1,581 matches
-
în NATO în chiar ziua când vom renunța să le mai reamintim rușilor ceea ce - nu întâmplător! - nu le convine să audă. Altminteri, peste un an sau doi, când nebunia afghană se va liniști, nu e exclus ca Putin să ne șuiere la urechi: "Copii, nu uitați că sunteți ai noștri, pentru că așa au hotărât bădia Molotov cu uncheșul Ribbentrop, iar de-atunci încoace noi n-am declarat niciodată altceva!" Asta ar însemna, în opinia mea, patriotism. Restul - avansarea, cu vagonul, a
Limba de lemn a ceasului istoric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15670_a_16995]
-
și-a regăsit valoarea incipientă, bogată, sursa de inspirație. În 1946, la capăt de toamnă, ne explică George Călinescu, împlinindu-se șase ani de la o tristă dată, ,,aceea a împușcării și călcării în picioare a marelui nostru N. Iorga, au șuierat în aer cîteva gloanțe... Erau gloanțe îndreptate spre umbra marelui dispărut... simple vorbe, de astă dată, însă vorbele sînt și ele prea adesea ucigașe: - Da, S-a început atunci o campanie pe cît de discretă, pe atît de regretabilă împotriva
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
uită fix, de jos în sus, la maică-sa, își ridică apoi capul și mătură, cu niște priviri aproape incandescente, întregul vagon după care, din senin, începe să urle. Să plîngă enorm, convulsiv, animalic. Stai dracu, bre și suge, îi șuieră țiganca, printre dinți, și îl smucește spre pieptul ei. Stai liniștit, că acuși ajungem acasă. Urletul se întețește, însă. Are în el ceva disperat și sfîșietor. De fiară înjunghiată sau rătăcită. Lacrimile și balele i se scurg și se amestecă
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15769_a_17094]
-
dovedește și un specialist în "estetica urâtului", în practicarea căreia dovedește rafinament. Secondându-l, la un moment dat, pe un pictor care lucrează în aer liber, cocoșatul descoperă în mapa acestuia desene care reprezintă: "șopârle cu două capete și limbile bifurcate, șuierând pale de foc albăstrui care macină carnea unor trupuri omenești fără s-o ardă, pitici cu capete cât corpul și o gaură ca un ochi fără fund în mijlocul frunții, scorpioni băloși strecurându-se printre scârnăviile unor broaște cu spinările pleznind
UN PROFESIONIST AL SCRISULUI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16348_a_17673]
-
ale Guvernului Tăriceanu, noaptea visez un soi de feldmareșal cu chipiu prusacian și cu o țâră de mustăcioară... Mă, fratre, și mă trezesc în mare înfricoșare sufletească, mai ales acum, după 1 aprilie, și îmi pare că aud prin buzunare șuierând un vânt ca de "katiușe" și un huruit ca de tancuri "Ferdinand" la Cotul Donului... Culmea e că, din profil, iuncheru' seamănă simultan cu domnul Prim-ministru Tăriceanu și cu domnul general Stănculescu pe când avea piciorul în ghips... Doamne, ferește
Așa grăit-a Haralampy... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11848_a_13173]
-
plouă, ninge! Afară-i vijelie,/ Și crivățul aleargă pe câmpul înnegrit". Strofa finală din Sfârșit de toamnă acumulează amenințări hibernale; animalele domestice reacționează la apropierea iernii de parcă ar presimți un seism: Ziua scade; iarna vine, vine pe crivăț călare!/ Vântul șuieră prin hornuri răspândind înfiorare./ Boii rag, caii rănchează, câinii latră la un loc". Acestei viziuni îi pune capăt versul: "Omul, trist, cade pe gânduri și s-apropie de foc". Nu văd un dramatism excesiv în acest enunț: prin "trist" se
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
de nisip din deșert, va fi întors pe toate părțile. Poți să-i numeri pe degete pe românii care au fost acolo, în miezul evenimentelor, acolo unde s-au aruncat bombe, unde s-a tras cu tunul, unde gloanțele au șuierat peste tot. Cei câțiva necombatanți care și-au riscat viața pe câmpul de bătălie au fost corespondenții de război, oameni plămădiți din- tr-un aluat special, gata să relateze războiul așa cum este el, cu distrugeri, orori, sânge și lacrimi. Unul dintre
Agenda2003-19-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281005_a_282334]
-
metafizică (într-acolo bate Iftime), mai cu seamă cînd orice pretext e bun și considerat suficient: „Sfîntul Pet, în mijlocul naturii,/ A devenit atît de descărnat,/ De-l muți discret prin ierburi cu cel mai ușor deget./ Prin ierburi ce-mi șuieră încă sălbatice în minte! ” etc. (Sfîntul Pet în mijlocul naturii). Lavina retorică stîrnită de Constantin Iftime duce de toate; inclusiv bucăți de poezie și bulgărași de lirism. S-ar putea, așadar, ca Gellu Dorian să fi exagerat un pic.
