795 matches
-
căror geamuri sunt pictate de pictorul iconar Raluca Jurcovan cu icoane țărănești pe sticlă. Construcția este structurată în trei ateliere: atelierul țesătoarei - Rafira Jurcovan, atelierul cojocarului - Dumitru Sofonea și atelierul pictorului iconar - Raluca Jurcovan. În ateliere veți putea admira țesături, ștergare, straie, pieptare din satul Drăguș, icoane tradiționale pe sticlă, fotografii și obiecte specifice interioarelor țărănești. Pictorul iconar Raluca Jurcovan povestește: Atunci când eram copil, bunicul meu Gheorghe Jurcovan, îmi istorisea mereu despre Drăgușul lui natal... oamenii și locurile ocupau un loc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/vernisajul-expozitiei-mostenirea/ [Corola-blog/BlogPost/93897_a_95189]
-
oamenii spun povești ,la gură sobei.Cand eram copil,femeile teșeau în războaie de țesut, pe vremea această, a viforului ,în timp ce focul trosnea și doinea în soba.Asa mi-o amintesc și pe bunica,țesând povești și creând , cu migala, ștergare și paturi cu fir ales.Mi-au rămas de la bunica,în amintire,cateva podoabe. Mi-au rămas,de la bunica,amintiri sfinte,pe care le-am înrămat că pe-o icoana în inima mea. Mi-o amintesc cum își punea în
SATUL MEU de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cristiana_iliuta_1492503510.html [Corola-blog/BlogPost/376797_a_378126]
-
Îl vizitasem pe autor la Timișoara, locuia într-un cartier select, într-o vilă cu parter înalt, până la nivelul căruia se ajungea pe o scară exterioară. Am sunat la ușă, iar R.T. îmi deschisese având o mână învelită într-un ștergar plin de sânge. „Dar ce-ați pățit, maestre?”, am strigat înspăimântat. „Nimic, nimic, m-a liniștit, tocmai am reușit să-mi sparg în palmă, vrând să-l spăl, recipientul de sticlă al cafetierei...” Problema era că nu mai putea scrie
CÂNDVA, LA LUGOJ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1448271011.html [Corola-blog/BlogPost/342883_a_344212]
-
ultimile cioturi din niște buturugi de salcâm rămase sub pirostriile, pe care era așezat ceaunul de tuci, în care-și făcuse o amărâtă de mămăligă, și mâncase de seară... cu un codru de brânză și o ceapă spartă într-un ștergar cam izinit. De când îi murise muierea, nu mai reușise să aibă o cămașe curată pe el, iar felul în care se hrănea, o făcea mai mult să nu moară cu zile, nicidecum că ar fi asimțit senzația de foame. Lângă
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
mama sa în tinerețe. În lungile luni de iarnă, tăia din obiecte de îmbrăcăminte fâșii de zdrențe multicolore înnodate sau cusute între ele, apoi le folosea la țesut la războiul nelipsit din viața țăranului român. Mama ei țesea la război ștergare din borangicul obținut din gogoșile viermilor de mătase crescuți pe masa din camera curată, cu frunze de dud. Ștergarele le foloseau la împodobirea icoanelor, sau le păstrau părinții în lada de zestre să i le dea fiicei lor la nuntă
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ploaia_care_ucide.html [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
sau cusute între ele, apoi le folosea la țesut la războiul nelipsit din viața țăranului român. Mama ei țesea la război ștergare din borangicul obținut din gogoșile viermilor de mătase crescuți pe masa din camera curată, cu frunze de dud. Ștergarele le foloseau la împodobirea icoanelor, sau le păstrau părinții în lada de zestre să i le dea fiicei lor la nuntă. Da, ce deosebire față de vila somptuoasă, plină cu mobilă grea din nuc, cu tablouri originale și bibelouri din porțelan
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ploaia_care_ucide.html [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
fuiorul, năvădeau și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru șters vasele, mâinile și fața. Într-o zi, mai mulți copii de vârsta mea, până în zece ani, am plecat la acest lac, hotărâți să ne scăldăm și să prindem pește. Cum la undițele noastre
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie.html [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
fuiorul, năvădeau si țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru șters vasele, mâinile și fața. Într-o zi, mai mulți copii de vârsta mea, până în zece ani, am plecat la acest lac, hotărâți să ne scăldăm și să prindem pește. Cum la undițele noastre
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1399562616.html [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
din 05 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Și în Cuvântul lui Dumnezeu, literă cu literă s-au gătit în Iie de sărbătoare prinzându-se în Hora mare și Sfântă a creației. Cuvintele țesute din borangicul Luminii, sunt brodate apoi pe ștergarele trandafirii ale surâsului divin. Înfiorate în sine, toate cuvintele înmiresmate au venit Cuvântului sfânt să I se închine. La Început este Cuvântul dumnezeiesc - Obârșia tuturor cuvintelor-făpturi: Cerul cu Îngerii lui, Pământul cu odraslele sale, Lumina cu cântarea-i serafică, Ziua
