92 matches
-
vechea saxona, limba tribului german al saxonilor; poemul religios Heliand (840); dispare că limba literară în sec. al XII-lea, dar a continuat să fie folosită că limba uzuală. În România se mai vorbesc graiuri săsești (saxone) în Transilvania și șvăbești (suabe) în Banat de către o populatie germană altădată numeroasă. O colonizare austriacă a existat și în Bucovina familia indo-europeană, ramura germanica, grupul germanic occidental, accentuala; flexionara; V2; SOV runica, gotica, latină (din sec. VIII); pînă prin 1940 a fost tipărită
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ce spun eu, dar am observat că atunci când aveam bani și le arătam acești bani, toată lumea mă înțelegea fără probleme, toți erau foarte zâmbitori și prietenoși. Am mai observat că localnicii nu vorbesc limba germană ci un dialect, o limbă „șvăbească”, greoaie și uneori greu de înțeles, deci nu aveam de ce să mă jenez de imperfecțiunile mele de exprimare în limba germană cultă. Nici ei nu știau să vorbească limba germană. Răutăcioșilor care aveau ca singură valoare faptul că vorbeau bine
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
lega nimic, nu reușeam să citesc cursiv, așa cum eram obișnuit în limba română. Folosind un limbaj simplu, reușeam să mă înțeleg cu multinaționalii mei colegi de școală, mai bine decât cu autohtonii, care vorbeau folosind dialecte locale (în Stuttgart dialectul șvăbesc) care erau foarte departe de limba germană cultă, dar pe care indigenii o practicau cu atât mai accentuat și mai răuvoitor, cu cât vedeau că au de-a face cu un așa-zis străin (Ausländer). Mi-am formulat atunci niște
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
fie, cuvintele se năruiesc și ele. La asta se mai adaugă faptul că orice dictatură, fie ea de dreapta sau de stânga, ateistă sau divină, își aservește limba. În prima mea carte despre copilăria trăită într-un sat din Banatul șvăbesc, editura românească a cenzurat pe lângă atâtea altele chiar și cuvântul geamantan. Care devenise supărător pentru că emigrarea minorității germane era considerată un subiect tabu. Această cotropire a limbii leagă la ochi cuvintele și încearcă să anuleze judecata ce le e intrinsecă
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Sau abia în zece ani? De fapt, încă de la prima mea carte am scris, din orașul de unde priveam satul aflat la 30 km depărtare, despre trecut. Distanța în spațiu era mică, ce-i drept, dar panta abruptă. Abordând tema satului șvăbesc, mă aflam în trecutul meu și în prezentul părinților mei. Gândindu-se la viitorul meu, mă trimiseseră la școala de la oraș. Viitorul meu a costat prezentul lor bani grei. Deoarece proveneam dintr-o casă unde nu exista nici o carte, cititul
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
1770, localitatea a devenit substanțial "franceză". Slujbele religioase erau ținute în trei limbi: italiană, franceză și germană. Însă cu timpul s-a impus elementul german, predominant în restul Banatului. Spre sfârșitul secolului XVIII, Carani-ul se transformase deja într-un sat șvăbesc. Aici a fost paroh Lőrinc Schlauch (în sec. al XIX-lea), devenit apoi episcop romano-catolic de Oradea și cardinal.
Carani, Timiș () [Corola-website/Science/301347_a_302676]
-
Lorena și Württemberg. Coloniștii au construit 100 de case și școala. Colonia a fost numită "Klein Jetscha". Biserica romano-catolică a fost construită în 1813. În 1865, un puternic incendiu a mistuit jumătate din sat. Iecea Mică a fost un sat șvăbesc în toată puterea cuvântului. Foarte puțini reprezentanți ai altor etnii s-au stabilit aici. Caracterul exclusiv german s-a păstrat până la al doilea război mondial, nefiind influențat de administrația românească interbelică. O dată cu războiul, unitatea demografică a germanilor se sparge, din
Iecea Mică, Timiș () [Corola-website/Science/301369_a_302698]
-
deoarece administrația imperială făcea presiuni pentru catolicizarea satului. Bulgarii au luat calea centrelor bulgărești mai puternice (Dudeștii Vechi și Vinga), în timp ce românii s-au răspândit în satele românești din fostul comitat Torontal. Vizejdia a devenit un sat aproape în întregime șvăbesc. Majoritatea germanilor erau veniți din Renania. Ungruii din Vizejdia au sosit în marea lor parte la începutul secolului XIX. După Unirea Banatului cu România, satul a primit numele de "Vizeșdia". Temporar s-a numit și "Gălățeni".
