142 matches
-
teza: Câți și cari sunt timpii modului conjunctiv de la verbii a avea și a fi. Teza înscris s-au lucrat sub privigherea d-lui A. Darzău. Spre adeverire s-au încheiat acest proces-verbal. T. Săvescu V. I. Castan C. I. Știubei M. Eminescu I. A. Darzău XII Nr. 10 anex. catal. Proces-verbal Astăzi, duminecă, în 13 iuliu 1875, subsemnații au examinat eu deamăruntul lucrările înscris ale candidaților de la câte și opt obiectele; notele puse acestor lucrări se pot vedea atât pe
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Constantin " ": 5, 70 care rezultat s-au comunicat în plină ședință candidaților respectivi. Spre adeverirea celor de mai sus s-au închei[e]t procesul-verbal de față, confirmat de sămnăturile noastre. T. Săvescu M Eminescu I. A. Darzău C. I. Știubei V. I. Castan {EminescuOpXVI 76} {EminescuOpXVI 77} 53 [TITU MAIORESCU] Iași, în 19 iuliu 1875 ROMÎNIA INSPETORATUL ȘCOLAR CIRCONSCRIPȚIUNEA IAȘI N-o 174 Cu un tablou de reorganizarea școalelor rurale din județul Iași Domnule Ministru, Predecesorul meu, d-nul Agură
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
stupinele le pradă. Nu zbiară, nu miaună, Când îl doare scheaună. Nu vreau gura să v-astup, Dar aș vrea să-mi spuneți ce-i: Unii spun că-i buduroi, Alții, mai deștepți ca noi, Zic precum că-ar fi știubei; Numai eu susțin că-i... De e caldă, de e rece, Doar lumina prin ea trece. Roata lui alunecă Până se întunecă. Niște caiere de lână Ce nu-i bună de lăicer, Pe care vântul le mână Ca pe-o
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
Sunt câmpiile cu grâu, Pe la brâu cu-albastru râu. Și e mare Că ne are Pe noi toți: Strămoși U Ursul umblă furios, Mormăind în sus și-n jos. -Ce-ai, măi urse - frățioare? Ce te doare? Oare vrei Miere din știubei? Suc de zmeură să bei? Înghețată de agrișe Sau plăcintă de măcrișe? Poate vrei să-ți dau o prună, Moșule, cu blana brună? -De nimic nu-mi este dor, C-am un ghimpe în picior. Mor, mor, mor. V Varza
Dragul meu abecedar. In: ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_520]
-
de la verbul a sădi. Apicultura, domeniu de activitate căruia în trecut i se zicea albinărit, iar celor ce se îndeletniceau cu îngrijirea și înmulțirea stupilor li se spunea prisăcari, sigur de la prisacă, locul unde se aflau așezați stupii, numiți popular știubeie. În această chestiune am putea să ne mărginim la câteva exemple contemporane nouă, prin care să arătăm preocupări ale localnicilor în această meserie, așa cum erau Sava Milea, Ion Bordei din Siliștea, Alexandru Teleoacă la Torcești și fiica sa, Aneta Sandu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
di cai; 1 (una) trăsură cotișancă di doi cai; 1 (un) cal roibu; 1 (un) cal murgu; -2 (două) kile păpușoi într-un coșăriu; 2 (două) clăi, una mohor și una di fânu din cari să hrănescu vitili; -4 (patru) știubei, două di lemn și două di mlajă; 1 (un) coșar di mlajă cu șasă banițe făină păpușoi; 4 (patru) baniță făină de secară; -1 (una) păreche vătale; 1 (un) sul; 2 (două) scule tort di cânipă; (un) sulu cu o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de fier. Timpul când începea aratul era tălmăcit de către localnici după cântatul „chițigoiului”. Când pasărea cânta „cârchiți, cârchiți”, nu era vreme de ieșit la câmp, ci de stat în casă și de cârpit hainele. Apoi, când se auzea cântatul „știubei, știubei”, aceasta însemna că trebuiau bătuți păpușoii în știubeie, pentru a se obține boabele trebuincioase pentru semănat. Numai atunci când pasărea cânta „la plug, la plug” se mergea la arat și la semănat, primăvara. Aratul