783 matches
-
story), trimite S.O.S.-uri tulburătoare („nu-i decît o fantasmă/ dar doare ca un animal jupuit“), cântă ludic prohodul sobei de tablă, descrie frigiderul Indesit ca pe un personaj de desene animate și, nu în ultimul rând, sub ștergarul curat de țară, cusut cu motive naive, acoperă tensiunea mocnită a revoltei: „o rugăciune/ ar fi de mare ajutor/ numai că nu-i atît de simplu/ să spui o rugăciune// adică e simplu/ vii cu niște tatăl nostru/ cauți prin
Nanabozo și „poienița druidică“ borgesiană by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2542_a_3867]
-
năprasnice. Apoi, se desfăcuse ca deasupra, închizându-l. Se zbătu, se învârti zadarnic, un arc vrând să sfâșie vălul durerii coborât fără de voie căutând un loc pe unde să-și ia zborul. Nu găsi nimic. în casa tăcută ca un ștergar pufos. Pepita D Lestine iterare Numai îmbolnăvirea ei, îi aduse Pepitei liniștea. Se Din când în când se ridicau spre înălțimi miresme bucurase de scăderea bruscă a poftei de plimbare. Furiile îmbietoare, nemaiîntâlnite, semnul arderii unor resturi de ei, slăbirea
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
să le alunge afară. Dar degeaba. Oricât se lupta cu ele, fie din cauza mărimii lor, fie din alte motive, nu reuși să le scoată. Atunci, închise ușa hotărât și spunând în gând. Doamne iartă-mă!... porni la atac cu un ștergar mare și greu făcut parcă anume să le strivească. După o luptă aprigă, deși strivise câteva muște, când s-așeză să se uite văzu că altele mai mari le înlocuiseră. Pierindu-i cheful de odihnă porni atacul și mai furios
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
Picioarele mi se sfârșeau La țărmul viselor oprite În urme care ocoleau Pajiști de nașteri arvunite. MĂ-NDEMNI Puțin mai mult sau multicel îmi ceri Mă-ndemni să fac din lut ziua de ieri: Plămadă din făina clipelor Dospită sub ștergarul palmelor. Mă-ndemni să iau din orele de ieri: Bobii de tihnă să-i arunc, îmi ceri. Neghina s-o adun încet, cu bocet, Când pun iertare gândului pe creștet. Ca să mă ierți, mă-ndemni, și iar îmi ceri S-
Poezii. In: Editura Destine Literare by Ana Iram () [Corola-journal/Journalistic/82_a_232]
-
să mă protejeze, am văzut că el nu simțea fierbințeala prin pantaloni, apoi mi-am amintit că cei în vârstă au pielea mai groasă, mai insensibilă, așa a spus mama, de aceea ea poate lua o cratiță de pe foc fără ștergarul de bucătărie, dar dacă eu mă ating de urechile cratiței mi se fac imediat bășicuțe. Trebuia să mă Țin de el îmbrățișându-l din spate peste burtă, avea burta atât de mare că mâinile mele nu se întâlneau în față
Motocicleta Roșie. In: Destine literare by Hanna Bota () [Corola-journal/Journalistic/73_a_145]
-
care sper ca firea mea pisăloagă să o crească, pentru că de fiecare dată când am câte un invitat îi cer cu îndrăzneală donație de cărți și autografe; mai înseamnă câteva filme, o hartă imensă care ocupă un perete întreg, un ștergar pe care mi l-a donat mama mea, o cană de lut de Marginea, câteva ouă încondeiate. Înseamnă Institutul Limbii Române care ne soluționează problemele - care nu sunt nici puține, nici simple. Mai înseamnă și oferta de cursuri de limbă
Interviu cu Oana Ursache - „La Alicante câteva luni m-am tot minunat...” by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2698_a_4023]
-
lasă, Si lacrimi,stau să-ți cadă pe obraz, Era mai bine oare,de-ai fi stat acasă? Și cine știe...poate mai trăiau și azi! Te-așteaptă,doar tabloul lor stingher,pe un perete, Cu colțurile-ascunse,sub un vechi ștergar! Ai vrea să-i vezi,să le vorbești,pe îndelete, Și-ți pare rău,că ai trecut pe-acasă,tot mai rar! Din casă ieși,întors în timp,pierdut în depărtare, Și Domnului Îi mulțumești că ai găsit în viață
STRĂINII ...DIN STRĂINI! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380135_a_381464]
-
și-am făcut dragoste și-am speriat un stol de porumbei din preajma noastră care dormeau într-un nuc și-au zburat pe deasupra noastră, erau porumbei albi; după ploaia aceea galbenă, s-a făcut o dungă albă pe cer ca un ștergar azvârlit peste albastrul acela, cale spre care au zburat acei porumbei și unde s-au pierdut. După care m-am trezit cu bătăi de inimă...Am pus ochii pe luminița lămpii și m-am închinat. Oare plecarea porumbeilor să fie
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
