219 matches
-
cu precizie de 1 g, se încălzesc timp de 30 minute într-o baie de apă care fierbe. După acest interval de timp se scoate una din cutii și se face o deschidere mică în capac, astfel încât să permită scurgerea șucului , dar să rețină bucățile de carne. Sucul se trece într-un pahar Berzelius unde se lasă să se răcească până când grăsimea se prinde sub forma unui disc la suprafață. Se scoate discul de grăsime și se cântărește. Se cântărește apoi
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
între fazele procesului tehnologic; dezaerarea produsului în condiții de vid de 400 mm coloana mercur; corectarea acidității produsului; răcirea produselor finite după pasteurizare până la temperatura indicată de tehnologie. 95 Pierderile importante de vitamina C sunt accentuate când se face dozarea șucului în ambalaje necorespunzătoare (ambalaje metalice care nu au fost protejate cu lac acidorezistent), când să aplicat un tratament termic dur sau cand ascorbinoxidaza neinactivată acționează asupra acidului ascorbic. Cu cat temperatura de depozitare este mai mare (peste 20oC, temperatura prevăzută
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
că pierderile de acid ascorbic pot ajunge până la 50%, iar de tiamina la 20%, carotenul se păstrează mai bine. Mucegăirea produselor apare când nu s-a realizat corect pasteurizarea; concomitent poate acționa Bacillus thermoacidurans, care duce și la modificarea gustului șucului. Separarea șucului de pulpa în cazul sucurilor tulburi (nectarelor). Pentru evitare se recomandă: o mărunțire avansată a produsului, cât și o omogenizare corespunzătoare; adăugarea de 0,1% pectina pulbere, datorită rolului său de stabilizator al sistemelor coloidale. Date tehnice privind
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
de acid ascorbic pot ajunge până la 50%, iar de tiamina la 20%, carotenul se păstrează mai bine. Mucegăirea produselor apare când nu s-a realizat corect pasteurizarea; concomitent poate acționa Bacillus thermoacidurans, care duce și la modificarea gustului șucului. Separarea șucului de pulpa în cazul sucurilor tulburi (nectarelor). Pentru evitare se recomandă: o mărunțire avansată a produsului, cât și o omogenizare corespunzătoare; adăugarea de 0,1% pectina pulbere, datorită rolului său de stabilizator al sistemelor coloidale. Date tehnice privind fabricarea gemului
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
produs apă sau bulion............................. 31 34 LUCRAREA 5 Analiza și controlul produselor precoapte în vid................................ 3538 LUCRAREA 6 Analiza și controlul produselor termosterilizate și pasteurizate(ÎI) produse acidifiante ............................................... ............................................... . .............. 39-42 LUCRAREA 7 Analiza și controlul produselor concentrate din legume.................... 1.Analiza șucului natural de tomate................................................................. 2.Analiza bulionului șI a pastei de tomate......................................... ................................... 3.Determinarea conținutului de clorura de sodiu.......................................... ........................ 4.Analiza la muștar, ketchup, boia de ardei........................................................ 43 -54 43 45 46 54 LUCRAREA 8 Analiza și controlul calității produselor pasteurizate
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
aceste componente." ... 11. Punctul 11 din anexă nr. 1a) va avea următorul cuprins: "11. Băuturi răcoritoare: a) dacă se utilizează mai multe sucuri de fructe sau arome, acestea vor fi menționate în ordinea descrescătoare a concentrațiilor lor; ... b) dacă proporția șucului de fructe este egală sau mai mare de 4%, se menționează denumirea fructului («... suc de lămâie», «... suc de portocale»), iar dacă proporția din sucul de fructe este mai mică de 4%, se menționează «... cu aromă de...»; ... c) în cazul produselor
HOTĂRÂRE nr. 953 din 15 noiembrie 1999 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 784/1996 pentru aprobarea Normelor metodologice privind etichetarea produselor alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126086_a_127415]
-
vol. Această băutură alcoolică distilata denumește "vodca" și se asociază unui nume comercial. 2. Romul este băutură alcoolică distilata obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică a melaselor sau a siropurilor provenite de la fabricarea zahărului din trestie-de-zahăr sau din fermentarea și distilarea șucului de trestie-de-zahăr, la maximum 96% vol., astfel că produsele distilării să prezinte perceptibil caractere organoleptice specifice. Băutură alcoolică obținută exclusiv din fermentarea alcoolică și distilarea șucului de trestie-de-zahăr, si care are caractere aromatice de rom, cu un conținut în substanțe
