1,749 matches
-
mine, numai că eu țineam în mână un obiect tăios, tocmai îmi făcusem de lucru cu el, și, cum ridicasem instinctiv mâna să mă apăr de lovitura lui, dăduse cu palma în obiectul acela. Și sângele începuse să-i țâșnească șuvoi din palmă, iar el se uitase la mine așa, dușmănos, cu fața crispată într-o parte, crezusem că mă va face bucăți, dar nu, stătea cu mâna însângerată la piept, ca împietrit, iar mama țipase: Te doare la glonț?, apoi
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Bun_venit_moise_dan_florita_seracin_1342882857.html [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
nu mai deține nici măcar o barcă. Ei, și ce-i cu asta? Când occidentalii ne-au dat în sfârșit pe la nas cu imaginea de basm a democrației pentru care am participat cu entuziasm nestăvilit la petrecerea din 1989 imaginându-ne șuvoaiele de miere, lapte și bogății care urmau să inunde România eram prea fericiți ca să înțelegem ceea ce era de altfel evident și anume că, acel capitalism atât de jinduit se afla deja la noi în țară și în euforia noastră bine
TICBARABURIBITARAC CERFIJEMISLETEPOCAIOMIJE !!! CLAR !? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1474266407.html [Corola-blog/BlogPost/380902_a_382231]
-
Și cântă duios ciocârlia, pe glia străbunilor mei!. E dulce puțin și amarul, iar ,,jugu”-l suporți mai ușor, Închide durerii hotarul, o Doină și-un Cântec de dor!. . . E-n Mai și în trup îmi pătrunde al vieții năvalnic șuvoi, Se tulbură-a inimii unde, când știu ce departe-s de voi!. . . Trudesc și. . .privesc primăvara, mai sorb optimism și puteri, Ostenit, îmi privesc chipul seara: nu sunt cel ce-am fost până ieri! E-n Mai, primăvara-i acasă
N MAI de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/E_n_mai_ionel_davidiuc_1342980923.html [Corola-blog/BlogPost/340456_a_341785]
-
nori olimpieni Eu, biată semincioară crescută-n buruieni, Ajung la Poarta Vieții și zac parcă-n neștire, Dar mă trezesc atinsă de sfânta Lui iubire. Înlănțuirea brumei treptat mă slobozește Dispare umilită și-n hăuri se topește, Lăsând în urma ei șuvoi adânc de lacrimi Ce spală-ntinăciunea și tăinuite patimi. De-aș deveni și piatră la margine de drum Ori doar o mică frunză, ori firicel de fum, Cu dragoste-ntreită spre ceruri aș striga - Să fie-n toate, Doamne, numai voința
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
spre nori olimpieniEu, biată semincioară crescută-n buruieni,Ajung la Poarta Vieții și zac parcă-n neștire,Dar mă trezesc atinsă de sfânta Lui iubire. Înlănțuirea brumei treptat mă slobozește Dispare umilită și-n hăuri se topește, Lăsând în urma ei șuvoi adânc de lacrimiCe spală-ntinăciunea și tăinuite patimi.De-aș deveni și piatră la margine de drumOri doar o mică frunză, ori firicel de fum,Cu dragoste-ntreită spre ceruri aș striga -Să fie-n toate, Doamne, numai voința Ta!... XXIX
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
în viață acele lor ne împung dar ne-mping mereu în față tălpile insângerate cu săruturi noi le ștergem amarul dulce-al iubirii peste buze iar îl trecem cerem lumii-ntregi iertare, dragostea lăsăm să curgă peste inimile noastre în șuvoaie să se strângă să poarte cu ea tot chinul unor vise ne-mplinite fluturi diafani să cadă că-s cu aripile frânte Referință Bibliografică: de ce? / Doina Cotescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1935, Anul VI, 18 aprilie 2016. Drepturi de
DE CE? de DOINA COTESCU în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/doina_cotescu_1460970602.html [Corola-blog/BlogPost/381261_a_382590]
-