TAINA SCRISULUI (43) – LA ÎNCEPUT A FOST CUVÂNTUL DĂTĂTOR DE VIAŢĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1360061500.html [Corola-blog/BlogPost/341387_a_342716]
-
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 337 din 03 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului O căsuță din chirpici în forma literei L, cu câteva camere, patru-cinci, nu prea mari, cu macate, carpete și ștergare căptușind pereții și cusături cu desene și motive din folclorul românesc, dobrogean sau cu influențe orientale, învelitori de pat uni sau multicolore, pe mese carpete și broderii cusute migălos și artistic în stil țărănesc naiv, la ușile de la intrările de
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_la_colectivizarea_dobrogei_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
au creat, dar și a celor ce știau să le mânuiască. Icoane vechi ale țăranului român, înaintea căruia au curs lacrimi în rugăciuni, mie, personal, mi-au smuls multe emoții din piept. Războiul de țesut, diferite modele de cuverturi și ștergare țărănești, covata unde se frământa pâinea, fierul de călcat ce funcționa cu jar, roata, vârtelnița, lavița, patul pe care se odihneau străbunicii noștri, suveica și multe alte obiecte pe care doar în casele unde tradițiile sunt încă vii se mai
COMOARA NEPREŢUITĂ A ROMÂNILOR- de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Traditiile_comoara_nepretu_cornelia_viju_1365001821.html [Corola-blog/BlogPost/346035_a_347364]
-
spune că toți Magii erau Banii Crai, care și-au revărsau prinosul de Daruri regale Dragului lor Împărat. În toate satele române, ulițele sunt pline de alb, de colinde, de nectarul amintirilor sublime. Totul pare un gherghef de visări, un ștergar de regăsiri, o altiță brodată cu multe împliniri. „Lângă iesle, divina mamă-fecioară, pe tulpina ei de vis. Îngenunche de fericirea de a fi dat pământului Logosul divin în trupșor de Făt-Frumos. Către intrare, luminați și pe dinăuntru de către luceafăr, magii
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
goală, dar scăpa din brațele tale acaparatoare ori de câte ori vroiai s-o înghiți? -Și mai mult. -A inițiat jocuri erotice, marcă celebră? -Ești pe aproape. -Te-a provocat la un comportament sexual inedit? -De unde știi?! Totul era o pasiune! Preșul respira, ștergarul de la ușă gemea, prosopul se înnoda în propriile ciucuri. -Nu avea importanță faptul că pasiunea era provocată artificial? -Pentru mine conta doar reacția, acum și aici, nu și conexiunile cauză-efect. -Exploatați filozofia doar până unde vă convine, apoi recurgeți la
REFLECTOARELE CONŞTIINŢEI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Reflectoarele_constiintei.html [Corola-blog/BlogPost/341473_a_342802]
-
urâta și rea, Mi-e dor sa alerg, cu copii din sat, Mi-e dor să mai stau iar desculță prin lac! Mi-e dor să mai cânt la sezători, Mi-e dor să mai țes sau să cos un ștergar, Mi-e dor de colegii din școala primară, Mi-e dor de proful de la chitară! Mi-e dor de tot și de toate, Mi-e dor de mamă și tată, Mi-e dor de bunici, unchi și mătuși, Mi-e
MI-E DOR...DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/neluta_staicut_1463690748.html [Corola-blog/BlogPost/378873_a_380202]
-
șosete groase de lâna numite călțuni, încălțămintea tradițională fiind opincile. Portul popular femeiesc din zona Muscel se caracterizează în primul rând printr-o unitate desăvârșită, fiind cunoscut și sub numele de „portul românesc cu fota”. Elementele constitutive: fota , iia, marama, ștergarul, betele, etc., (așa cum este costumul în care sunt îmbrăcată eu acum!) În ceea ce privește costumul popular moldovenesc destinat femeilor include în structura să componente că: învelitoarea de cap, de corp, încălțămintea, bijuterii și accesorii, purtate în funcție de importanță zilei și sărbătorii. Toate acestea
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
culori mai reținute, modele de croi mai arhaice și modeste, utilizînd anumite detalii de protejare a costumului, folosind un material țesut mai simplu. Fetele tinere purtau costume naționale de culori mai deschise și aprinse, nu purtau pe cap basmaua sau ștergarul de îmbrobodit ori sortul de protecție pînă nu obțineau statutul social de tînără nevasta - femeie căsătorită. Catrința și cămașă purtate de femei, necesită descrierea unor numeroase detalii comparative, pentru care nu ne este suficient timpul expunerii, ele făcând obiectul unor
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
excelentă armă de atac. Fu nevoit deci să asculte mai departe. Fariseul reluă firul povestirii. Strigă după cineva și un slujitor apăru cu două cești de ceai pe care le puse pe masă. Între cele două cești fu așezat un ștergar pe care fu așezat un borcănel cu miere. -Tatăl meu a acceptat deci acest târg știind bine că-și riscă de fapt viața. S-a interesat însă pe ascuns cine era cel căruia îi fusese jefuită averea și a aflat
