1,275 matches
-
cu căruciorul Și era lege, seara să te anunți cu câte vrei, Ba să duci faină, sau să o plătești în lei. Brutăria îi făcută în 92, de nea Buțu lu' Ghiuri, În Bolboacă la lu' Javla, undeva în colțul Șurii. Stăpânit de bătrânețe, a lăsat-o la copii, Să se lupte, să se-nvețe, pâinea a o zămisli. Trecut de miezul nopți, băga pâinea-n cuptor, Iar copii toți pe stradă așteptau cu mare dor. Mare le era plăcerea să
LA ŢUCU LA BRUTĂRIE de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 by http://confluente.ro/dan_ioan_groza_1466841318.html [Corola-blog/BlogPost/375724_a_377053]
-
care a dat cuvântul doamnei Nicolina Halgaș directoarea Bibliotecii Municipale “Teodor Murășanu”. Aceasta a citit un adevărat studiu despre opera scriitorului turdean, autorul a două cărți ce s-au lansat cu această ocazie: „Personalități de pe Valea Hășdății “ și “Jocul la șură “. În continuare a vorbit scriitorul Gavril Moisa care în cuvântul său a pus accentul pe rolul celui sărbătorit în domeniul epigramistic, dedicându-i câteva epigrame. Alături de cele citite de Eugen Coța, au făcut deliciul asistenței. În cuvântul său scriitorul Al.
MUNICIPIUL TURDA ȘI-A SĂRBĂTORIT CETĂȚEANUL DE ONOARE-VALENTIN VIȘINESCU-85 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1475763333.html [Corola-blog/BlogPost/382451_a_383780]
-
și Sav Lucia au executat un dans de pe Someș. Din localitatea Băița de sub Codru, două ansambluri folclorice, cu același nume, „Mugurii Codrului” au venit să încânte spectatorii. Ansamblul „Mugurii Codrului”, instructori Maria și Aurel Petran, a executat dansul ardelenesc „La șură”, iar cel instruit de Viorica și Sever Dumuța, „Dansul boieresc”, „Dansul româneasc”, „Scuturata.” Membrii ansamblului au purtat costume tradiționale, foarte vechi din zona Codru, cele pentru fete fiind alcătuite din: zadie de delin (baticuț de culoare deschisă, cu flori), zgardă
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
aprins o lumânare, un câine lătra, iar apa înghețase în căușul fântânii, poarta de la grădină scârțâia bătută de vând, în timp ce coboram în beci pentru a scoate o vadră de vin ți-am auzit vocea, mirosea a ceară de lumânare iar șura era goală dezbrăcată de boi și vaci, am dat la o parte păienjenii de la ușa beciului care a început să se tânguie scârțâietor la deschidere, pustiu, și pustiul îmbrăcase haină de vânt ce a început să mă vânture în gârliciul
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1483551019.html [Corola-blog/BlogPost/372683_a_374012]
-
talpă, Dar le fac...între picioare. Unora...cu fapte mici Omul, zilnic, e pe-o scară - Când o urcă, când coboară... Știu pe unii care-ți jură Că-i la fel și pentru ei... Da, dar scara lor e-n...șură Și-are numai...doi fuscei. Unuia, ca o ironie-a soartei În căsnicie-avea probleme, Căci mult prea des se îmbăta Și nu se întorcea devreme Cum îi cerea nevasta sa. Pan’ ce-ntr-o zi, întors la vreme Și treaz
EPIGRAME CARE ÎNTREC...MĂSURA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Epigrame_care_intrecmasura_gheorghe_parlea_1335187953.html [Corola-blog/BlogPost/357118_a_358447]
-
se topește, o să moară, Gâzele ce se trezesc, sunt sute... Ghiocei, toporași și viorele De sub omătul muribund apar, Cântă natura, ciripit de păsărele, Crivățul, viforul și gerul dispar... Soarele, apare-ncălzind natura Usucând găze pe aripioare ude, Animalele din curți, lasă șura Ieșind, astrul zilei să-l aplaude... Primăvara, aerul învie natura, Animă tot ce mișcă, ce-i viu, Iarna a trecut, a dat jos armura, Verdele inundă ca un fluviu! Pomii infloresc in culori pastelate, Acoperă pământul de petale alb-roz, Crengile
TREZIREA NATURII de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1426763797.html [Corola-blog/BlogPost/370241_a_371570]
-