scoică pierdută în nisip, Ci m-am închis precum un strigăt într-un flaut Fără ecou, fără pereche, fără viață, fără chip ... M-ai rătăcit (R.N.B.) Când îți șopteam în vise prea tainice cuvinte Nu auzeai din mine cum izvorau șuvoi, Din foșnetul de frunze când culegeai căințe În cântece de vânt pe vers de lacrimi-ploi. Nici n-ai văzut cum arde în ochii mei un far, Cascadele durerii veghind la țărm de mare, Și nici cum simfonia din mine curge
DIALOGURI LIRICE RALUCA NICOLETA BOCU ŞI ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Dialoguri_lirice_raluca_nicoleta_bocu_s_romeo_tarhon_1343019065.html [Corola-blog/BlogPost/340454_a_341783]
-
ținut o predică minunată, despre nașterea fără păcat, una care urma să se întâmple chiar aici la Gropeni, dacă se vor mai face danii la biserică, iară femeile vor fi plăcute Domnului prin împlinirea menirii lor pe pământ. Curgeau lacrimile șuvoi și Saveta era sigură că înțelesese perfect chestia cu importanța menirii ei. Plină de surâsuri cu multiple înțelesuri, Miorița învârtea și ea în minte niște planuri pentru viitorul apropiat, dar și pentru unul mai îndepărtat, foarte asemănătoare cu cele ale
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412441895.html [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
de fistic, aromat și dulce-acrișor (5,5 lei). Au ajutat și muzica anilor ’30-’40, pusă în surdina, si zumzăitul discret al conversațiilor, și lumina lumânărilor. Ce să mai zicem de pânzele colorate din jurul becurilor, care transformau lumină într-un șuvoi cald, modest, numai bun de stat la povești? Sau de fotografiile vechi de pe pereți ori de bucătărioara înțesata de borcane cu ceaiuri de scorțișoară, cu iaurt crocant, cu bucățele de ciocolată, stafide sau cardamom? Toate astea sigur au făcut ca
Timp oprit la Ceai la Cotroceni by http://www.zilesinopti.ro/articole/1954/timp-oprit-la-ceai-la-cotroceni [Corola-blog/BlogPost/97125_a_98417]
-
întreb fără să găsesc răspuns: De ce se grăbesc oamenii? De la naștere. Se grăbesc să crească, se grăbesc să-și încheie studiile, se grăbesc, și-și folosesc coatele să se cațere cât mai sus pe piramida socială, care este lipsită de șuvoiul energetic al unei piramide obișnuite, dimpotrivă, este înconjurată de un vifor care îngheață cele mai multe inimi. Apa mării este balsam catifelat, reconfortant. Soarele ne îmbrîtisează din înalt. Întoarcem spre el chipuri încă albe, livide. El va împrumuta pielii o părere din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/la-mare/ [Corola-blog/BlogPost/93970_a_95262]
-
o durere nemăsurata. Se făcu că într-un vis, îngerul i-a vorbit, Așa cum nu mai el știa, Duios și cald, si liniștit, Mangandu-i inima să. Ce poate, iubirea, n-o știa. Cei doi au devenit, apoi, Două râuri cu șuvoi, Să curgă neîncetat Spre inima celor îndurerați și-n însingurați. Carmen M. 3.12.2016 ... Citește mai mult Demult, tare demult, Dumnezeu a trimis un înger pe pământ.Avea de îndeplinit o misiune clară:să păzească un suflet să nu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
o durere nemăsurată. Se făcu că într-un vis,îngerul i-a vorbit,Așa cum nu mai el știa,Duios și cald, si liniștit,Mangandu-i inima sa.Ce poate, iubirea, n-o știa.Cei doi au devenit, apoi,Două râuri cu șuvoi,Să curgă neîncetatSpre inima celor îndurerați și-n insingurati.Carmen M.3.12.2016... IV. DÂNSUL VIEȚII, de Carmen Marin , publicat în Ediția nr. 2115 din 15 octombrie 2016. Asculți acorduri înalte, pe care doar tu poți să le auzi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
și vuiesc, și mă zbat,/ și urlu și sânger, cu fluxu-i turbat, -/ și cântă, pe urmă, roșul torent/ se trage din mine, îndărăt, în ciment,/ cu sângele temniței greu /mă trag din mine și eu,/ și plec cu el, grozavu-i șuvoi, /sub ciment, înapoi...( Sângele temniței) Doinele-n cârje colindă munții plini de revoltă. Nici Gheorghe, nici Ion nu se mai ridică. Salcâmul de lângă fântâna sufletului n-a mai înflorit. Umbrele morții zidesc catafalcul plecării... Patima urii devine colind al iertării