stolul 2012 de al. cistelecan: Un fel de experimente () [Corola-journal/Journalistic/2794_a_4119]
-
în arcadele mele’’ Această noapte de dragoste - p. 52), sau ,,un copil, un diavol și, totodată, un copil nenăscut/ în gurile noastre și-a făcut loc șuieratul unui șarpe mort// tremurul mâinii fierbinți în camerele mari/ iată noi împărțim sinuciderile’’ (Șuierat de șarpe - p. 59), Moartea ca dar al vieții, ,,gura ta va fi rece precum gura mortului/ când mâinile negre ale nopții/ îți vor atinge sărutările’’ (Noapte neagră - p. 118), sunt versuri care ne amintesc de poezia lui Cezar Ivănescu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92540_a_93832]
-
Dumnezeu, Satan / Diavolul, care cântă ,,pe muzica neagră/ ascuns în noi’’ (Răspunsuri cu majuscule - p. 60), Șarpele, trădarea, ,,nebunul tânăr din adâncul cel negru/ steaua zburătoare a celuilalt care vuiește în noi/ ale cărei lumini se sting în melancolii cunoscute’’ (Șuierat de șarpe - p. 59), copacul de care Iuda s-a spânzurat și care, așa după cum știm nu a mai înflorit niciodată rămânând uscat și sterp ca un blestem, ciudat, mai primește încă o șansă, înflorind primăvara doar datorită iubirii, lucru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92540_a_93832]
-
căpătat din visteria imperiului DPRRP altceva decвt argintii trădătorilor care оncă mai amenință cu acea sabie despre care amintea оn sfвnta Scriptură, Matei. Cu alte cuvinte, strategia DPRRP-ului s-a dovedit un fiasco. Iată de ce suntem de acord să șuieram оn ghinda de stejerel și, la unison cu cei care s-au dezmeticit, să cerem alungarea actorului оn culise. De cвtva timp acesta dorește un congres. Cică al tuturor romвnilor la care să participe, mai ales, liderii lor. Care romвnii
Chelului îi lipseşte tichia de mărgăritar [Corola-blog/BlogPost/92634_a_93926]
-
se așeză și, instantaneu, le prinse de mâini, într-o strânsoare disperată, atât pe Magda cât și pe Mioara. Dar ce strânsoare...! Mâinile îi tremurau îngrozitor, ca ale unui abstinent de băutură, ca ale unui bolnav de Parkinson. - Nenorocitul naibii, șuieră printre buzele aproape închise, cu capul plecat și cu ochii asemenea, privind în farfurie, ferindu-și fața și ochii de prietenele ei dragi. - Ce e, Emi, ce s-a întâmplat? întrebă cu glas pierit, la rându-i, Magda. Și cu
POVESTE CU ÎNGERI ȘI FLUTURI de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381650_a_382979]
-
Timid greierele cântă serenade-n noapte. Cu tine rătăcesc, sarutându-mi pașii Cu frunze vii și moarte sub falnicii castani, E timpul nunților, se bucură mirii și nașii, Tradiție la români de zeci de ani. Cu tine surâd clipe, prin păr șuieră vântul Raze zâmbesc pe petece de nor Sufletul cu tine sărută cerul, pământul Cu aripi de îngeri mă porți pe poteci de dor. Referință Bibliografică: TOAMNĂ / Valentina Geambașu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1742, Anul V, 08 octombrie 2015
TOAMNĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381774_a_383103]
-
