1,603 matches
-
Pe drumuri și-n cer; M-apasă dureri și neliniști! Îmi picură lacrimi De foc, peste gând, Și-aștept să apară lumina. Cu fiece clipă M-afund în genuni! E frig și e noapte, Afară! Se-aud vânturi Ce plâng șuierând; Dă, Doamne, Să vină lumina! Țărâna cea rece Să-nvie din ierni! Să curgă izvoare de viață! Din lacrimi amare Să crească cântări, Miresme de fori și verdeață! Citește mai mult Se-așterne tăcerea,Pe drumuri și-n cer;M-
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
mult Se-așterne tăcerea,Pe drumuri și-n cer;M-apasă dureri și neliniști! Îmi picură lacrimiDe foc, peste gând,Și-aștept să apară lumina.Cu fiece clipăM-afund în genuni! E frig și e noapte,Afară!Se-aud vânturiCe plâng șuierând;Dă, Doamne,Să vină lumina!Țărâna cea receSă-nvie din ierni! Să curgă izvoare de viață!Din lacrimi amareSă crească cântări,Miresme de fori și verdeață!... XXVIII. TRIBUT, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2204 din 12 ianuarie
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
fi trecut pe tip, cu vorbele lui cu tot, la capitolul fantastic. Dar viața îți pregătește zi de zi, clipă de clipă, surprize de tot felul. Bune sau rele, frumoase sau urâte ... - Acum ... aici ... te doresc cu ardoare ... Cuvintele erau șuierate printre buzele ei ocupate cu sărutatul trupului meu, metodic, parte cu parte, bucată cu bucată. Palmele mele îi frământau și remodelau trupul gol, poposind cel mai adesea pe zonele ei cele mai erogene: pulpele, fesele, sânii și organul genital, care
IUBIREA ESTE UN ÎNGER DE LUMINĂ CU O SINGURĂ ARIPĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1430843781.html [Corola-blog/BlogPost/379730_a_381059]
-
Acasa > Strofe > Timp > GÂNDURI DE PRIMĂVARĂ Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 342 din 08 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Iarna cu potcoave argintii de gheață Plânge după colțuri cant de despărțire, Șuieră-n tăișuri vântul alb subțire Soarele-și ascunde razele în ceață. Lacrimi plumburii varsă un nor sarcastic Păsări să-nfioare din grăbite triluri, Care joacă farse iernii-n vodeviluri Cu orchestra prinsă-n peisajul rustic. Fluturii îndrăzneți ce sfidează timpul Caută
GÂNDURI DE PRIMĂVARĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ganduri_de_primavara_.html [Corola-blog/BlogPost/351410_a_352739]
-
piatră și pe sub fier,/ pe sub osândă, pe sub zăcere,/ prin subterane artere./ Lipesc urechea jos și-l aud:/ uneori fierbe cu muget fierbinte,/ plânge, plânge în fund de morminte.../ Alteori țipă, sălbatec și crud./ ca o aprigă poftă de viață,/ sau șuieră-a ispită răzleață./ cu brânciul ei ațâțător/ la jaf, la omor.../ Sub marii amari bolovani,/ cineva urlă de o mie de ani,/ cineva cantă de-un veac,/ cineva n-are geamăt, nici leac,/ altul cheamă și cheamă,/ altul blesteamă,/ altul
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
bun cuțitul acesta, cu lama lui irizata reflectând cele o sută de culori ale curcubeului, cu mânerul de corn, sidefiu, care te face sa iti simți palmă arzând precum miezul de nucă. E bun cuțitul, numai bun - ascultă-l cum șuiera, cum fulgera când aerul încărcat de îngeri otrăvitori îl despica. O singură mișcare este de-ajuns, netremurata, și capul, cu pleoapele fâlfâind că aripile păsării Fenix ti se va rostogoli fără zgomot în iarbă mătăsoasa și carnivora. Dar asta, bunul
CUŢITUL de RAUL BAZ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 by http://confluente.ro/raul_baz_1409150562.html [Corola-blog/BlogPost/357262_a_358591]
-
ziduri cocoșate și stihii, sa imi asculte teamă și să-mi spună o dezlegare fericirii prea târzii. m-aș aruncă în gol de pe o piatră, sa imi ucid norocul de-a iubi, dar frigul nopții încă mă așteaptă și zidurile șuiera puștii. l-aș întreba pe înger,într-o doară, dar știu că nu-mi răspunde imediat. Acasă,timpul încă mai coboară? statuse-o vreme,-atunci când am plecat. mi-e dragă noaptea ce ascunde lumea! îmi dă motive să mai