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1413985207.html [Corola-blog/BlogPost/341129_a_342458]
-
tradiționale: pâinea și sarea, asezonate cu un pic de băutură și din belșug de mâncăruri pregătite cu suflet, modestie și pricepere, după vechi rețete, cu interioare bogat împodobites cu obiecte de uz casnic, păstrate cu sfințenie, cu ii, covoare și ștergare pe care cu migală și dragoste de frumos au fost revărsate toate florile câmpului, într-un spațiu în care a răsunat glasul cântecului izvorât din adâncul sufletului, al fluierului și al tulnicului, protejat de măreția codrului și a muntelui. Am
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > POEME HAIKU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 710 din 10 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului rugăciune cozonac, ouă roșii: Hristos a înviat! * pe iarbă ștergare albe și noi în genunchi ne rugăm * pentru Dumnezeu universul are forma crucii * din volumul Poeme haiku cu ochii înguști, capitolul CRUCEA Referință Bibliografică: poeme haiku / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 710, Anul II, 10 decembrie 2012
POEME HAIKU de ION UNTARU în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Poeme_haiku_ion_untaru_1355132435.html [Corola-blog/BlogPost/351690_a_353019]
-
între pereții albi... „Și astea sunt purtători, așa zicea ăla la aparat”. Ațâțat, înșfăcă un prosop și începu o vânătoare turbată în spațiul strâmt al băii. Câteva muște se refugiaseră deasupra rezervorului de la toaleta, hotărât, se sui pe cadă, învârti ștergarul și, poc, alunecă în cadă cât era de lung. Se ridică după un timp, amețit și icnind se privi atent în oglindă, pe frunte avea o rană sângerândă. Ieși în goană din apartament urmărit de privirea uluită a femeii care
NĂPRASNICA FOBIE A LUI POLICARP RESTEU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1457247762.html [Corola-blog/BlogPost/365983_a_367312]
-
credința noastră, că Hristos Fiul lui Dumnezeu S-a jertfit și ne-a mântuit. Chipul nefăcut de mână, al Mântuitorului care după tradiție a fost trimis de El lui Avgar,regele Edesei În Londra, se păstrează chipul Mântuitorului ,pe un ștergar trimis regelui Avgar,care era bolnav și care prin atingerea de acest chip, s-a vindecat. Regele Avgar îi scrie lui Iisus Hristos o scrisoare pe care o redă întreagă Eusebie(Ist,Bis,1,13), pe care a împrumutat-o
MĂRTURII ÎN TIMP, DESPRE PREZENŢA MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS PE PĂMÂNT de CARMEN MARIN în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Marturii_in_timp_despre_prezenta_mantuitorului_iisus_hristos_pe_pamant.html [Corola-blog/BlogPost/341675_a_343004]
-
lasă, Si lacrimi,stau să-ți cadă pe obraz, Era mai bine oare,de-ai fi stat acasă? Și cine știe...poate mai trăiau și azi! Te-așteaptă,doar tabloul lor stingher,pe un perete, Cu colțurile-ascunse,sub un vechi ștergar! Ai vrea să-i vezi,să le vorbești,pe îndelete, Și-ți pare rău,că ai trecut pe-acasă,tot mai rar! Din casă ieși,întors în timp,pierdut în depărtare, Și Domnului Îi mulțumești că ai găsit în viață
STRĂINII ...DIN STRĂINI! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 by http://confluente.ro/constantin_ursu_1469488288.html [Corola-blog/BlogPost/380135_a_381464]
-
Nu știu pe unde au ajuns dar mie îmi erau tare dragi, sper că nu le-a înghițit focul deoarece nepăsarea n-are inima. Era rândul nostru apoi al fetelor să pregătim florile, să le așezăm pe suporturi de lemn , ștergare țesute sau cusute de fostele eleve acum ajunse mame urcau proaspăt spălate pe pereții văruiți , albi precum laptele.Școala arată ca și o casă primitoare pregătită pentru o mare sărbătoare și era sărbătoare, începutul unui nou an școlar ! Un climat
INVITAŢIE LA...CARTE! de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Invitatie_la_carte_.html [Corola-blog/BlogPost/356027_a_357356]
-
în sinea lui și izbea hotărît cazmaua în pămîntul tare ca piatra, ca să-și pecetluiască el jurămîntul în felul acesta, bărbătesc! Cînd s-au oprit din muncă, pentru că venise amiaza și le era foame, Lilicuța a întins pe iarbă un ștergar alb, a scos din coșul de răchită două farfurii, brînză și ceapă și mămăligă, sticluța cu țuică de prună, să bea bărbățelul ei și să prindă puteri, și bucata de slănină, pe care i-o trimiseseră fetele lui, că ce
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_56_59_ioan_lila_1341239779.html [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
fixat într-un suport de lemn, de obicei o covata găurita la mijloc sau două vesce de sita, care se acoperă cu un covor sau o fustanela din pânză albă sau colorată. Peste aceste țesături se coș elemente decorative (batiste, ștergare, panglici etc). Tinerii care joacă caiutii se dezlănțuie în cerc sau se desfasoara liniar și radial, față în față, simulând o șarja de cavalerie, sub comanda unui căpitan sau vătaf. Sunt sate în care, asemănător alaiului caprei și ursului se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]