ORDIN nr. 17 din 17 februarie 2000 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea băuturilor alcoolice distilate destinate comercializării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129591_a_130920]
-
sau a siropurilor provenite de la fabricarea zahărului din trestie-de-zahăr sau din fermentarea și distilarea șucului de trestie-de-zahăr, la maximum 96% vol., astfel că produsele distilării să prezinte perceptibil caractere organoleptice specifice. Băutură alcoolică obținută exclusiv din fermentarea alcoolică și distilarea șucului de trestie-de-zahăr, si care are caractere aromatice de rom, cu un conținut în substanțe volatile egal sau superior de 225 grame pe hectolitrul de alcool etilic anhidru și un conținut maxim de alcool metilic de 400 grame pe hectolitrul de
ORDIN nr. 17 din 17 februarie 2000 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea băuturilor alcoolice distilate destinate comercializării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129591_a_130920]
-
vol. Această băutură alcoolică distilata denumește "vodca" și se asociază unui nume comercial. 2. Romul este băutură alcoolică distilata obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică a melaselor sau a siropurilor provenite de la fabricarea zahărului din trestie-de-zahăr sau din fermentarea și distilarea șucului de trestie-de-zahăr, la maximum 96% vol., astfel că produsele distilării să prezinte perceptibil caractere organoleptice specifice. Băutură alcoolică obținută exclusiv din fermentarea alcoolică și distilarea șucului de trestie-de-zahăr, si care are caractere aromatice de rom, cu un conținut în substanțe
NORMA din 17 februarie 2000 cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea băuturilor alcoolice distilate destinate comercializării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129592_a_130921]
-
sau a siropurilor provenite de la fabricarea zahărului din trestie-de-zahăr sau din fermentarea și distilarea șucului de trestie-de-zahăr, la maximum 96% vol., astfel că produsele distilării să prezinte perceptibil caractere organoleptice specifice. Băutură alcoolică obținută exclusiv din fermentarea alcoolică și distilarea șucului de trestie-de-zahăr, si care are caractere aromatice de rom, cu un conținut în substanțe volatile egal sau superior de 225 grame pe hectolitrul de alcool etilic anhidru și un conținut maxim de alcool metilic de 400 grame pe hectolitrul de
NORMA din 17 februarie 2000 cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea băuturilor alcoolice distilate destinate comercializării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129592_a_130921]
-
vol. Această băutură alcoolică distilata denumește "vodca" și se asociază unui nume comercial. 2. Romul este băutură alcoolică distilata obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică a melaselor sau a siropurilor provenite de la fabricarea zahărului din trestie-de-zahăr sau din fermentarea și distilarea șucului de trestie-de-zahăr, la maximum 96% vol., astfel că produsele distilării să prezinte perceptibil caractere organoleptice specifice. Băutură alcoolică obținută exclusiv din fermentarea alcoolică și distilarea șucului de trestie-de-zahăr, si care are caractere aromatice de rom, cu un conținut în substanțe
NORMA din 31 martie 2000 cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea băuturilor alcoolice distilate destinate comercializării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129604_a_130933]
-
sau a siropurilor provenite de la fabricarea zahărului din trestie-de-zahăr sau din fermentarea și distilarea șucului de trestie-de-zahăr, la maximum 96% vol., astfel că produsele distilării să prezinte perceptibil caractere organoleptice specifice. Băutură alcoolică obținută exclusiv din fermentarea alcoolică și distilarea șucului de trestie-de-zahăr, si care are caractere aromatice de rom, cu un conținut în substanțe volatile egal sau superior de 225 grame pe hectolitrul de alcool etilic anhidru și un conținut maxim de alcool metilic de 400 grame pe hectolitrul de
NORMA din 31 martie 2000 cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea băuturilor alcoolice distilate destinate comercializării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129604_a_130933]
-
vol. Această băutură alcoolică distilata denumește "vodca" și se asociază unui nume comercial. 2. Romul este băutură alcoolică distilata obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică a melaselor sau a siropurilor provenite de la fabricarea zahărului din trestie-de-zahăr sau din fermentarea și distilarea șucului de trestie-de-zahăr, la maximum 96% vol., astfel că produsele distilării să prezinte perceptibil caractere organoleptice specifice. Băutură alcoolică obținută exclusiv din fermentarea alcoolică și distilarea șucului de trestie-de-zahăr, si care are caractere aromatice de rom, cu un conținut în substanțe