SPRE UITARE de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Spre_uitare_clarissa_emanuela_1389517454.html [Corola-blog/BlogPost/359869_a_361198]
-
fi trecut pe tip cu vorbele lui cu tot la capitolul fantastic. Dar viața îți pregătește zi de zi, clipă de clipă, surprize de tot felul. Bune sau rele, frumoase sau urâte. - Acum ... aici ... te doresc cu ardoare ! Cuvintele ieșeau șuierate printre buzele ei ocupate cu sărutatul trupului meu, metodic, parte cu parte, bucată cu bucată. Palmele mele îi frământau și remodelau trupul gol, poposind cel mai adesea pe zonele ei cele mai erogene: pulpele, fesele, sânii și organul genital, care
EXISTENŢA SPIRITUALĂ DUPĂ DISPARIŢIA TRUPULUI FIZIC (NU CREZI, NU CITI ! GREU ÎŢI VA FI ÎNSĂ CÂND, VRÂND-NEVRÂND, TE VEI LOVI DE ASTA …) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1459544892.html [Corola-blog/BlogPost/369308_a_370637]
-
unor magazine și cum privea uimit belșugul de lumină, fu cât pe ce să-l calce o mașină. Din stradă, nimeri apoi la gară și inima din piept era să-i sară când trenul ce pleca la mare își puse, șuierând, vagoanele-n mișcare. Ajuns pe plajă, privi în tăcere la valurile semănând cu cele din vedere, la scoicile sfărmate în nisip și-o umbră de tristețe-i apăru pe chip. I se făcu un dor nebun de casă, căci lumea
PITICUL CARE LOCUIA ÎNTR-O CUTIE POŞTALĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1461287869.html [Corola-blog/BlogPost/378486_a_379815]
-
răsară în mintea-mi arzândă Un nou univers, mai frumos și mai tandru Și cărțile toate s-aducă lumină-n Petalele unui gingaș oleandru. În iarna vieții furtuna-și aruncă Toți fulgii de-argint peste suflet și țară, Iar viscolul șuieră-n noapte spre lună, Când scriu poezie profundă, sprințară. Furtuna și iarna îmi scutură-n minte Idei și cuvinte cuprinse de jale... Mă-ntreb dacă mâine voi fi creativă, Când gânduri vor plânge pe-a versului cale. Răspunsuri găsi-voi
ÎN IARNA VIEȚII de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 by http://confluente.ro/curelciuc_bombonica_1482223018.html [Corola-blog/BlogPost/374076_a_375405]
-
stradă. Era o zi însorită, pe la prânz, când tatăl meu a venit acasă cam palid. Ne-a povestit cum lângă el, la un metru mai în față, o femeie a fost împușcată în cap, iar apoi gloanțele au început să șuiere și să ia și alte vieți. Acela a fost momentul în care a decis să plece, deși s-a întors la manifestații și în zilele următoare. Dar a vrut mai întâi să vină acasă, să se asigure că suntem bine
Copiii au dreptul să le spună politicienilor că nu le place de ei: să citim unul dintre cele mai frumoase documente pe care le-a creat omenirea by https://republica.ro/copiii-au-dreptul-sa-le-spuna-politicienilor-ca-nu-le-place-de-ei-sa-citim-unul-dintre-cele-mai-frumoase [Corola-blog/BlogPost/339010_a_340339]
-
prin gară cu surle și trâmbițe aruncă de la geam flori țipă bezmetic a primăvară fiecare își vede de ale sale flutură niște fărâme de vis zici că-s manifeste fă-le avione de hârtie strigă impiegatul încurcat în ciocane roțile șuieră nu mai au răbdare dacă zici că ești așa iscusit dă-mi o pereche de aripi cam așa într-o oră e musai să ajung la București Referință Bibliografică: O pereche de aripi, vă rog / Adela Efrim : Confluențe Literare, ISSN
O PERECHE DE ARIPI, VĂ ROG de ADELA EFRIM în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/adela_efrim_1459616771.html [Corola-blog/BlogPost/369242_a_370571]
-
cum apa se-ntoarce în nori de pe Cer. Pe frunze înlăcrimate îmi scriu gând, de jalea sufletească-n Toamna vieții ce-și duce focu-n durere pâlpâind, pe calea căderii în noaptea morții. APUS DE TOAMNĂ Toamna cerne ploaie rece. Vântul șuieră prin ramuri. Rău mă strânge vântul-rege, noaptea bântuind la geamuri. Vreme aspră, Toamna cerne, să adoarmă buburuze. Să-și ducă vise eterne în mormintele de frunze. Natura își ia rămas-bun de la vremea călduroasă, când pe horn iese dens fum și