mămica”, monitorule! Eu n-am râs, mai ales că, a doua zi, am simțit pe fundul meu mângâierea „mămichii”. Când m-am întors în bancă, Gogu cu greu își abținea hohotele de râs. Vasăzică...așa ? mi-am zis. I-am șuierat lui Gogu : - Gata, mârlanule! Scoate abecedarul! Și i-am aplicat preventiv o urecheală zdravănă. Mă încadrasem în sistem. Cu toată răutatea răbufnită din mine, îl urecheam sârguincios, îi trăgeam palme și pumni în cap, iar el mă înjura șoptit, fapt
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
se frământau pe loc, parcă încercând cu disperare să rupă niște lanțuri imaginare și să fugă din calea gerului năprasnic. Doar vântul alerga liber, făcându-și de cap pe câmpurile ce păreau că nu au margini și prin coșurile caselor, șuierând și băgându-și nasul pretutindeni, azvârlind fumul înapoi în sobe, înecându-i și storcând lacrimile celor din casă. În casa lui Nicolae Ionescu, în comuna Breasta, la vreo 10 km de Craiova, în odaia cu pereți subțiri, tencuiți, unde nu
EPISODUL 2 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384198_a_385527]
-
tine-mi fuge dorul, gândul mi-e rătăcitor, mi-aș astâmpăra fiorul, în ochii-ți adânc izvor Nu ești tu mare profet , să prevezi că mă vei pierde, de-am greșit, acum regret, chiar de nu-ți vine a crede. Șuieră prin luncă vântul, duce gândul meu cu el, mi-a furat mie cuvântul, l-a găsit un porumbel... Poate te-a găsi pe tine și ți-a da cuvântul meu, tu vei ști că-i de la mine, e un cuvânt
CAMELEON de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384264_a_385593]
-
caragiale și urmuz, varianta dark. Hei, iată o idee de melting-pot pur & global: ce-ar fi să facem, fraților, un HALLO WEEN la Săpînța? Printre cruci, lumînările pot arde sublim în tigva dovlecilor, mai ales în cei “dezgoliți”, prin care șuieră vîntul, ca prin găvanele morților... Ce poate fi mai gothic decît atît? Mă gîndesc la o excursie de un weekend, firește de HALLOU -WEEN :)!, în Maramures, acolo unde se agață harta în cui. Nu-i așa că ar merge? Ar fi
Hello-ween!? [Corola-blog/BlogPost/96950_a_98242]
-
a ascultat.Am trimis în vânt chemare,N-am aflat în jur suflare.Iarna asta, frățioare,... XIX. SENTIMENTE, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2240 din 17 februarie 2017. Cântă iarna la fereastră cântec trist din țurțuri lungi, Vântul șuieră prin ramuri risipind în zare stele, Luna își întinde-n ceruri raze albe și prelungi, Mii de fulgi căzuți din rai se-agață-ncet în ele. Ei urzesc peste pământ văl ușor de amorțeală, Peste suflete-adormite țes maramă de mătase, Noaptea-nvăluie pământul
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
aduc dulcea clipă de amor... Tremuratul vocii tale îmi îngheață așteptarea, Iar iubirea, foc aprins, stinge doruri și dureri, Prin troiene mă împiedic ca să-ți simt îmbrățișarea ... Citește mai mult Cântă iarna la fereastră cântec trist din țurțuri lungi,Vântul șuieră prin ramuri risipind în zare stele,Luna își întinde-n ceruri raze albe și prelungi,Mii de fulgi căzuți din rai se-agață-ncet în ele.Ei urzesc peste pământ văl ușor de amorțeală,Peste suflete-adormite țes maramă de mătase,Noaptea-nvăluie pământul
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
