par „misterioase morminte” ori resuscită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
termină asfaltul și continuăm să urcăm pe un drum acoperit cu piatră spartă. încep să apară din loc în loc, mici iazuri numite de către localnici ,,tăuri” a caror apa era folosită în vechime la punerea în mișcare, prin cădere gravitațională, a șteampurilor (instalații de măcinare a minereurilor). Cu cât ne apropiem de partea superioară a Masivului Câlnic, haldele de steril devin tot mai dese. În sfârșit, oprim în fața unei bariere metalice, dincolo de care se merge doar pe jos. Ne iau în primire
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
soarelui. Odată ajunși la suprafață, trebuie să ne odihnim trupul, dar și sufletul răscolit de cele văzute în adâncuri. Vizităm expoziția în aer liber a instalațiilor și utilajelor folosite de-a lungul timpului la extracția și prelucrarea minereurilor. Impresionante sunt șteampurile - imense trunchiuri verticale de stejar, prinse în cercuri metalice, care erau ridicate și coborâte succesiv prin mecanisme simple, utilizând forță apei curgătoare, pentru a zdrobi bulgarii de minereu. Sub o copertina sunt expuse numeroase pietre funerare descoperite în zonă, ce
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
destinată să fie reprodusă în filigran. Acest grătar de fire își lăsa amprenta ușoară în coala de hârtie, care, privită în zare, apărea vărgată. Abia în secolul al XIII-lea, la Fabriano, în Italia, piua arhaică a fost înlocuită cu șteampuri. Transformarea cârpelor în pastă avea loc într-o cuvă de lemn sau piatră, cu ajutorul unor maiuri puse în funcțiune de un arbore orizontal cu came, acționat manual sau hidraulic de o roată. Aceasta a fost singura perfecționare adusă procesului de
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
povestiri și romane. Fără să-și considere proza sa „violon d’Ingres” - preocupare secundară - , a dat totuși mai multă atenție împlinirii operei sale de folclorist, publicând în timpul vieții doar volumul de schițe și povestiri Urme pe piatră (1974) și romanul Șteampuri fără apă (1979); postum i-au mai apărut două romane: Drumul de pe urmă (1999) și Se face ziuă. Romanul anului 1848 (2001). Ca prozator a fost apreciat de Marin Preda, Laurențiu Ulici, Ion Taloș, Viorica Nișcov ș.a., remarcând caracterul documentar
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
forma lor originară, instalații ale industriei țărănești, toate oferind imagini ale preocupărilor specifice traiului de-acum o sută-două-trei sute de ani. Categoria monumentelor de tehnică populară se remarcă, de asemenea, printr-o mare varietate tematică: cuptoare de pâine, teascuri, pive, șteampuri și fierăstraie hidraulice. Rețin atenția cele 33 de mori pentru măcinat cereale, atât prin tipurile de energie folosită, cât și prin ingenioasa lor arhitectură; sunt mori „de mână”, mori de apă cu construcții fixe pe malul râului sau plutitoare, mori
Agenda2005-40-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284282_a_285611]
-
producând secetă timp de șapte ani. În astfel de cazuri, cel chemat să restabilească ordinea este fie Dumnezeu (ca în legenda mai sus menționată), fie solomonarul, ca în acest descântec din folclorul minerilor din Munții Apuseni : Dacă tăul o săcat Șteampurile nu mai bat, Hai ploaie cu șirloaie Foieșu să se înfoaie Și-o trecut șolomonaru Care umblă cu șercanu [= balaurul] Din zbici o pocnit Pe iel s-o suit Și s-o tăt rotit Ploaia s-o pornit Și s-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Foieșu să se înfoaie Și-o trecut șolomonaru Care umblă cu șercanu [= balaurul] Din zbici o pocnit Pe iel s-o suit Și s-o tăt rotit Ploaia s-o pornit Și s-or umplut tăurile Și s-or pornit șteampurile (19, p. 84). Funcția malefică a balaurului și cea benefică a solomonarului (și de aici adversitatea și înfruntarea dintre cei doi) rezultă limpede din exemplele citate și sunt suficiente motive să cred că acesta era statutul autentic, inițial al celor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
îl înțelegea foarte bine, ba chiar îl compătimea pentru munca grea pe care o făceau ei acolo și pentru puținătatea aurului găsit. Aia ce-i? întrebă el, arătând spre un eșafodaj de lemn ridicat mai la distanță de apă. Un șteamp, îl lămuri Vasilică. Un ce? se întoarse Cristi spre el, nevenindu-i să creadă ce auzise. Un șteamp, așa se cheamă drăcia aia. Îl folosesc tot ca să spele nisipul aurifer. Când vine apa mare, explică starostele, care se apropiase de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
pentru puținătatea aurului găsit. Aia ce-i? întrebă el, arătând spre un eșafodaj de lemn ridicat mai la distanță de apă. Un șteamp, îl lămuri Vasilică. Un ce? se întoarse Cristi spre el, nevenindu-i să creadă ce auzise. Un șteamp, așa se cheamă drăcia aia. Îl folosesc tot ca să spele nisipul aurifer. Când vine apa mare, explică starostele, care se apropiase de cei doi, acolo spălăm mâlul cărat de vâltoare pe maluri. No, vreți să vă arătăm și ăsta cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
nu mai mult de un metru înălțime. La capătul de sus, era un fel de jgheab scobit pe toată lățimea. Mai la vale, alte șănțulețe transversale, de data aceasta mult mai puțin adânci, se întindeau de-a curmezișul. La baza șteampului, movilițe de pietre mărunte zăceau împrăștiate de o parte și de cealaltă. Nu se putea apropia prea mult, pentru că de jur împrejur malul era acoperit cu mâl moale. Am lucrat ieri la șteamp, explică țiganul cel bătrân, n-a apucat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
se întindeau de-a curmezișul. La baza șteampului, movilițe de pietre mărunte zăceau împrăștiate de o parte și de cealaltă. Nu se putea apropia prea mult, pentru că de jur împrejur malul era acoperit cu mâl moale. Am lucrat ieri la șteamp, explică țiganul cel bătrân, n-a apucat să se usuce. Da' de Rândunel al nostru ce știți, dom' șef? Surprins, Cristi se întoarse brusc spre cel ce vorbise. Nu observase că zlătarii ieșiseră din apă și acum se aflau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
După scurt timp ajunseseră în tabăra părăsită. Focul nu mai ardea în vatra improvizată, dar mirosul de lemn ars încă stăruia în aer. Se vedea vegetația pălită în locul unde fuseseră ridicate corturile și găurile în malul apei unde se ridica șteampul pentru spălat nisipul aurifer. Bețele care susținuseră pânza corturilor încă erau în picioare, înfipte în pământ. O grămadă de bușteni tăiați rămăsese în apropierea vetrei. Mai departe, dincolo de locul unde fuseseră corturile, era o groapă plină de resturi de mâncare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
din nisipurile sale, prin țiganii zlătari, mult aur ce intra prin tradiție, în caseta doamnei Domnitorului 25. Iar în limbajul aurarilor din Munții Apuseni, unde mineritul roman a fost foarte activ, prin lută (lat. lutum) se desemnează planul înclinat pe lângă șteamp folosit pentru spălat minereul aurifer zdrobit, oricum o temă ce merită adâncită. Argeșul apare mai întîi între afluenții Istrului indicați de Herodot ca Ordessos; în surse medievale evoluează ca Argesis, apropiat de forma modernă. Ca pentru toate hidronimele date de
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]