se făcea începând de la margine sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fier. Timpul când începea aratul era tălmăcit de către localnici după cântatul „chițigoiului”. Când pasărea cânta „cârchiți, cârchiți”, nu era vreme de ieșit la câmp, ci de stat în casă și de cârpit hainele. Apoi, când se auzea cântatul „știubei, știubei”, aceasta însemna că trebuiau bătuți păpușoii în știubeie, pentru a se obține boabele trebuincioase pentru semănat. Numai atunci când pasărea cânta „la plug, la plug” se mergea la arat și la semănat, primăvara. Aratul se făcea începând de la margine sau de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
către localnici după cântatul „chițigoiului”. Când pasărea cânta „cârchiți, cârchiți”, nu era vreme de ieșit la câmp, ci de stat în casă și de cârpit hainele. Apoi, când se auzea cântatul „știubei, știubei”, aceasta însemna că trebuiau bătuți păpușoii în știubeie, pentru a se obține boabele trebuincioase pentru semănat. Numai atunci când pasărea cânta „la plug, la plug” se mergea la arat și la semănat, primăvara. Aratul se făcea începând de la margine sau de la mijloc, iar semănatul prin aruncarea semințelor pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
stupi. Urmărindu-le zborul, bărcarii le descopereau reședința și le vânau, afumându-le, după care scoteau fagurii. La începutul secolului XX, locuitori ai zonei, precum Gheorghe Tofan, Vasile Huștiu, Neculai Dumitrescu și Vasile Boghiu, aveau familii de albine adăpostite în știubeie de lemn primitive - buduroaie 1 găunoase, dar producția de miere obținută din acești stupi era minimă, abia ajungând pentru achitarea dărilor. Domesticirea albinelor începe în momentul în care omul transferă în gospodăria proprie stupii sălbatici - (scorburile secționate din butuci). Când
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se lăsa o deschizătură de circulație pentru albine, denumită urdiniș. În felul acesta, stupul era gata să primească roiul. Acest adăpost a primit denumirea de stup, cuvânt care în limba latină însemna butuc sau trunchi de copac, cuvânt sinonim cu știubei - trunchi de plop sau de salcie. Tot stupi s-au numit și cei confecționați din împletituri de răchită sau din curpeni de viță sălbatică. Aceștia erau construiți sub forma unor coșuri țuguiate, largi în partea de jos și adunate în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
apărut în decembrie 1995 , iar din 1996 s‐a tipărit trimestrial. La 1 decembrie 1995, redactor șef era Gabriela Costache și Liliana Palade. Redactori: Titel Olaru, Nicolet a Dabija, Viorela Daraban, Irina Mocanu, Mădălina Blagoi, Alina A lexa și Florina Știubei - profesor coordonator - Mioara Popa. Revista cuprinde o tematică bogată și rubrici diverse: creație literară, interviuri, cronici teatrale, informații științifice, sportive și muzicale, reclamă, horoscop, curiozități, o poștă a redacției, o rubrică a tânărului creștin, rezervând spații largi debutanților. * Ion Creangă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pentru plug, semănătoare, plantatoareă, unelte pentru întreținerea culturilor (sapă, săpăligă etc.Ă, unelte pentru recoltare (seceră, coasă cu hreapcă, furci, batoză manuală etc.Ă, unelte pentru prelucrarea cerealelor (dejghiocătoare pentru păpușoi, îmblăciu, piuă cu chilug, leasă de nuiele pentru porumb, știubei pentru porumb, râșniță de piatrăă, unelte pentru obținerea uleiurilor vegetale (teasc pentru uleiă, unelte pentru prelucrarea cartofilor (presă pentru cartofiă, măsuri pentru cereale (baniță, hoboroacăă. EXPOZIȚIILE PERMANENTE După 1990 la Bacău au fost deschise, în diferite locații, trei expoziții cu
