418 matches
-
27 sau la 33 de ani". În materie de viață mai poți inventa cîte ceva sau măcar inova. În materie de moarte însă, nimic. În moarte s-a ajuns de mult timp la perfecțiune". Predomină însă această pastă echivocă, frecvent șugubeață, de sorginte balcanică și cu un iz al fabulosului țărănesc. Ca în povestea lui Ivan Turbincă, moartea nu e luată în serios, sfidată cu o bună dispoziție suspectă care e probabil un mod arhaic de conjurare, reziduul unui ritual magic
Un cimitir vesel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8010_a_9335]
-
Bunica astăzi nu mai e; bunicul, / din blana mîței moale și fudulă, / Căciulă și-a făcut. Estimp, nimicul / Se-alese și de biata lui căciulă" (Serghei Esenin). Încununarea acestui filon al rostirii degajate îl constituie o serie de paradoxuri. O șugubeață paralelă între cei doi tradiționali rivali: Deosebirea dintre un cîine și-o pisică? Cel dintîi cugetă într-astfel: ŤEi mă hrănesc, mă protejează, țin la mine. Pesemne că sunt zeiť. A doua cugetă și ea: ŤEi mă hrănesc, mă protejează
În obiectiv, pisica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6970_a_8295]
-
nu auzise. Urma un căpitan de armată, despre care nimeni nu bănuia cum apăruse acolo, probabil ca și Petrache la județeana de partid, cum glumi cineva. Căpitanul avea un pistol mitralieră la piept, un Kalașnikov modernizat, desigur, cum remarcă același șugubăț. Dintr-un colț al ecranului, un bărbat voinic, îmbrăcat într-o ținută de camuflaj ca-n filmele americane, cu barbă albă, înarmat și el până-n dinți, privea fix, fără să-i tresară nici un mușchi de pe față. Nimeni nu-l auzi
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
Da′ ce costume naționale au amândoi, că nu mai are nimeni ca ei. Și ce pereche potrivită. Da′ la logodnă de ce au venit așa îmbrăcați? Au venit să vadă dacă vă interesează averea, adică starea materială sau omul. Măi, că șugubăț moș mai ai și isteț nevoie mare, ia te uită cum mai învârte hora și cum se mai uită lumea la el. Nunta a ținut trei zile și trei nopți, că așa țineau nunțile în acele vremuri, nu ca acum
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Butnaru i s-a spus pentru că făcea butoaie și era singurul meseriaș între ale dogăriei. S-a însurat cu Ilinca, o femeie frumoasă, adusă tocmai de la Suhuleț. Dar nici cu Butnaru nu îmi era rușine, era frumos, harnic, sfătos și șugubăț nevoie mare. Când îmbârliga doagele la butoi, strângându-l cu o șufă groasă mulți bărbați îl ajutau, numai să-l audă cum le spune tot felul de glume și de bancuri. Casa lui era cu fața la răsărit, cu două camere și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
creștinește, așa cum e obiceiul nostru ortodox. Apoi Butnaru a rămas să aibă grijă de „Pocum”, adică Paraschița, că așa îi spuneam noi, că folosea foarte des această expresie. Aveam armata făcută și mai mergeam când aveam timp pe la Butnaru cel șugubăț. Și o mai întrebam din când în când pe Pocum: Ce mai faci, mătușă? Răspunsul venea imediat: Pocum, bre, nu rău. Eu nu calculam că răspunsul cel bun trebuia să fie un răspuns de consolare, de mângâiere, de compătimire, îi
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și de retorica laconică a acestor eroi poetici precum Billy the Kid care ar fi afirmat odată după ce ucisese un mexican că nu-l trece în palmares deoarece nu merită să-i numeri și pe mexicani. Un gust pentru parabola șugubeață are și șeriful Tom Bell cînd explică ajutorului său festele pe care le joacă destinul chiar și celor mai buni. Se resimte în toate aceste istorii aburdist-povățuitoare un fel de nesiguranță, de imprecizie, și aici se află unul dintre lucrurile
Nicio țară pentru bătrîni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8869_a_10194]
-
catafalcului." Despre relația trupurilor Din întîmplare, căutînd să facă puțină ordine în vraful de reviste, Cronicarul a dat peste numărul dublu,7-8, din Steaua, din primăvara asta. Necitit. Ochii pică peste interviul Ruxandrei Cesereanu cu Peter Esterhazy. Doi scriitori inteligenți, șugubeți, ludici, ironici, învăluitori într-un discurs dens, în care fiecare se descoperă în relație cu celălalt, cu întrebările rostite sau nu, ca într-un joc senzual, provocator. Care te ține cu sufletul la gură. Undeva, într-o cafenea, la Budapesta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9264_a_10589]
-