ORDIN nr. 240 din 31 martie 2000 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea băuturilor alcoolice distilate destinate comercializării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129603_a_130932]
-
sau a siropurilor provenite de la fabricarea zahărului din trestie-de-zahăr sau din fermentarea și distilarea șucului de trestie-de-zahăr, la maximum 96% vol., astfel că produsele distilării să prezinte perceptibil caractere organoleptice specifice. Băutură alcoolică obținută exclusiv din fermentarea alcoolică și distilarea șucului de trestie-de-zahăr, si care are caractere aromatice de rom, cu un conținut în substanțe volatile egal sau superior de 225 grame pe hectolitrul de alcool etilic anhidru și un conținut maxim de alcool metilic de 400 grame pe hectolitrul de
ORDIN nr. 240 din 31 martie 2000 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea băuturilor alcoolice distilate destinate comercializării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129603_a_130932]
-
nefermentat, obținut prin pasărea părții comestibile a fructului întreg sau decojit, fără a înlătura sucul. 3. Piureul de fructe concentrat este produsul obținut din piure de fructe prin eliminarea unei anumite proporții din conținutul său de apă. 4. Pentru fabricarea șucului din fructe se utilizează următoarele tipuri de zaharuri: a) zahăr semialb; ... b) zahăr alb; ... c) zahăr extra alb; ... d) dextroza monohidratata; ... e) dextroza anhidra; ... f) sirop de glucoză uscată; ... g) fructoza. ... 5. Pentru producerea șucului din fructe obținut din suc
NORMA din 23 aprilie 2001 cu privire la natura, conţinutul, compozitia, fabricarea şi etichetarea sucurilor din fructe şi ale anumitor produse similare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136990_a_138319]
-
de apă. 4. Pentru fabricarea șucului din fructe se utilizează următoarele tipuri de zaharuri: a) zahăr semialb; ... b) zahăr alb; ... c) zahăr extra alb; ... d) dextroza monohidratata; ... e) dextroza anhidra; ... f) sirop de glucoză uscată; ... g) fructoza. ... 5. Pentru producerea șucului din fructe obținut din suc din fructe concentrat și pentru producerea nectarului din fructe, în completarea tipurilor de zaharuri menționate la pct. 4 se pot utiliza și următoarele soluții: a) sirop de glucoză; ... b) soluție de zahar; ... c) soluție de
NORMA din 23 aprilie 2001 cu privire la natura, conţinutul, compozitia, fabricarea şi etichetarea sucurilor din fructe şi ale anumitor produse similare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136990_a_138319]
-
din fructe și anumite produse similare, în înțelesul prezentelor norme, sunt definite și descrise după cum urmează: 1. a) sucul din fructe este sucul obținut din fructe prin procese mecanice, fermentabil, dar nefermentat, având caracteristicile de culoare, aroma și savoare tipice șucului din fructul de la care provine; în cazul citricelor sucul provine din endocarp; zeama de citrice se poate obține totuși din fructul întreg, prin procese de productie corespunzătoare, prin care raportul constituenților din partea exterioară a fructului este redus la minimum; b
NORMA din 23 aprilie 2001 cu privire la natura, conţinutul, compozitia, fabricarea şi etichetarea sucurilor din fructe şi ale anumitor produse similare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136990_a_138319]
-
se poate obține totuși din fructul întreg, prin procese de productie corespunzătoare, prin care raportul constituenților din partea exterioară a fructului este redus la minimum; b) produsul obținut din sucul din fructe concentrat are caracteristici organoleptice și analitice echivalente celor ale șucului obținut din fructul de același tip descris la lit. a), daca este fabricat prin următoarele metode: ... - reconstituirea raportului de apă extrasa din sucul concentrat, apa care este adăugată având caracteristici organoleptice, fizico-chimice și microbiologice corespunzătoare prevederilor legale în vigoare pentru
NORMA din 23 aprilie 2001 cu privire la natura, conţinutul, compozitia, fabricarea şi etichetarea sucurilor din fructe şi ale anumitor produse similare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136990_a_138319]
-
același tip descris la lit. a), daca este fabricat prin următoarele metode: ... - reconstituirea raportului de apă extrasa din sucul concentrat, apa care este adăugată având caracteristici organoleptice, fizico-chimice și microbiologice corespunzătoare prevederilor legale în vigoare pentru garantarea calităților esențiale ale șucului; - reconstituirea aromei prin intermediul substanțelor volatile colectate pe parcursul concentrării șucului din fructul respectiv sau din sucul din fructe de același tip; 2. sucul din fructe concentrat este produsul obținut din suc de fructe prin eliminarea unei anumite proporții din conținutul de