Am sărit și eu pe fereastră. Mister zăcea răsturnat printre cioburile capacului. Minutarul îi pendula moale între picioare. Se ținea, totuși, bățos și continua să scoată limba la mine:clanc, clanc! clanc, clanc! Iar m-a înfuriat și i-am șuierat: -Te ții tare, mă? Nu vrei să mai miroși pumnul? Îți pute? Ia mai miroase, mă! Îi mai scăpai un upercut și un picior zdravăn, până îl azvârlii peste balustrada balconului, făcându-l fluturaș printre florile din grădină. Am sărit
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
Acasa > Stihuri > Semne > APUS DE TOAMNĂ Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1386 din 17 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Toamna cerne ploaie rece. Vântul șuieră prin ramuri. Rău mă strânge vântul-rege, noaptea bântuind la geamuri. Vreme aspră, Toamna cerne, să adoarmă buburuze. Să-și ducă vise eterne în mormintele de frunze. Natura își ia rămas-bun de la vremea călduroasă, când pe horn iese dens fum și
APUS DE TOAMNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383815_a_385144]
-
Acasa > Literatura > Proza > "DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE" - CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1965 din 18 mai 2016 Toate Articolele Autorului Cap. 1 (FRAGMENT) Nuntă îndoliată Afară crivățul șuiera năprasnic, chiar dacă calendaristic trebuia să fie primăvară și să răsară brândușele printre copacii pădurii de deasupra satului. Crengile stejarilor și ale fagilor erau încărcate cu omătul gata să se desprindă în avalanșe, la orice bătaie de vânt mai puternică. Codrul
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
foame, spărgea liniștea pădurii. Era în dimineața zilei de douăzeci și șase martie o mie nouă sute doi, o zi plină cu ninsori viscolite și cu un crivăț de ziceai că ești în miezul iernii, nu în luna lui mărțișor. Viscolul șuiera spulberând omătul depus pe crengile stejarilor ce străjuiau ca o perdea de protecție îngrămădirea de case a satului Dolhești din județul Neamț. Purtau omătul spre vale, aruncându-l în apa râului Ozana, ce cobora de sub Muntele Doliei, avându-și izvorul
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
laolaltă / din milă putrezind, nearși pe rug...” Și avem a reține că seraficul NINI, ne oferă o mare lecție de viață, bineștiind că orice prietenie își are destinul ei, dar... pentru Aurel, Stela și Laura (familia Covaci) a fost cuvânt șuierat printre tâmple: „Băgase cineva cuțitul în o stea / De tot cu raze sângera / De-mi sparse osul de sub frunte...” Pentru Nichita, „Istoria este un mormânt”, în sensul că-n ea (în marea carte a lumilor) se conservă Totul. În ea
O RAZĂ STRĂLUCIND! NICHITA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/94078_a_95370]
-
expresive, fiind un strigăt de disperare al omului anului 1987, cum ar fi ” În spatele cortinei de fier nu auzeam cântecul libertății decât murind”,”Trăiesc viața omului Zero”,” Scriu demisia de a trăi în comunsim, spre o țintă neclară alerg înfrigurat”, „Șuieră din Est, katiușele marxismuliui”,alte. George Bogdan a denunțat duplicitatea acelor autori care în anul 1987 se înghesuiau să facă parte din cei 207 scriitori care să fie incluși în volumul omagial adresat dictatorului Ceaușescu iar azi,dezmint și tac
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94152_a_95444]