de forță muncitorească, și să ne revedem cu bine, oricând, scumpi reprezentanți ai clasei muncitoare." (Un troznet repetat se auzi ca de puști descărcate, - între bâtele ridicate în sus, erau pe acolo și câteva kalașnikovuri...) Vocea marelui dispărut, sonoră, dar șugubeață, cu clătinările ei din cap, mai rosti câteva cuvinte, care însă nu se mai deslușiră... Și, parcă obosit, se întinse comod în raclă cu... picerele înainte, cum zice poporul, precis, orișicât. M-am trezit în zori de uguitul tare al
Vise de noapte by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9295_a_10620]
-
cu trup de fum? cui voi întinde mâinile mele tăiate din rădăcină ca pălămida netrebuitoare? cine-mi va susura în urechi bolnava aceea de apă a sâmbetei pe care se duc toate? cine-mi va mângâia pielea ca o briză șugubeață și-mi va domoli părul din nebunia lui sidefată de ani? dar de ce ar trebui să mă trezesc? am vreun rost, am vreo pricină pentru care să nu viețuiesc în surdina aceasta grațioasă și blândă ca o gazelă pe moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
și, știm noi, cei de după Radu Rosetti, o vor duce și mîine. Somațiile pentru plătirea contribuțiilor neonorate sînt frecvente, și-n paginile Literatorului, și pe la '940. "O tragi-comedie unică", spune Radu Rosetti. Macedonski în contra datornicilor. Rînduri despre Alceu Urechia, profesorul șugubăț, despre avocatul Maiorescu, înghițit de ceilalți oameni cu care-a conviețuit, în același destin, despre Carol Popp de Szatmary și Bucureștiul din ochii lui. În fine, fragmente din viață, cu orașele ei, cu pierderile ei, cu putința ei de-a
Alintări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9508_a_10833]
-
senzațional sau de manuscrise dăunătoare Administrației Scornimicitoare; atunci va fi urmat interogatoriul încrucișat din Sărărie, în cadrul căruia asumam bărbătește maternitatea la cîteva episoade foiletonice, foarte tonice, erotice și aretice, precum Dictotaurul ori Ascensiunea lui Iordache Leahu poate fi oprită". Tonul șugubăț se dorlotează în relatarea unor asemenea episoade. "Boțîrlanii" ar fi recurs la un "metod" savant, cel... lansonian, bizuit pe "prezumția interparazitismului existenței individuale și operei". Trăgînd prompte concluzii asupra activităților "pedagogicești" ale insubordonabilului universitar, indivizii cu epoleți i-au cerut
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
forțată: determinismul geografic generator de amprentă stilistică pare a fi fost o idee generoasă, aplicabilă în contexte variate. Vibrația ideilor face din Vasile Băncilă un scriitor și totodată un gânditor de anvergură, chiar dacă tonul său, lipsit de clin d'oeuil-ul șugubăț și "superior" din zilele noastre, nu se mai potrivește cu pragmatismul grăbit și lipsit de scrupule în care trăim. Vasile Băncilă este cu siguranță antipatic unor intelectuali de azi din domeniul umanioarelor care privesc tradiția proprie, cu tot ceea ce presupune
O restituție: Vasile Băncilă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9579_a_10904]
-
trecem peste limbajul pe alocuri prea argotic al autorului, care vrea parcă să ne dovedească că despre pictură se poate scrie nu doar neconvențional și colocvial, dar chiar în accente comune amintind de trivialitatea străzii, dacă trecem așadar peste tonul șugubăț cu care comentează Adorația magilor a lui Bruegel cel Bătrîn: "Cu părul lor lung, soios, neglijent, arată mai degrabă ca niște bătrîni hipioți ofiliți, ca niște babaci știrbi, vrînd să fie cool." (p. 48) sau tabloul Bunavestire a lui Francesco
Privirea oarbă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7727_a_9052]
-
Cum mergea pe drum la vale,/ Îi fugeau zbierând din cale/și vecini, și animale,/ Că așa un aparat/ Nu se mai văzuse-n sat. ŤCe-aveți, bre, ce s-a-ntâmplat,/ Nu cumva v-ați speriat?- / Mi se prefăcea, niznai,/ Șugubățul Samurai -/ Ce fugiți în graba mare/Ca la colectivizare șsubl. meaț?ť ș...ț Sus-numitul aparat/ Mi ți l-a deposedat/ De drujbă și chimonou/ Și i-a tras vergi la popou./ Precum știe tot păgânu',/ Codru-i frate cu
Poezia unei religii sadice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9658_a_10983]
-
perfect, cu matrița la purtător care să scoată, pe bandă, dacă e nevoie, alte nasuri, în caz de avarii. Vorba lui Gogol: Vedeți dumneavoastră, purtat permanent, nasul este supus riscului de a se strica în unele situații neprevăzute." Spiritul acesta șugubăț, mereu pe muchie, se regăsește, din plin, în spectacolul lui Dabija-Milea-Burlăcianu-Dumitrescu. Ca și filosofia derizoriului, a delirului, ca și ritmul ficțiunii ce invadează realitatea, o turbionează și îi dă drumul peste noi. Încă ceva semne majore în acest spectacol, definit
Nasul maiorului Kovaliov de pe Sadovaia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9778_a_11103]