mulțime de brazi falnici, paltini și molizi... De ce oare a mai rămas să se vadă, zăcând prăbușit și putrezit trunchiul unui fag noduros care intră, se vede clar, din ce în ce mai mult în pământ!... Nu știu de ce s-a dărâmat, putrezită, o șură veche, singuratică în mijlocul câmpului, care avea pe vremuri o ușă și un acoperiș, iar acum sar înăuntru și afară vitele peste cei câțiva răzlogi de lemn ce-au mai rămas din pereți, ispitite și ele de buruienile care cresc din
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Elegii_de_april_viorel_darie_1391068796.html [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
în mijlocul câmpului, care avea pe vremuri o ușă și un acoperiș, iar acum sar înăuntru și afară vitele peste cei câțiva răzlogi de lemn ce-au mai rămas din pereți, ispitite și ele de buruienile care cresc din abundență în șură, vara răbufnind și prin acoperiș... Nu știu de ce se grăbeau așa de mult oamenii în fiecare vară să strângă fânul, să nu vină ploile să-l ude. Căci acum, și mulți dintre oameni, și fânul din aceste locuri sunt de
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Elegii_de_april_viorel_darie_1391068796.html [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
matur sau din cel sădit de alții, dacă ești doar un prunc. Îmi este dor de mine cea din grupul de copii care jucau “tupu”, adică de-a v-ați ascunselea, pe uliță și mai ales în curtea și după șura lelii Anica Babii. De ce din toate curțile o alegeam pe cea mai modestă? Este greu de explicat. Poate pentru că lelea Anica având mai mulți copii și fiind și cea mai nevoiașă de pe stradă, accepta să îi facem hărmălaie chiar sub
MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIŢUL!” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/florica_bud_1481621656.html [Corola-blog/BlogPost/349685_a_351014]
-
în țintirim, / Se-nchide școală după școală, / Copiii-s rari și nu mai vin. // Se umple lunca cu rogozul, / Ce-mi crește îndesat, în pace, / Și-n loc de grâu iese mohorul, / Că brazdă n-are cine-ntoarce. Să hâie-o șură, cade-un gard, / Să mai astupe o fântână, / Stă drumul țării desfundat / Și n-are câini, bătrâna stână” (Tristă realitate) (În dulcele stil popular). Aceeași realitate a mediului rural îl regăsim și în poemul “Sarea pământului” (Destin). În poemele sale
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
Că Măgaru-mbătrânise și-n dambla aproape- a dat. Da' -ntre timp, nașu' Măgar avansă șef de senat: De la finu' un mic dar, vezi... pentru laptele păpat. Însă cele trei metrese, astâmpăr nu mai aveau... Pe Măgar l-au dus în șură, unde ei se giugileau. - Ia Prian, prinde putere, glas în parlament să ai; Suge că simt o căldură... când în fân cu mine stai! A plecat năuc Măgaru..., ce putea la șef să-i facă? - Uite ce-mi făcu tâlharul
DUPĂ FAPTĂ ŞIU RĂSPLATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dupa_fapta_siu_rasplata_marin_voican_ghioroiu_1372526961.html [Corola-blog/BlogPost/363888_a_365217]
-
antenă de aia „paianjen” să prinzi „rușii” și „moldovenii” la televizorul tău ultramodern cu circuite integrate... În zona lor, fiind vecini cu Ukraina și Moldova se prindeau diverse posturi Tv de peste graniță... Gică deschise ușile masive din scândurile negeluite ale șurii unde se afla tractorul, cu un scârțâit ascuțit ca gerul care se lăsase peste oamenii și evenimentele acelui decembrie al anului 1989 și se îndreptă privind mândru spre singurul tractor negru din tot județul... Cum să nu se mândrească cu
POVEȘTI DINTR-O VREME (2)- REVOLUȚIONARUL GICĂ(4) de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/emilian_oniciuc_1484484749.html [Corola-blog/BlogPost/343916_a_345245]
-
c.a.p.-ist, la un bișnițar care mergea frecvent în Timișoara după marfă.Șefii comunali ai lui Gică văzând așa mare interes pentru bunul obștii îi dădură voie să țină tractorul acasă la el. Gică porni tractorul, îl scoase din șură în timp ce Vasile privea oarecum tâmp la fumul de eșapare care se înălța drept prin gerul sticlos spre cerul albastru, ciudat de albastru... -Vasile ce mama dreacului ai, ce-ai rămas ca vițelul la poarta cerului? Urcă în cabină că trebuie