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
cu vieți nevinovate de miri, devine potir de cuminecare a cerului. Creanga de aur a inimii căntă imnul celor ce s-au dus. Morminte dragi, lumină vie,/ sporite-ntruna an de an,/ noi v-auzim curgând sub glie/ ca un șuvoi subpământean./ Ați luminat cu jertfe sfinte pământul până-n temelii,/ că țara arde de morminte/ cum arde cerul de făclii./ Ascunse-n lut ca o comoară,/ morminte vechi, morminte noi,/ de vi se pierde urma-n țară,/ v-o regăsim mereu
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
împletit șoaptele cuvintelor fermacate, ca o legănare de salcâm roz. Drumeață i-a fost rugăciunea, care i-a smălțuit sufletul cu lumină la chemarea trăirii. Șoaptă de vioară, inima-i purcede ca jertfa să-și suie peste Carul Mare. Din șuvoiul regal al Danubiului și-a împletit lacrimile sale pentru Basarabia. O, de-ar mai trece Dumnezeu prin țară/ să ne citească sufletul afund,/ cel răstignit a nu știu câta oară/ pentru îndrăzneala de-a se vrea rotund,/ ar da de
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
armamentul Și cucuveaua ...a tăcut Ne respectând regulamentul Ratase țintă, ne voit Glonțul lovind în tâmpla-i groasă A ricoșat și s-a oprit În pieptul cucuvaiei, grasă. Nici nu era o cucuvaie Era o bufnita banală Sudoarea îi curgea șuvoaie La zgomot lumea da navală ... Citește mai mult În memoria unui elefantUn elefant lăsat la vatrăEra privit ca un gunoiAbia sosit, în jur el catăUn monument pentru eroiDar nu trecu mai mult de-un ceasși a-nțeles ca-n civilieCând
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/gelu_odagiu/canal [Corola-blog/BlogPost/379658_a_380987]
-
în tăcere și rugăciuni s-au învinețit de mânie, revărsându-se în acel tradițional izvor de regenerare spirituală românească, numit „Piața Universității”. Acolo s-a transformat în fluviul de furie care a curs pe bulevardele și străzile capitalei, devenind miraculosul șuvoi de foc purificator, atât de așteptat. Paharul nemulțumirii generale se revărsase...Ceea ce trebuia să se întâmple mai demult, s-a întâmplat. Și fenomenul își continuă cursul, provocând aprinse dezbateri, comentarii cu disperate acțiuni politice. Fostul premier Adrian Năstase, cu inteligența
XARTOFUL FIERBINTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1447327959.html [Corola-blog/BlogPost/383058_a_384387]
-
mea ca flori iubesc s-ofer ca azi nu vreau să fiu decât ... mister e vina mea ca ție eu m-am dat ca pe-al meu umăr lasata-ți un oftat e vina mea ca nopți am plâns cu șuvoi ca azi eu vreau să fiu doar eu .. nu doi e vina mea ca rău nu pot să fac ca la șicane nu pot decât să tac e vina mea ca-n litere m-am scris ca azi nu pot
LACRIMI CORUPTE (POEME) de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/eugen_emeric_chvala_1458430001.html [Corola-blog/BlogPost/368884_a_370213]
-
mea ca flori iubesc s-ofer ca azi nu vreau să fiu decât ... mister e vina mea ca ție eu m-am dat ca pe-al meu umăr lasata-ți un oftat e vina mea ca nopți am plâns cu șuvoi ca azi eu vreau să fiu doar eu .. nu doi e vina mea ca rău nu pot să fac ca la șicane nu pot decât să tac e vina mea ca-n litere m-am scris ca azi nu pot
LACRIMI CORUPTE (POEME) de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/eugen_emeric_chvala_1458430001.html [Corola-blog/BlogPost/368884_a_370213]
-
