164 matches
-
spectacol deținătoare de bunuri din categoria celor prevăzute la art. 1 sunt obligate să verifice existența și integritatea bunurilor înscrise în Registrul pentru evidența analitică a elementelor de decor, de recuzită, a costumelor, a păpușilor/marionetelor, a instrumentelor și a știmelor, o dată la 3 ani. ... (2) Instituțiile publice de spectacol deținătoare de bunuri din categoria celor prevăzute la art. 1, care sunt bunuri de valoare, respectiv tablouri, cristaluri sau argintării, precum și obiecte ce conțin metale și pietre prețioase și care sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156908_a_158237]
-
bunuri de valoare, respectiv tablouri, cristaluri sau argintării, precum și obiecte ce conțin metale și pietre prețioase și care sunt înscrise în Registrul pentru evidența analitică a elementelor de decor, de recuzită, a costumelor, a păpușilor/marionetelor, a instrumentelor și a știmelor sunt obligate să verifice existența și integritatea acestor bunuri anual. ... (3) Anual, conducerea instituției poate dispune efectuarea verificării și a altor obiecte aflate în inventar, altele decât cele prevăzute la alin. (2). ... (4) Efectuarea inventarierii se face potrivit Normelor metodologice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156908_a_158237]
-
metodologice privind organizarea și efectuarea inventarierii patrimoniului, aprobate prin Ordinul ministrului de stat, ministrul finanțelor nr. 2.388/1995 . ... Capitolul III Scoaterea din gestiune a elementelor de decor, de recuzită, a costumelor, a păpu��ilor/marionetelor, a instrumentelor și a știmelor Articolul 6 Scoaterea din gestiune a bunurilor din categoria celor prevăzute la art. 1, distruse sau dispărute, se aprobă de către conducătorul instituției, cu avizul ordonatorului principal de credite. Articolul 7 Consiliul de administrație al instituției de spectacole poate aproba scoaterea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156908_a_158237]
-
nu de puține ori, improbabilă (este confirmată doar parțial, în școlile italiană și germană târzie). Strămoșii contrabasului în baroc (mai ales "violone", cu mai multe corzi) punctau fundamentalele și pasajele grave în basul continuu și câteodată se folosea o aceeași știmă pentru mai multe instrumente, în limita disponibilităților: contrabas ("violone"), clavecin, lăută, teorbă ș.a. În barocul târziu au apărut partituri bine delimitate pentru instrumentul grav cu coarde. În clasicism, perioada uniformizării unor orchestre tot mai mari, instrumentului nu i s-au
Contrabas () [Corola-website/Science/306338_a_307667]
-
a treia cheie folosită astăzi ca răspândire. Un alt beneficiu al cheii este notarea convenabilă a registrului violei, astfel încât do central cade pe linia centrală a portativului. Edițiile mai noi ale unor aranjamente pentru cvartet de coarde conțin și o știmă pentru „vioara a treia”, unde partitura violei este scrisă în cheia sol, transpusă la octavă. Scopul este de a înlocui viola cu o vioară, acolo unde instrumentul original nu este disponibil. Totuși, pentru pasajele care depășesc ambitusul și capacitățile dinamice
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
bour", iar în cazul averilor fabuloase ale bogaților sau ale împăraților, în "tainițe adânci", "beciuri mari" cu uși de fier și lacăte de nedescuiat. Există comori bune -lăsate spre norocul cuiva - și comori rele, "vrăjite, afurisite, legate", păzite de spirite (știma/duhul banilor, diavolul sau "cel-de-pe-comoară") care "aprind focul pe ele", bani care rămân "jurați" în pământ sau care pot fi luați numai prin "moarte de om" sau prin vânzarea unui suflet. Comorile bune/curate pot fi ursite "să joace" atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Comorile bune/curate pot fi ursite "să joace" atunci când se află în preajmă cel care trebuie să le găsească, iar dobândirea lor - dificilă, ca orice apropiere de sacru - este condiționată de îndeplinirea unor sarcini (facerea de milostenii etc.) sau jertfe; știma acestor comori este un om îmbrăcat în alb ("Îngerul" sau "Omul ăl alb"), un bărbat cu barba albă sau o femeie cu cosițe albe. Culoarea flăcării comorii, precum și timpul în care ea arde arată că e vorba de comori curate
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sonore, melodie - acompaniament în cadrul unui fragment muzical citit prima oară. XVI.2.Unități de competență Unitățile de competență care pot fi dobândite în urma calificării prin liceu - filiera vocațională Nr. Profilul Calificare profesională Unități de competență 1. Muzică Corist 1. Descifrarea știmei corespunzătoare registrului vocal, din piese corale de dificultate medie; 2. Susținerea partidei vocale corespunzătoare, respectând tehnica vocală și intonația; 3. Interpretarea adecvată, înscrisă în cerințele dirijorului (tempo, dinamică, frazare, etc.); 4. Instruirea grupului coral (vocii) din care face parte; 5