POVEȘTI DINTR-O VREME (2)- REVOLUȚIONARUL GICĂ(4) de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/emilian_oniciuc_1484484749.html [Corola-blog/BlogPost/343916_a_345245]
-
George Safir Publicat în: Ediția nr. 1454 din 24 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului am pironit timpul să nu alunece pe autostrada soarelui dar el nebunul a țâșnit ca o rachetă lepădând una câte una potcoavele lovind în ușa de la șură în care necheza un mânz abia fătat pe-un braț de paie amirosind a pelincuțe cu julfă și a balegă călduță căruțașul înjura de mama focului nici iarna să nu aibă răgaz de odihnă de unde să mai cumpere trifoi ovăzul
ÎNTR-O NOAPTE DE AJUN de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/george_safir_1419398226.html [Corola-blog/BlogPost/369007_a_370336]
-
de români mândri și destoinici, din care s-au ridicat mulți oameni de seamă. Aici a văzut lumina zilei cunoscutul rapsod popular Emil Gavriș. Nu am să omit nici generațiile de lăutari care au însuflețit cu ceterele lor dansurile la șură și nunțile din zona noastră. Din generația mai apropiată se distinge înflăcăratul poet-prozator și gazetar Vasile Morar, tată de primar. Ca să ajungem la Thelința trebuia să trecem Someșul cu luntrea sau cu podul plutitor. Acum, după ce multe poduri de pontoane
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/florica_bud/canal [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
de români mândri și destoinici, din care s-au ridicat mulți oameni de seamă. Aici a văzut lumina zilei cunoscutul rapsod popular Emil Gavriș. Nu am să omit nici generațiile de lăutari care au însuflețit cu ceterele lor dansurile la șură și nunțile din zona noastră. Din generația mai apropiată se distinge înflăcăratul poet-prozator și gazetar Vasile Morar, tată de primar.Ca să ajungem la Thelința trebuia să trecem Someșul cu luntrea sau cu podul plutitor. Acum, după ce multe poduri de pontoane
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/florica_bud/canal [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
ziua de Florii, Când pe Domnul așteptară să intre-n Ierusalim. În mirosul de tămâie toți creștini, bătrâni, copii Cu păcatele spălate, ziua de Florii cinstim. Le luăm cu noi acasă, le-așezăm după icoană, Și-n grădină și la șură, le punem și la fântână! Florile de leac sânt bune, ne feresc și de boscoane* N-am uitat nici obiceiul și așa o să rămână. Boscoane - făcături, farmece; Referință Bibliografică: Florii / Cornelia Neaga : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2290, Anul
FLORII de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1491668796.html [Corola-blog/BlogPost/368790_a_370119]
-
și tu odată boieria ce-i, sărmane! Oare ce gândește hâtrul de stă ghem și toarce-ntruna? Ce idei se-nșiră dulce în mâțeasca-i fantazie? Vreo cucoană cu-albă blană cu amoru-i îl îmbie, Rendez-vous i-a dat în șură, ori în pod, în găvăună? De-ar fi-n lume numai mâțe - tot poet aș fi? Totuna: Mieunând în ode nalte, tragic miorlăind - un Garrick, Ziua tologit în soare, pândind cozile de șoaric, Noaptea-n pod, cerdac și streșini heinizând
Mihai Eminescu: Cugetările sărmanului Dionis by http://revistaderecenzii.ro/mihai-eminescu-cugetarile-sarmanului-dionis/ [Corola-blog/BlogPost/339342_a_340671]
-
nr. 2260 din 09 martie 2017 Toate Articolele Autorului PATRUZECI DE SFINȚI Cînd îs patruzeci de Sfinți, pe la sate-n zori de zi Nanele cu basma neagră, zău, încep a zdrăngăni* Din lanțuri și din cîrceie*, întorcîndu-se tot roată Înconjoară, șură, casă, cu jar aprins pe lopată. Strîng gunoaie, greablă frunză, să ardă cu vîvătaie Să piară năcazul iute și răul în bobotaie*. Cheamă binele-n ocoale* că îi Postul Paștilor Bombănind cuvinte-n grabă pe-nțelesul babelor. Peste focuri sar