pe viață și pe moarte”, cuvintele sunt de perceput cu blândețe, ca evidență în sine, și nu ca prețiozități. Nu ca exagerări. Nu ca violențe pentru auzul comun. Când spunem cuvântul vulcan, deja presimțim, deja vedem, instantaneu, cu ochii minții, șuvoiul de lavă ce-i colcăie în crater, și luăm și vulcanul, și lava din craterul lui, ca mod al lor intrinsec de a fi. În acest sens, între cuvântul „vulcan” ori „lavă” și cuvântul „floare” sau „arbore” nu poate fi
DISCUŢII DESPRE POEZIE INTERVIU REALIZAT DE ADRIAN GRAUENFELS de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1483421148.html [Corola-blog/BlogPost/352747_a_354076]
-
întunericul necunoașterii trecutului îndepărtat și apropiat, din care rezultă că înafara faptelor eroice , de apărare, au existat mereu oameni menționați ori nu în cronici și istorii ori rămași vii în memoria colectivă, care într-o continuitate și permanentă că un șuvoi vârtos asemeni apelor izvorâte din munte suficient de puternic să-și croiască drum și în calea sa să mai adune ape și din izvoarele colaterale întâlnite pe traseu, îmbogățindu-se, devenind astfel de nestăvilit. Revoltă mea nu este izolată! Acum
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 by http://confluente.ro/Blestemul_tracilor_elena_armenescu_1340775878.html [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]
-
cu pixul, în așteptarea altor idei: “Într-o zi, mama îl aștepta la poarta școlii. Era slăbită și palidă, dar zâmbea. I-a cerut bani de o pâine și atunci, cu brutalitate, i-au revenit toate simțămintele din ziua plecării, șuvoi de sentimente mult prea grele pentru pieptul fragil, de copil. A doua zi, după cele patru ore de școală, s-a dus la vechea lui casă și, fără să bată la ușă, a strecurat sub preș o monedă din aluminiu
FLORI DE-A LUNGUL TRAVERSEI PĂRĂSITE, PÂNĂ LA CAPĂT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1459965161.html [Corola-blog/BlogPost/340088_a_341417]
-
dumnezeiesc de Izvor Hristic! FEMEIA-îmbrățișare de foc a Iubirii pământene! MAMA-sărutul Vieții sfinte a nemuririi ortodoxe! Milosârda Fecioară își adună gândurile înmugurite de har pe care le picură într-o simfonie a cuvintelor de taină ce se revarsă ca un șuvoi de lumină peste toți cei aleși. Pururea Fecioara este surâsul înrourat de floare ce înmiresmează verdele privirii surprins în fiorul de foc ce leagănă destinul misterios al nemuririi. În inima Ei pravoslavnică se prelinge roua din lacrimi de Hristos, de
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1488357342.html [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
oltenilor, cusută de secole, ochi cu ochi, din gândurile și trăirile strămoșilor și urmașilor Mariei Lătărețu. Fiecare cântec are poteca lui care spintecă de-a curmezișul sau se înmlădiază pe marginile unei întinderi geografice. Cântecele Polinei Manoilă curg ca un șuvoi de apă, curat, dulce și milenar, drept prin moșia inimii Gorjului. O Oltenie fără Maria Lătărețu e necrezută, dar o Oltenie fără cântăreața Polina Manoilă e o Oltenie uitată...! În spațiul acesta etnocultural, dacă s-a putut uita, interzice, schimba
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Polina_manoila_cantareata_aurel_v_zgheran_1383487162.html [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > IUBIRE MURIBUNDĂ Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2080 din 10 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Azi m-am izbit de vocea ta cea rece Și m-a pătruns neliniștea-n șuvoi, Prin ochii tăi o lună neagră trece Și-un uragan se zbate-n amândoi. Mă năpădesc dramatice vedenii: Pe chipul tău săpate-s răni adânci. Escaladez pierdutele domenii Ale iubirii-ascunse printre stânci. Înfășurată-n pletele de ploaie, Te urmăresc, ca
IUBIRE MURIBUNDĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1473496200.html [Corola-blog/BlogPost/371394_a_372723]