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
Este prezent aici motivul unui ținut aproape mitic („Ohaba, să ducem la gură/ un cântec plecării în noapte”), personificat uneori într-o „iubită cu umeri pustiiți”(Ohaba, doamna mea dintâi). Elegiile se opresc mai ales la lumea Deltei, cu „frumoase știme” și blesteme, năluci și pești de aur, iazuri cu taine și ființe cu „gheare lungi”, „pulberi de nuferi” etc. („Frumoase știme când se-mbată luna / și sângele și-l culcă la picioare/ când cântă iarba - palidă, stăpâna /caleștilor de fum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
o „iubită cu umeri pustiiți”(Ohaba, doamna mea dintâi). Elegiile se opresc mai ales la lumea Deltei, cu „frumoase știme” și blesteme, năluci și pești de aur, iazuri cu taine și ființe cu „gheare lungi”, „pulberi de nuferi” etc. („Frumoase știme când se-mbată luna / și sângele și-l culcă la picioare/ când cântă iarba - palidă, stăpâna /caleștilor de fum și de ninsoare”). Poemele capătă inflexiuni dionisiace, depășind exoticul, și celebrează vitalitatea, dragostea: „noi ne iubim și totuși suntem zei”; „atât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
la jertfa cea mare, însă Andrei nu era pregătit să primească prețiosul dar: aștepta pe altcineva și, în plus, "era și cinstit: nu voia s-o aibă fără dragoste". Reîntâlnind-o acum, după ani, o găsește totuși ispititoare ca "o știmă a lacului", iar femeia, încurajată de dorința bărbatului și de lumina blândă a lunii "se aplecă deasupra lui, cu ochii mari, negri, poruncitori, cu buzele roșii, deschise, ademenitoare", astfel încât "nici nu-și dădură seama când gurile lor se împreunară, într-
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
După răgazul acordat apare zmeul să-și ia zălogul. Împăratul Încearcă să-i Înșele dându-i copilul făurarului, apoi pe cel al rotarului, până când zmeul se-ntoarce supărat și-i spune: Același nucleu epic apare În narațiunile Puțin Deloc-Nimic și Știma lacului. În prima, regina aduce pe lume copilul mult dorit, iar regele, pentru a traversa râul ce duce spre casă, promite uriașului Raznic de la râul Împânzit de vârtejuri, pe Puțin-DelocNimic. Când vine vremea să-și țină promisiunea, regele Încearcă să
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
anii studenției. Eram studentă în primul an de Conservator, ea în ultimul an, la clasa Artei Florescu. Veneam devreme la orele de canto, ascultam și în vățam tot ce spunea Doamna. Alături de mine era mereu și Viorica. Amân două scriam știme de mână, pe care, apoi, le memoram. La orele Doamnei trebuia să cânți pe dinafară tot repertoriul. Deși mai mare decât mine, Viorica Cortez, cunoscută deja în lumea muzicii, era un exemplu de seriozitate, ambiție și pa siune pentru cânt
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
trecut printr-o școală de meserii, am terminat specialitatea sondor-granit, îmi plăcea să forez și să găsesc țițeiul în pământ, și am făcut asta. După aceea, acolo am văzut și am ascultat prima dată o formație muzicală care cânta după știme, cu notele în față. Pentru mine a însemnat foarte mult, pentru că tot ce vedeam eu de obicei erau instrumentiști care cântau după ureche. M-am numărat printre cei selectați, și din momentul acela am început să frecventez cursurile de pregătire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc. Apa adusă în casă după apusul soarelui e rea. Șoimanele joacă noaptea la izvoare și fîntîni. De vrei s-o bei, toarnă de trei ori din ea în foc. (Gh.F.C.) Știma* apei este o femeie albă și rece. Ea îi cheamă la ea pe înecați. (Gh.F.C.) Cînd bei apă din rîu sau te scalzi, suflă peste ea, ca sufletele păcătoșilor să se ducă departe. (Gh.F.C.) Pentru a îmbuna apele, oamenii le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tulpină de porumb stuchi (a) - a scuipa studiniță - boală de gingii stuh - stuf stupit - scuipat stupitul cucului - plantă stupuș - dop sucală - unealtă de tors sugiu - sugel, panarițiu Ș șfară - frînghie șip - sticlă șoimăni (a) - a șoimări; a desfigura șperlă - cenușă știmă - duh rău cu chip de femeie știubei - stup făcut dintr-un butuc găunos șuhărie - guturai șulumăndriță - salamandră T tabla - tavă tăciune - micoză la cereale tălpig - pedală la războiul de țesut tămîioară - toporaș, plantă tăvălitură - iarbă culcată teios - ațos, fibros tempestate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a Purități de Limbă și Simțire Matriotică). Arhivele din Salzhauptstrasseee nu au păstrat urmele acestei operațiuni, astfel încât volumul realizat de Pițu (abreviat de noi prin sigla DAGI) a fost privat de o piesă esențială. iii. O încheiere de Registru cu Știme scrisă de AS Citind un opus al lui Vasile Lovinescuff, Elpi aflase ce știa dintotdeauna și anume că poți naviga pe apele inferioare (folosind trupul sau mai comod la bordul unui vas) sau pe cele cerești, precum cocorii (folosind mintea