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
la iluminatul tradițional. Din fagurii scurși de miere, puși cu apă călduță la fermentat, se făcea o băutură foarte apreciată - mursa. În trecut produsele apicole constituiau produse apreciate la export. Am expus câteve imagini cu albinăritul tradițional precum și următoarele piese: știubei, stup primitiv din scânduri, stup cu rame, centrifugă din lemn, sloi de ceară. Pescuitul este o străveche ocupație care a fost favorizată de bogata rețea hidrografică din județ. Amintim câteva specii de pești care populează apele județului: păstrăv, clean, mreană
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
cuceritor, susținut de puzderia relicvelor din jur, dar și bucuriei cu care întâmpina musafirii. Atunci când avea, îi plăcea să-i trateze cu bucate bătrânești , pregătite de buna doamnă Eugenia, tovarășa sa de viață sau să-i îmbie cu faguri din știubeiele încropite în tulpina sălciilor găunoase buduroaie ce năpădiseră ograda pe vremea războiului , zahărul fiind pe sponci.. Și bine înțeles, le făcea cunoștință cu comoara de cărți și dicționare în toate limbile, din prețioasa sa bibliotecă . între ele fiind și ierbare
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
crescuți laolaltă, dară dezbinați de vreo furtună, și se aruncă între acei doi pe timpul cînd se află laolaltă. Fagure Fagurii de miere să-i rătezi în ziua de Sf. Ilie, că altfel Sf. Ilie îți dă ploi de-ți ia știubeiele* ori îți îneacă albinele. E bine a da mai întîi cuiva să guste din faguri și apoi să mănînce gospodarul, că făcînd așa va avea totdeauna faguri plini. Falcariță Baligă de lup, prăjită cu său, e bună de falcariță*. Farmec
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
studiniță - boală de gingii stuh - stuf stupit - scuipat stupitul cucului - plantă stupuș - dop sucală - unealtă de tors sugiu - sugel, panarițiu Ș șfară - frînghie șip - sticlă șoimăni (a) - a șoimări; a desfigura șperlă - cenușă știmă - duh rău cu chip de femeie știubei - stup făcut dintr-un butuc găunos șuhărie - guturai șulumăndriță - salamandră T tabla - tavă tăciune - micoză la cereale tălpig - pedală la războiul de țesut tămîioară - toporaș, plantă tăvălitură - iarbă culcată teios - ațos, fibros tempestate - prognoză tigvă - țeastă; tivgă, tiugă, fruct de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de ei. ,, De la Obîrșia Aninoasei În vale, pe Valea mică, de aici peste deal la rîul Ogaș, peste apă la cîmp, pe hotarul de la Baltă În valea Sohodolului pînă peste apă În sus la Piatră pînă la deal rupt cu știubei iarăși pînă la vale și la deal...vazăr peste vale și cococora pînă la deal, În jos pînă la Vlea Rostova și la hotarul Sineștilor pînă În vale pe deal Documente privind istoria României, veacul al-XVI- lea, țara Românească, vol.IV
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de a se îngriji nu de un roi, ci de o mie. Aflătoriul acestui sac-roi D. Ioan Fogt, paroh de la Helsdorf, zice că de 16 ani întrebuințază acel sac cu cel mai mare spor. Sacul, de formă țilindrică (ca un știubei), lung <de> 2 palme 6 palmace și lat <de> 6 palmace este țesut din tel galben, având rețele atât de rare încât să nu poată trece o albină. În partea de sus se află o pânză cu care se leagă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