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416362491.html [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
în plasa razelor de soare, un turneu național de muzică ușoară care se-ascultă cu tâmpla alipită de inima celor pe care-i iubim și-a celor ce ne iubesc, pentru că am rămas căpriorii munților și-am așteptat să ne șuiere brazii! În toate sălile de spectacole ale marilor orașe, „Șlagărele României” se-ntorc acasă! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Șlagărele României se-ntorc acasă! / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1244, Anul IV
ŞLAGĂRELE ROMÂNIEI SE-NTORC ACASĂ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1401254182.html [Corola-blog/BlogPost/350596_a_351925]
-
mămica să trăiască. În rest ne descurcăm. Știi că am economisit cinci milioane? Știi că mai țin contabilitatea unei firme și patronul ei mi-a promis că mă împrumută să-mi iau un calculator? Gigi s-a ridicat de la masă, șuierând : -Vasăzică...asta faci! Mă înșeli. -Cum te înșel? -Păi, cine-i ăla care te împrumută? A început o discuție stupidă în care Gigi a împroșcat-o cu zoaie de gelozie. Ea plângea și se jura că nu-l înșeală, că
FRAGMENT 2 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1412484360.html [Corola-blog/BlogPost/362754_a_364083]
-
caragiale și urmuz, varianta dark. Hei, iată o idee de melting-pot pur & global: ce-ar fi să facem, fraților, un HALLO WEEN la Săpînța? Printre cruci, lumînările pot arde sublim în tigva dovlecilor, mai ales în cei “dezgoliți”, prin care șuieră vîntul, ca prin găvanele morților... Ce poate fi mai gothic decît atît? Mă gîndesc la o excursie de un weekend, firește de HALLOU -WEEN :)!, în Maramures, acolo unde se agață harta în cui. Nu-i așa că ar merge? Ar fi
Hello-ween!? by http://www.zilesinopti.ro/articole/976/hello-ween [Corola-blog/BlogPost/96950_a_98242]
-
Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 747 din 16 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului FILMUL NOPȚII ÎNCĂ NESFÂRȘITE Iarna lui 2000. Trenul de noapte care făcea legătura nordului Dobrogei cu îndepărtata capitală, își făcea anevoie intrarea în gară, încă șuierând din când în când, după un drum de aproape șapte ore.. Drumul traversase lunga noapte presărată cu halte și gări abia sesizabile în lumina slabă a becurilor. Mai degrabă erau ghicite după opintelile cu care trenul pornea și oprea în
FILMUL NOPŢII ÎNCĂ NESFÂRŞITE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Filmul_noptii_inca_nesfarsite_tania_nicolescu_1358366018.html [Corola-blog/BlogPost/359375_a_360704]
-
pași șovăielnici coborî de pe prispă, având o tigăiță mică în mână. Se duse undeva lângă o șură unde era o grămadă de crengi și buruieni. Aruncă niște resturi ale prânzului din tigaie peste gramada de buruieni. La fel de anevoios, cu plămânii șuierând a tuse, se-ntoarse boscorodind în bordei. Fu semnalul de năvală. Cioara, din departare, văzu prima mișcarea. Se repezi spre resturile auncate de moș, înfulecă bucata cea mare de mămăligă veche și dispăru dincolo de livadă. Nici gaița nu așteptă prea
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1396429294.html [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
miroase diafan a iubiri /licurici străvezii/ iubitul meu de moarte și de os în aula sufletului meu e o liniște de adormit iubirea aud lilieci cum se izbesc de pieptul tău amorțit aerul nopții /șarpe alb cu limbi negre/ne șuieră dezamăgirea licurici îmi dorm pe sâni să nu uit c-am (mai) iubit ca un jeleu se scurg cele o mie de sentimente pe pereți iubirea este un dans cu final deschis orbitor licuricii mor luminând lilieci sunt vânați de