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
adunaseră ființe de mare spaimă, cum întâlnise doar în Cânturile lui Maldoror. Strigau din răsputeri "wakaki-wakaka, "aici nu-i locul tău, e balta mea" și-l împingeau spre marginea fântânii. Inițiații i-au spus că e vorba de detașamentul de Știme, a dorit să și le apropie, crezând că e vorba de ființele de care-i povesteau bătrâniigg. Cu timpul s-a lămurit, erau doar copiatoarele de știmehh (un fel de "pisse-copies") pentru Fanfara Flotilei de Bahlui, care se exersau în timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
afectat, ar fi putut înțelege că vorbeau de el. Ar fi transcris cele spuse și le-ar fi inclus documentul în DAGI. Dar dacă era vorba de o serie muzicală, a cărei transcriere presupune mai multe portative și extragerea unei știme pentru fiecare interpret(ă)? Alarma de la telefon dă deșteptarea, e vremea să trec la "ordinator" (e instrumentul cu care-mi ordonez ideile și textul, nu calculează nimic, deci nu-l numesc calculator, comPUTEr nu-i pot zice și nici compUTER
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
gândului, titilări ale sufletului, etc.). După recuperarea "pieilor pierdute" (respectiv reconstituirea lor pe baza fragmentelor de la dosar), avea să facă din ele pânze pentru bărcuțele de hârtie confecționate din fotocopii denunțiative, din pagini de note de urmărire, din coli de știme pentru muzica wak-cappellarrrr, recuperate din arhivele încă ascunse organelor de ocultare și netrecute prin flăcările entuziasmului revoluționar... Dar toate astea aveau să lase urme, după cum vedem din jurnal. Pentru a nu-și pierde cumpătul, după fiecare "întâlnire de lucru" de pe
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
în marea unduitoare, schimbăcioasă ori înșelătoare a savoarurilor livrate, uneori cam brut, de științele umane" (Trei într-o carte, 36). ee Numele băștinez este "Sărărie". ff Desigur e vorba de Creangă și creanga de aur (Cartea românească, 1989). gg ȘTÍMĂ1, știme, s. f. Personaj din mitologia populară, imaginat ca o femeie care protejează apele, pădurile, comorile etc. Din ngr. shíma. (Sursa: DEX 2009) Pentru ilustrare am recurs la un decupaj dintr-un desen realizat de Anna Benczedi (găsită pe Net ca
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
femeie care protejează apele, pădurile, comorile etc. Din ngr. shíma. (Sursa: DEX 2009) Pentru ilustrare am recurs la un decupaj dintr-un desen realizat de Anna Benczedi (găsită pe Net ca publicitate pentru cartea semnată împreună cu Maria Surducan). hh ȘTÍMĂ2, știme, s. f. Partea dintr-o partitură, care privește fiecare instrument sau voce. Din germ. Stimme. ii 30 septembrie 1975, 9 octombrie 1976, 10 iulie 1977, 7 septembrie 1979. jj "6 februar 1981 S. a fost interogat despre Elpi: dacă e
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
pădure... La miezul nopții, când amorțește glasul cucoșului. Noaptea, la drum, să taci mai mult. Ca să nu deștepți cu glasul tău singurătățile. Noaptea ești în primejdie, căci poate să înceapă a sufla vântul cel tare În crucile nopții = miezul nopții. Știma nopții alburie trecând peste hârtoape, ape și lanuri. În genele zilei (r.t.) S-au săvârșit și s-au mutat întru veșnica viețuire. (r.t.) Contimporanii lui Ștefan: Ludovic XI, Carol VIII, Ludovic XII, (Franța) Ludovic Morul (Sforza); Borgia Matei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
le poartă pe umeri la locuri grele. Când sună întâia oară un clopot la un schit. La miezul nopții, când amorțești o clipă glasul cucoșilor. Noaptea ești în primejdie, căci poate să sufle vântul cel tare. În crucile nopții iese știma alburie a lacurilor. Înainte de a bea din cofăiel, suflă asupra apei (Învățătură lui Ionuț dela Ilisafta) Arhimandritul Amfilohie e contra papei și a așa ziselor ajutoare ale papistașilor, care au făcut atâta rău creștinătății răsăritene. Meșterul: Te înșelă muierea, boală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a nespusului cu cea a neaflatului. Au trecut anii. Tata se așezase cu tot cu veșnicile sale suferinți trupești într-un disconfort septuagenar. Pedala, picta, așeza pe polița bibliotecii cărțile interzise altă dată, cânta popește, prepara copii la vioară și citire pe știme, cupletea á la Tănase și avea un chef nebun de călătorii. Am fost la Sihastrul Buciumenilor. Mirosea a ploaie și a curcubeu când, potrivnic oricărei închipuiri, din bătrânul cu pumnii împinși în durerea mereu risipită prin trup s-a desprins
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]