NORMA din 23 aprilie 2001 cu privire la natura, conţinutul, compozitia, fabricarea şi etichetarea sucurilor din fructe şi ale anumitor produse similare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136990_a_138319]
-
prin următoarele metode: ... - reconstituirea raportului de apă extrasa din sucul concentrat, apa care este adăugată având caracteristici organoleptice, fizico-chimice și microbiologice corespunzătoare prevederilor legale în vigoare pentru garantarea calităților esențiale ale șucului; - reconstituirea aromei prin intermediul substanțelor volatile colectate pe parcursul concentrării șucului din fructul respectiv sau din sucul din fructe de același tip; 2. sucul din fructe concentrat este produsul obținut din suc de fructe prin eliminarea unei anumite proporții din conținutul de apă; dacă produsul este destinat consumului direct, reducerea volumului
NORMA din 23 aprilie 2001 cu privire la natura, conţinutul, compozitia, fabricarea şi etichetarea sucurilor din fructe şi ale anumitor produse similare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136990_a_138319]
-
unei anumite proporții din conținutul de apă; dacă produsul este destinat consumului direct, reducerea volumului sau nu va fi mai mică de 50%; 3. a) nectarul din fructe este produsul fermentabil, dar nefermentat, obținut prin adăugarea de apă și zaharuri șucului din fructe sau șucului din fructe concentrat ori piureului din fructe sau piureului din fructe concentrat sau unui amestec al acestor produse care respectă prevederile anexei care face parte integrantă din prezentele norme; b) fructele stabilite la pct. ÎI și
NORMA din 23 aprilie 2001 cu privire la natura, conţinutul, compozitia, fabricarea şi etichetarea sucurilor din fructe şi ale anumitor produse similare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136990_a_138319]
-
conținutul de apă; dacă produsul este destinat consumului direct, reducerea volumului sau nu va fi mai mică de 50%; 3. a) nectarul din fructe este produsul fermentabil, dar nefermentat, obținut prin adăugarea de apă și zaharuri șucului din fructe sau șucului din fructe concentrat ori piureului din fructe sau piureului din fructe concentrat sau unui amestec al acestor produse care respectă prevederile anexei care face parte integrantă din prezentele norme; b) fructele stabilite la pct. ÎI și III din anexă și
NORMA din 23 aprilie 2001 cu privire la natura, conţinutul, compozitia, fabricarea şi etichetarea sucurilor din fructe şi ale anumitor produse similare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136990_a_138319]
-
depășească: ... - 40 g pe litrul de suc pentru sucul de mere; - 200 g pe litrul de suc pentru lamai, chitra, bergamot și sucuri albe, roșii sau de coacăze; - 100 g pe litrul de suc în alte cazuri; 2. în cazul șucului din struguri, tratarea cu: a) dioxid de sulf - E 220; b) sulfit de sodiu - E 221; ... c) sulfit acid de sodiu - E 222; ... d) disulfit de sodiu - E 223; e) disulfit de potasiu - E 224; ... f) sulfit de calciu - E
NORMA din 23 aprilie 2001 cu privire la natura, conţinutul, compozitia, fabricarea şi etichetarea sucurilor din fructe şi ale anumitor produse similare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136990_a_138319]
-
malic, cu mențiunea că la produsele enumerate la lit. a)-g), în cantitatea totală exprimată că dioxid de sulf din suc, în forma în care se livrează la consumator, nu depășește 10 mg pe litrul de suc; ... 3. în cazul șucului din ananas, adăugarea de acid citric E 330 nu depășește 3 g pe litrul de suc. Articolul 8 (1) Adăugarea de zaharuri și de acid în același suc din fructe este interzisă. ... (2) În cazul în care în același suc
NORMA din 23 aprilie 2001 cu privire la natura, conţinutul, compozitia, fabricarea şi etichetarea sucurilor din fructe şi ale anumitor produse similare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136990_a_138319]
-
în acest caz cantitatea totală de zaharuri utilizată, exprimată în corelație cu volumul de suc "obținut din ... în formă concentrată", nu poate depăși limită autorizată prevăzută la art. 7 pct. 1; 2. reconstituirea aromelor prin intermediul substanțelor volatile colectate pe parcursul concentrării șucului din fructe de bază sau din sucul de fructe de același tip; adăugarea substanțelor volatile de același tip este obligatorie pentru sucurile concentrate din fructe destinate consumului direct; 3. deshidratarea parțială a șucului din fructe prin alte metode sau procese
NORMA din 23 aprilie 2001 cu privire la natura, conţinutul, compozitia, fabricarea şi etichetarea sucurilor din fructe şi ale anumitor produse similare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136990_a_138319]