DANS CU LICURICI de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/angi_cristea_1424675604.html [Corola-blog/BlogPost/377086_a_378415]
-
această ultimă lună în care soarele desenează cu dinții flori de gheață pe ferestre și urlete de haite înfometate pe discul lunii, în care plutoane întunecate de corbi punctează imaculatul somn al câmpiilor și crengi pustii și negre sunt scuturate șuierând de vifor întețit și de datini cu origini în veacuri pierdute, Despre această ultimă lună în care ninge cu armonii de colinde împletite gravitațional cu puf de zăpadă și de of, în care arhanghelii își scutură aripile de frig, de
DECEMBRIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1450443209.html [Corola-blog/BlogPost/368495_a_369824]
-
un balaur uriaș cu două capete, care își târa printre copaci coada mai ascuțită decât o suliță. Fata vânătorului apucă arcul cu care vâna de obicei, gata să săgeteze arătarea care îi aținea drumul. - Crenguța, sunt eu, Brăduț, fratele tău, șuieră balaurul! Fata scăpă arcul și căzu în genunchi când auzi vocea omenească. Arătarea își apropie capetele de ea și limbile lungi de un cot o mângâiară pe creștet. - Lacul în care am vrut să înot era vrăjit și uite în
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1476253571.html [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
vânătorul, despre fratele ei și despre necazul cumplit care se abătuse asupra familiei lor de când se mutaseră în casa vrăjitoarei. Nu ajunse să termine bine ce avea de spus că balaurul cu două capete apăru lângă ei. - Nu ai reușit, șuieră mâhnit, nu-mi rămâne decât să mă întorc în lac lângă tata! Adio, Codruța! Ai grijă de mama! În urma lui, lacul aruncă un norișor verzui, după care încremeni la loc. Văzând nefericirea fetei și simțind că n-ar putea să
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1476253571.html [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
februarie 2015 Toate Articolele Autorului Când cad se prăvălesc din ceruri visele noastre prinse-n apa ce ia formă În ierni ... Când fulgii se aștern pe fruntea ta Greierii cântă în urma mea Norii se dau la o parte Și vantul șuieră aparte Când fulgii se topesc pe geana ta Mierlele cântă, visele se-nfiripă Ceața dimineții se ridică Și zefirul adulmecă poala Ce nu se ridică precum aș vrea În căldura amiezii Precum sudoarea ta ce urcă la cer în stropi
VISELE NOASTRE de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_borchin_1423262622.html [Corola-blog/BlogPost/367952_a_369281]
-
lui. Ca și cum nu s-ar fi petrecut nimic. Ușa unui vagon - vatmanul nu știa care vagon, al cărui tramvai - se trase în lături și coborî necunoscutul. Acesta o luă pe femeie de braț și dispărură împreună într-o străduță lăturalnică. Șuieră o locomotivă. Răgușit” (p. 19 - 20). În altă parte, nu doar mulțimea obiectelor se arată a fi iluzorie, ci chiar spațiul, investigat, eventual, prin binoclu (Pasiențe la marginea lumii, Podul de piatră s-a dărâmat...): Rămase așa, cu binoclul la
PROZA LUI DUŞAN BAISKI SAU DESPRE IREALITATEA IMEDIATĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1448294237.html [Corola-blog/BlogPost/342878_a_344207]
-
revine ciclic în actualitate, strivindu-ne sub călcâiul eternei confruntări dintre est și vest, dintre sus și jos, dintre mare și mai mare. Încercați să-l rostiți cu voce tare, relaxat. Nu veți reuși. E un enunț poticnit, sună bolovănos, șuierat printre dinți, sacadat, întrerupt de consoane cu icneli. Focul sugerat în el sună a ardere mocnită, nu a flacără purificatoare ce flutură liberă, cum și-ar dori-o orice revoluționar corect. Pe scurt, situația e indecisă, chiar dacă miroase a fum
MERE ŞI MITRALIERE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1446402559.html [Corola-blog/BlogPost/353286_a_354615]