Vizejdia, Timiș () [Corola-website/Science/301409_a_302738]
-
de tutun. Încă de la început, planurile de construcție ale satului au fost foarte specifice, loturile de case erau divizate în mod egal, casele trebuiau să fie ordonat aranjate și să se supună unor reguli stricte, cu tipicele fațade ale caselor șvăbești spre stradă. Suprafețele de pământ erau destul de limitate și erau date în arendă în condiții destul de stricte. Aceste condiții au fost eliminate o dată cu revoluția de la 1848, fapt care a permis dezvoltarea așezământului. A urmat o perioadă de prosperitate care s-
Uihei, Timiș () [Corola-website/Science/301405_a_302734]
-
v-a putea ține o petrecere prea mare a celor 200 de ani de la infintare, se v-a petrece în liniște și pe uscat (adică fără alcool).. După cum scrie în cartea lui Karl von Möller "Cum s-au infintat comunele șvăbești " anul înființări comunei Segenthau (Sagu) ar fi fost în 1731. Dar pentru această nu există nici până azi o dovadă clară. Nici în registrele de istorie din Aradul-Nou (începând din 1725) nu se găsește o însemnare despre comună Segenthau (Sagu
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
au făcut pasul și au plecat din țară. În urmă au rămas vreo 16 persoane din căsătorii mixte. Majoritatea saganilor de etnie germană, locuiesc acum în Germania, în orașele Rastat, Frankenthal, Göppingen și Aschaffenburg. În perioada comunistă, în fosta comună șvăbeasca Segenthau, s-au mutat multe familii din toată România, printre care mulți fără chef de lucru și fără prea mare interes în curățenia și prosperitatea comunei. În acest fel, repede economia și cultură comunei a luat-o la vale. Situația
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
vale. Situația s-a îmbunătățit după căderea comunismului, pentru că statul a vandut casele nemților (până atunci date în chirie), locuitorilor satului, noii proprietari refacandu-le și reconstruindu-le, iar prin asta înfățișarea satului s-a schimbat. Din fostele case tradiționale șvăbești, nu se mai disting multe! Case colorate și acoperișuri trase în jos în tipicul caselor românești, domină acum peisajul comunei. Nu mai este înfățișarea acelei comune inițial șvăbești, având în vedere majoritatea locuitorilor români care locuiesc azi în Sagu. Mesaj
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
iar prin asta înfățișarea satului s-a schimbat. Din fostele case tradiționale șvăbești, nu se mai disting multe! Case colorate și acoperișuri trase în jos în tipicul caselor românești, domină acum peisajul comunei. Nu mai este înfățișarea acelei comune inițial șvăbești, având în vedere majoritatea locuitorilor români care locuiesc azi în Sagu. Mesaj tradus, inspirat și adaptat, de la adresa: http://segenthau.de/index.php/ortsgeschichte Economia este predominant agrara dar cunoaște în prezent o dinamică puternică, cu creșteri importante semnalate în
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
aceștia se află și Karolyi Sandor, care în secolul al XVIII-lea (începând cu 1712) a adus în Căpleni coloniști din regiunea Baden-Wurtenberg, Pădurea Neagră și lacul Boden, în total 127 de familii. Astfel, Căpleni a devenit o localitate majoritar șvăbească. Prin intermediul Bisericii și al școlii, șvabii au fost supuși unui proces de maghiarizare și deznaționalizare intensă de către administrația ungară, care s-a aflat la putere în Transilvania de mai multe ori. În prezent, localitatea numără 3200 de suflete, trei religii
Căpleni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301759_a_303088]
-
alfabetică și fără deosebire de etnie sau religie, au fost adăugate ulterior și numele eroilor căzuți în cel de-al doilea război mondial. Monumentul se înscrie în categoria monumentelor similare ridicate în aproape fiecare sat din Banat, fie acesta românesc, șvăbesc, unguresc, sârbesc sau cu populație amestecată, fiind unul dintre cele mai mari și mai elaborate. Localitatea dispune de un cămin cultural și de o bibliotecă publică. Este, de asemenea, racordată la o rețea de televiziune prin cablu. În urmă cu
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
10% din școlile din România se predă germana. În 2011 mai existau doar 37.000 de germani în România, reprezentând 0,2% din populația țării. Germana este vorbită în trei dialecte: dialectul săsesc (în județele Bistrița-Năsăud, Sibiu și Brașov), dialectul șvăbesc (în Banat și Satu Mare) și țipțăresc (în Maramureș). Germana este a treia limba străină în România, fiind predată la toate facultățile de limbi din țară. După venirea comuniștilor la putere, limba rusă a fost studiată obligatoriu în toate școlile din