în spații largi a unor obiecte care par contradictorii ca structură și semnificație, dar care se valorizează reciporc în ansamblu, conform algoritmului aplicat de Horia Bernea: „Când vrem să definim, totul rămâne ascuns; dacă pun pomul cu cruci și alăturea ștergare pare fără nicio logică; le pun pentru că efectiv simt că se întâresc reciproc. Pentru că un muzeu care pune probleme îl obligă pe vizitator să se întrebe asupra unor lucruri care, în mod obișnuit, depășesc condiția lui.” Aceeași sală găzduiește, într-
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
impresionante prin acuratețea redării: “cândva toamnele n-aveau tristeți doar miresme de gutui prăvălite din soare/ de dovleac copt și brânză frământată/ de pâine de casă aburind a cartofi și a mâinile mamei/a untură și ceapă roșie zdrobită în ștergar de cânepă” (După ghebe). Locul natal, de basm, părăsirea lui, îl transpune într-o lume mirifică, plecarea echivalând cu un exil iar amintirea cu un disconfort sufletesc pentru că familia rămâne un sine qua non al vieții: “balaurul tolănit pe șalele
MELANIA ATANASIU BRICIU- EU SUNT SPARTACUS, EDITURA ARTBOOK de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377170_a_378499]
-
și mister îmi produceau o continuă stare de fericire. Dar sărbătorile Paștelui? Dimineața când ne sculam, începea mama: hai, spălați-vă pe ochi ca să luați „paști”! La streașina bucătăriei, sub prispă, agățat într-un cui, un pahar învelit cu un ștergar sau o batistă mare, înflorată, era plin cu „paști” (vin cu bucăți mici de pâine sfințită). După ce ne spălam și ne îmbrăcam frumos, ne închinam fiecare în liniște deplină și tata ne dădea la fiecare câte o linguriță de „paști
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
cu steluțe decupate din bucurii/ și îmbrăcate în cioburile anilor trecuți,/ cu biscuiți rotunzi, copți de bunica/ la focul dragostei ei.../ dacă-ți mai amintești.../ de mirosul de pâine coaptă ce ne inunda/ seara,/ de cozonacii aburinzi acoperiți c-un ștergar/ cusut de mama din sufletul ei blând și iubitor/ și de colindele cântate de bunic la gura sobei” (Un decembrie al amintirii). În tensiunea amintirilor și regretelor, a singurătății și a unui cumplit zbucium sufletesc declanșat de neașteptata trecere din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93258_a_94550]
-
Constantin Țoiu Vocea de la miazănoapte Așezați într-un colț în odaia miresei, cu ștergare și blide agățate pe pereți, privim jocul din Oaș, - cel mai frumos joc pe care l-am văzut vreodată, cel mai semeț, cel mai răscolitor. Capetele se clatină, hâțânate din șolduri, în contratimp, ceea ce dă trupurilor aerul unor păpuși automate
Actualitatea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6909_a_8234]
-
a arhitecturii populare bănățene, veche de 260 de ani, este cea mai frumoasă dintre colecțiile Muzeului Satului. Astfel ni se înfățișează încăperea, „soba a bună”, cum îi spun bănățenii, cu patul, masa, lavița, scaunele, lada de zestre, războiul de țesut, ștergarele de la ferestre, cazanul de aramă, covata de „pită” din tindă și cuptorul de încălzit. Cea mai interesantă este însă „cuina” sau bucătăria, cu vatra de gătit, un horn deschis, confecționat din bucăți de lemn, lipite cu pământ și foarte înalt
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
că era culoarea țăranilor bătrâni. Ce să-ți dea maica ție? Un măr, o pară, o prună, câta răchie? Răchie, nu că ești prea mic. Îți dă maica lapte de bic. Străbuna a fiert mămăliga, a răsturnat-o pe un ștergar, Apoi În căldarea Încă fierbinte a pus oțet și apă Ia, cu maica, să vezi cât e de bun. Atunci nu știam că bicul nu dă lapte. Cote Taica Încărcase carul cu snopi de grâu Îl făcuse cu vârf și
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
fie atât de mărunți! I se păru c-a trecut o viață de când nu mai intrase aici. Urmări scaunele înșirate pe lângă pereți, măsuțele pătrate, așezate la intervale, cu fețe de mese albe, deasupra, și sticle burduhănoase, cu gâturile înfășurate în ștergare, răsturnate în căldările cu gheață. Senzația aromată, înțepătoare și rece din cerul gurii îl făcu să-și lingă buzele și să-nghită în sec. Mirosea a rouă și rădăcini crude. Mestecă în gând gustul de pâine bună și buchetul vinului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Mi-e foame, scânci viclean. Mamă, nu vrei să-mi aduci ceva? Ce să-ți aduc, că am aici tot tot ce-ți trebuie, se grăbi mama plină de zel, și se repezi spre noptiera patului, unde, învelite-ntr-un ștergar curat, se ghiceau bunătățile aduse. Atunci, lasă, o domoli el. Mănânc mai târziu. Doctorul spune că trebuie să dormi, să te refaci, îi explică Irina. Nu pot să dorm. Stai aici, o rugă el. Așază-te lângă mine pe pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