PATRUZECI DE SFINȚI de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1489067119.html [Corola-blog/BlogPost/368784_a_370113]
-
Ileana a României), pentru Covasna „maghiară” și Sibiul „secuiesc”, pentru Hrușcă, Socaciu și Pittiș, pentru Balta Mare a Brăilei, Pădurea spânzuraților și Codrii Vlăsiei, pentru Vornicu, Bocăneț și Sanda Țăranu, pentru toți basarabenii, macedoromânii și meglenoromânii, pentru cîinele ciobănesc carpatin, șură, fânar și grajd, pentru codrenii Sătmarului, pădurenii Hunedoarei și gugulanii Banatului, pentru Simion Mehedinți, Constantin Ionescu-Târgoviște, Ștefan Mihăilescu-Brăila și Ilarion Ionescu-Galați, Pentru Moș Crăciun și Moș Nicolae, Nicopole, Codrii Cosminului și Șelimbăr, pentru Diploma leopoldină și Pravila de la Govora, Mărioara
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
pentru colindă de Crăciun și de Anul Nou vor avea loc. SFÂNTUL NICOLAE: Obiceiuri și tradiții Sf. Nicolae. În popor se crede că de Sfântul Nicolae începe în adevăratul sens al cuvântului iarnă. În această zi Moșul își scurtura bărba șură și începe să ningă. Iar dacă nu ninge înseamnă că Sfântul Nicolae a întinerit. SFÂNTUL NICOLAE: Obiceiuri și tradiții Sf. Nicolae. În fiecare an, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, copiii știu că trebuie că ghetulele sau cizmulițele lor
SFÂNTUL NICOLAE. Obiceiuri și tradiții Sf. Nicolae () [Corola-website/Journalistic/104742_a_106034]
-
raport care să cuprindă datele disponibile privind progresele în realizarea obiectivelor proiectului din perioada anterioară datei acestui raport și care să stabilească măsurile recomandate pentru asigurarea realizării obiectivelor proiectului în perioada următoare raportului și, după aceea, va lua toate m��șurile care, în opinia Băncii, șunt necesare pentru realizarea acestor obiective. Anexă 6 CONTUL SPECIAL 1. Pentru scopurile acestei anexe: a) termenul categorii eligibile înseamnă categoriile de la (1) la (3), prezentate în tabelul din paragraful 1 al anexei nr. 1 la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137378_a_138707]
-
animează, la despărțire: „Rămas bun, biete mîini de trudă, Atîta vreme-mpovărate, Ce stați pe pieptul slab acum Întîia dată-ncrucișate. [...] Un popă-n grabnice tropare Te va petrece dimineață, Și poate nimeni nu va plînge Plecarea asta din viață... De lîngă șură, răzimată, Te va privi muncita sapă, De-ar ști vorbi surata bună, Amar te-ar prohodi la groapă”: „O viață-ntreag-am fost tovarăși, În ploi și-n arșiță de soare, De truda palmei tale aspre Eu m-am făcut strălucitoare. Sclipirea
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
519. PISCICOLA - S.A. SATU MARE 520. SAMLEF - S.A. SATU MARE 521. SAMPAJISTI - S.A. SATU MARE 522. TERRA LEGUMICOLA - S.A. SATU MARE Județul Sălaj 523. AGROMIXT SĂLAJ - S.A. 524. MESES - S.A. ZALĂU Județul Sibiu 525. AGRICOLA - S.A. DUMBRĂVENI 526. AGRIMEX - S.A. ȘURA MICĂ 527. AGROBAZN - S.A. BAZNA 528. AGROCOM - S.A. SIBIU 529. AGROINDUSTRIALA AURORA - S.A. AGNITA 530. AGROMIXTA DEALUL OCNEI - S.A. 531. AGROVIMED - S.A. MEDIAȘ 532. AGROZOO NOCRICH - S.A. 533. DACIA APOLD - S.A. 534. DUSER - S.A. DUMBRĂVENI 535. HAPOMEX - S.A. ȘLIMNIC 536
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174748_a_176077]
-
Articolul 5 (1) Părțile la prezentul acord hotărăsc să evalueze în sfera atribuțiilor lor legale stadiul implementării programului de cooperare în infrastructură sectorului sanitar. ... (2) În acest scop, în sfera atribuțiilor legale pe care le au părțile vor lua m��șurile necesare pentru a facilita implementarea contractelor menționate la art. 4 paragraful (1). ... (3) Părțile la prezentul acord vor stabili un grup comun de lucru cu componentă numerică paritara, ce se va întâlni anual sau la cererea justificată a uneia dintre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137966_a_139295]