-
de rău. Ca mâine trecem iar, Costache. Numai vremea să fie bună - a răspuns moș Dumitru. Costache! Ai grijă de balerca ceea de rachiu, că dacă se golește ne-ai pierdut de mușterii - l-a atenționat Pâcu,în felul lui șugubăț. Mai degrabă să nu-ți uiți tu pe undeva traista cu povești, pentru că atunci serile de aici de la Crâșma din drum ar fi ca nunta fără lăutari, Pâcule! l-a prevenit Costache crâșmarul. Apoi când s-o născut Pâcu aista
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
smochine de la trapeza din mijlocul Raiului, care-mi pare cum nu se poate mai rău că n-am cum îți trimite și sfinției tale măcar câteva, să le cunoști gustul. Și ne bucurăm aici cu toții, și nănașul Dumitraș e om șugubăț, și Rada, și Safta, și Luța, și Fira m-au rugat să-ți spun că vă așteaptă pe toți de pe-acolo să poftiți pe la noi. Iară acuma mă grăbesc, că-i gata masa... CORTINA ÎNTOARCEREA DIN PUSTIU Versiune scenică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
sunt! Aista-i fratele lui nașu’. Eu mă duc la colonel să-i spun că domnul general ne cunoaște”... Dar n-am apucat să termin ce aveam de spus că a apărut colonelul. Ne a privit și, cu un aer șugubăț, ne-a zis: „Măi, da’ să nu-mi spuneți voi că domnul general vă cunoaște? Întâi a întrebat dacă sunteți binesănătoși. Apoi a ordonat să vă trimit la un batalion de rezerviști care acum se formează. Mergeți acasă și peste
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
au luat în primire ca pe un vechi prieten. Ieri după-masă a fost prăpăd în piața din centrul orașului. Aide știe că acolo au murit oameni, că s-a tras în mulțime, vecinul povestește despre aceste grozăvii cu un aer șugubăț. Ea a sosit acasă târziu, în noapte, a găsit casa pustie, a trecut pe la vecin, să întrebe. Acesta trăncănește fără încetare, știe că nu se poate bizui pe poveștile lui, îl știe de turnător la securitate, dar îl ascultă să
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Mariei alergând în zborul ei planat prin pădure în întâmpinarea Dumnezeului ei, peștera cu firul de apă ce se strecoară printre stânci în măruntaiele pământului și privirea catifelată a băiatului din Clădirea Albastră. Se așează la pian cu un aer șugubăț: Știți cu cine m-am întâlnit în oraș? Cu Alex, spune fără să mai aștepte reacția lui Zinzin. Vine în seara aceasta la concert cu prietena lui, cu noua lui prietenă". "Cu cine?", țipă Zinzin. "Ți-am spus... ca nu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
un măr ca să... Nu vreau măr!... -Iar aici ești tu sub un brad de Crăciun, primit de la tanti Alma... -Știu, cu mine În burtă! O, ce bine-mi pare acum c-am fost eu și nu o fată, zise el șugubăț și Începu să râdă și să dea din picioare, iar mama Îl Împinse mai Încolo și Începu să-l gâdile pe la burtică, acoperită de râsul său ștrengăresc, risipit În toată casa. Fotografia când era pe cântar Îl distra teribil fiindcă
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
vorba aia, pentru niște sute dă mii dă lei-tramvai acolo!" "Corect, nene!", acceptă Virgil mulțumit. Râse apoi, dezarmându-și vecinul prin sinceritatea sa: În fond, omu-i dator să încerce. Zi și mata dacă aci n-am dreptate!" "Păi, da!", zâmbi șugubăț nea Vasile. Dacă ține, bine, dacă nu, iară bine și p-ormă pace și bonjur!" "Vezi, bre? Asta mai rămâne să mai învățăm noi, românii. Negocierea, dom'le! Că nu-i nicio supărare, tată, să negociezi. Mai lasă unu', mai
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
preotese, oftând adânc: "Nu mai găsești, Lizico, oameni cinstiți azi, în țărișoara noastră. Toți vor bani, dar fug de muncă ca dracu' de tămâie. Numai hoție și iar hoție, cât vezi cu ochii. Nu știu unde o să ajungem, zău!". Nevastă-sa surâdea șugubeață, strângându-și a sa robe-de-chambre din mătase în jurul șoldurilor generoase, admirându-se în oglinda, așa-zis venețiană, aflată pe peretele din spatele lui bărbate-su. Rochia fusese cumpărată la jumătate de preț de la o enoriașă care se jurase că o primise
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
deja făcută. Uite aici. Banii sunt numărați. Pâcu s-a apropiat de masă și a privit la ce scrie pe hârtiile lui Aizic. Nu a uitat să arunce o prvire fugară și la teancul de bani. Apoi, în felul lui șugubăț, și-a arătat dorința: Ce bine mi-ar prinde mie toți gologanii iștia nici nu-ți închipui, jupâne Aizic. Pot să te împrumut pentru un timp, dar cu oarece dobândă - a propus negustorul. Știam eu, dar mă muțumesc cu ce
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]