în acest sens, porțile maramureșene, unde sculptarea măiastră a lemnului duce, uneori, la adevărate capodopere. - țesutul este un meșteșug ce folosește ca materii primă lâna, inul, bumbacul și mătasea și are ca produse finite diferite obiecte de îmbrăcăminte, așternuturi, covoare, ștergare ș.a. Prin această îndeletnicire, se creează portul și specificul interioarelor din casele țărănești, de o mare diversitate și originalitate. - cojocăritul sau prelucrarea pieilor este, de asemenea, o activitate cu tradiție, indispensabilă în vederea confecționării hainelor de iarnă (cojoace, bundițe, căciuli). Se
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Să zburăm din nou spre ceruri, Să ne fie iarăși liberi Gândul, fapta și copiii, Râsul, chiotul iubirii. Liberi, vrem, la noi acasă, Cu bucatele pe masă, Să primim pe toți cei dragi Pentru noi, pentru urmași. Pâine, sare și ștergar: Să muncim din nou, cu har, Pentru noi, pentru nepoți, Fără griji și fără hoți. ștefane, Măria Ta, Când va fi și ne-om vedea, Ți-oi aduce vin și pâine Din cuptorul cel de mâine. Pâine albă și gustoasă
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
mine. Într-o zi, bunica a plecat de acasă - asta pe când eu eram prin clasa a VIII-a și-mi zice ea să gătesc făina, să încălzesc apa, să torn peste ea, și să amestec, apoi să acopăr cu un ștergar. Și când o să vină ea, o să facă mai departe ce trebuie. Am ascultat-o și am rămas acasă, dar, apoi, am ieșit în drum și, jucându-mă, mi-am amintit târziu de cuvintele spuse de bunica. Am plecat fuguța, apa
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
bună și a doua zi îi așteptau noi surprize. Dimineață, Petre aducându-și aminte de copilăria sa, i-a invitat pe toți afară, așteptându-i cu un vas cu apă proaspătă, un ou roșu , un ban de argint și un "ștergar". Așa apucase el dimineața primei zile de Paști în copilărie și se bucura să-i învețe și pe copiii lui să respecte tradițiile. Și-au înmuiat palmele căuș în apă, mai întâi cu banul de argint, apoi cu oul, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
dimineața primei zile de Paști în copilărie și se bucura să-i învețe și pe copiii lui să respecte tradițiile. Și-au înmuiat palmele căuș în apă, mai întâi cu banul de argint, apoi cu oul, s-au uscat cu ștergarul... Apa, oul și banul de argint semnificau curăția, legătura cu Mântuitorul și norocul în viață. Petre le spunea la fiecare "Hristos a înviat" și ei îi răspundeau "Adevărat a înviat". "Familia" a mai rămas prin livadă, supravegheată de Toni, admirând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
șifonierelor, studiourilor și aparatelor electrice de uz casnic. Casa are și o funcție religioasă, majoritatea gospodăriilor având un mic altar cu icoane, candelă, cărți de rugăciune, buchet de busuioc, aghiasmă. Interiorul unor case mai vechi este o adevărată expoziție de ștergare, altădată din borangic, iar acum din bumbac, decorate cu motive geometrice, zoomorfe, antropomorfe sau vegetale, covoare, țoale-macaturi și obiecte de îmbrăcăminte. În exterior, casele vechi sunt văruite cu var cu chindros (albastrul cerului), iar casele noi, cu patru-cinci camere, majoritatea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
soție, fiică, bunică. Culegerea plantelor cu diverse întrebuințări, pregătirea hranei, păstrarea și conservarea produselor alimentare, prelucrarea lânii, a cânepei, a inului, a firelor de mătase, confecționarea obiectelor de îmbrăcăminte, a covoarelor, a țoalelor, a macaturilor, a plapumelor, a pernelor, a ștergarelor, a fețelor de masă, a cearșafurilor, a sacilor etc. Torsul, depănatul și țesutul sunt ocupații preponderent feminine, dar și băieții sau, uneori, bărbații le acordau sprijinul. În responsabiltatea femeii intră și confecționarea unor obiecte etnografice de folosință uzuală. Femeia are
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
țărăncilor noastre s-a manifestat cel mai bine. Ele dau viață casei țărănești, funcțiile lor fiind multiple: îmbracă casa, acoperind pereții cu lăicere sau covoare puse pe laiță sau perete; pe paturi puneau cuverturi subțiri (făcute din macaturi), pe pereți ștergare, pe mese fețe de masă, toate având un caracter decorativ. Pe patul din camera cea bună (sufragerie) se așezau toate țesăturile una peste alta, plapumele și pernele, formând zestrea gospodinei. Portul popular Climatul cu ierni aspre și veri călduroase i-
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]