după ce se va strecura tot roiul, se leagă fundul sacului cu pânza și sacul se duce în un loc răcoros sau în chelărie, sau într-o groapă înadins săpată în pământ, acolo se scutură sacul de sus în gios în știubeiul unde tot roiul cade în lăcașul pregătit, legându-se cu pânza, se duce la prisacă și toată operația se încheie. După oarecare practică, lucrarea merge foarte iute; prin asta, în prisacă, domnează pururi liniște, nici un roi nu se pierde, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Pe Căprioare etc., larg cunoscute și ca apelative (baltă, alun, poiană, răchită, coastă, deal, căprioară etc.), cu nume ca Mlaca, Bunaru, Turuga, Știubeiu, Joampa, Bentu, Tîlva, Gîldău etc., cunoscute numai în anumite zone sau perioade ca apelative (mlacă, bunar, turugă, știubei, joampă, bent, tîlvă, gîldău etc.), și nume ca Bălătruc, Iertăoiu, Clejia, Pleșița, Rătășelu, Stu pătura, Trăoașele, Zomanița etc. a căror proveniență din apelativele bălătruc, „bolovan mare“; iertăoi, „teren defrișat“; clejie „pămînt, proprietate a bisericii, pe care îl folosește preotul toată
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cărți școlare), da... magaziile atârnând în aerul după-amiezii, dovezile de izbândă-n celebrele lupte navale, rumegușuri și lămpi cu fitil, parfumul doagelor scorojite, fără cercuri, șerpii lehămetisiți să-și târâie veșnic pungile cu venin liric, urșii purtători de ciliciu printre știubeiele doldora de faguri, ideile fixe, răstignite pe moțul curcilor în derivă, toate, absolut toate, auster și integru, le împodobeam în litere, spre o înregistrare definitivă, zăcută blând în dosare ample, cu clape groase de fier sau de alamă, neînduplecate, ostile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
I. Ambrus; Doru E. Constantinescu; Vali Marian H. Georgescu; Gheorghe O. Ghiță; Eugen Dan M. Jianu; Gheorghe G. Mănescu; Ion N. Matei; Mihai C. Melinescu; Marius E. Olaru; Dumitru Osman; Aurel Ț. Radu; Ilie I. Stanica; Iulian Florin Stoica; Costică Știubei; Alexandru Ungureanu; N. Nicolae Ungureanu. Județul Galați Florin I. Bejenaru; Marian S. Grigoraș. Județul Giurgiu Ion Cimpoieru; Teodor Cocis; Traian Enache; Iulian Manole; Ion Mititelu; Costică Nicușor Stan; Gheorghe Văduva; Adina Vasile. Județul Gorj G. Dumitru Bărboi, Iuliu I. Cusneiov
DECRET nr. 110 din 13 decembrie 1991 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989", a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a medaliei "Revoluţia română din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125079_a_126408]
-
Putz Maria, născută la 9 iulie 1975 în localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Gherga Dumitru și Bica Maria, cu domiciliul actual în Austria, 9020 Klagenfurt, Georg Lorastr. 24/10, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Rusca Teregova, str. Știubei nr. 44, județul Caraș-Severin. 323. Tot Iren, născută 8 februarie 1966 în localitatea Odorheiu Secuiesc, județul Harghita, România, fiica lui Benedek Erno și Magdalena, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Im Breitland 4/2, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 653 din 12 august 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125110_a_126439]
-
case construite mai în vechime, pentru tălpi la fântâni, pentru confecționarea butoaielor de vin. Nu cu mult timp în urmă, în satul Baranca se confecționau din lemn de plop sau de salcie polonice, linguri de lemn, scafe pentru pisat usturoiul, știubeie, coveți, chersâne, cofe pentru apă, putinele și putineie pentru bătut laptele și pentru ales untul. Lemnul mai era folosit și pentru ghizdele la fântâni cărora li se spunea budăi de unde și denumirea La Budăi sau în alte situații pentru creșterea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]