Limbile vorbite în România () [Corola-website/Science/307769_a_309098]
-
prin intermediul cărora își mențin identitatea. În special la Viena sau în sudul Germaniei, unde există grupuri mai mari de șvabi veniți din Banat, ei își mențin obiceiurile și dialectul. De asemenea rămân în contact cu șvabii rămași în Banat. Dialectul șvăbesc din Banat s-a format din amestecul mai multor dialecte germane: bavarez, tirolez, franc, aleman, etc. De asemenea, cultura și tradițiile populare șvăbești sunt rezultatul influențelor mai multor regiuni ale Germaniei, aduse de emigranți în secolul al XVIII-lea. Dialectul
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
ei își mențin obiceiurile și dialectul. De asemenea rămân în contact cu șvabii rămași în Banat. Dialectul șvăbesc din Banat s-a format din amestecul mai multor dialecte germane: bavarez, tirolez, franc, aleman, etc. De asemenea, cultura și tradițiile populare șvăbești sunt rezultatul influențelor mai multor regiuni ale Germaniei, aduse de emigranți în secolul al XVIII-lea. Dialectul șvăbesc s-a format treptat și s-a dezvoltat permanent. El se caracterizează prin formele prescurtate ale cuvintelor și utilizarea diminutivelor. Acest dialect
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
din Banat s-a format din amestecul mai multor dialecte germane: bavarez, tirolez, franc, aleman, etc. De asemenea, cultura și tradițiile populare șvăbești sunt rezultatul influențelor mai multor regiuni ale Germaniei, aduse de emigranți în secolul al XVIII-lea. Dialectul șvăbesc s-a format treptat și s-a dezvoltat permanent. El se caracterizează prin formele prescurtate ale cuvintelor și utilizarea diminutivelor. Acest dialect este în curs de dispariție datorită emigrației șvabilor în Germania și a neutilizării lui de către tinerele generații.
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
altă parte, limba germană este folosită de 2,4% din cetățenii români și datorită faptului că în 10% din școlile din România se predă germana. Germana este vorbită în trei dialecte: dialectul săsesc (în județele Bistrița-Năsăud, Sibiu și Brașov), dialectul șvăbesc (în Banat și Satu Mare) și tiptăresc (în Maramureș). Limba ucraineană a rămas în uz în ciuda faptului că utilizarea ei a fost deseori limitată sau chiar interzisă și a fost păstrată de ucraineni în folclor, muzică și literatură. Potrivit recensământului din
Demografia României () [Corola-website/Science/304682_a_306011]
-
în noua construcție a avut loc la data de 4 aprilie 1996. Clădirea are 5 încăperi structurate astfel: o secție de etnografie, o secție de arheologie, o cameră cu fotografii ale personalităților din Jimbolia, o sală de ședințe, o cameră șvăbească și un coridor luminos destinat expozițiilor, care au loc cu diferite ocazii în Jimbolia. Atelierul pictorului a rămas neschimbat și cuprinde, pe lângă obiecte ce au aparținut pictorului, 11 lucrări în ulei, acuarele și schițe.
Ștefan Jäger () [Corola-website/Science/303691_a_305020]
-
(n. 20 februarie 1855, Periam - d. 30 noiembrie 1930, Ramat Gan) a fost un preot catolic, poet de limba germană cultă și în dialectul șvăbesc din Banat S-a născut în localitatea Periam, ce purta numele german Perjamosch, ca fiu al învățătorului "Johann Grünn" și al soției sale "Maria", născută "von Niameszny". Din cei cinci frați ai săi, "Ludwig Baróti Grünn" a devenit cunoscut ca
Karl Grünn () [Corola-website/Science/312614_a_313943]
-
În 1928 s-a pensionat. După pensionare, ultimii doi ani ai vieții, i-a dedicat creației poetice. Poeziile sale oglindesc dragostea sa pentru natură, pentru oamenii simpli și pentru țăranii și meseriașii șvabi. Reia permanent teme privind viața din satele șvăbești. Prin versurile sale, cititorul poate arunca o privire și în viața ciobanilor români, a vecinilor săi sârbi și a țiganilor. În cea mai cunoscută poezie a sa, "„Perjamosch“" descrie strămutarea locuitorilor din Perjamosch pe dealul din apropiere și încearcă să
Karl Grünn () [Corola-website/Science/312614_a_313943]
-
(n. 22 august 1925, Dolaț, județul Timiș - d. 3 iulie 1981, București) a fost un scriitor, dramaturg, traducător și jurnalist șvab din Banat. A scris atât în germana literară ("Hochdeutsch") cât și în dialectul șvăbesc. Pentru scrierile în dialect, a folosit și pseudonimele Uwe Peters, Hans Neufelder și Michl Gradaus. Tinerețea sa a fost marcată de al Doilea Război Mondial și de deportarea în Bărăgan a familiei sale. În anii '50 a devenit specialist în
Ludwig Schwarz () [Corola-website/Science/312063_a_313392]
-
nu se va putea ține o petrecere prea mare a celor 200 de ani de la înființare, se va petrece în liniște și pe uscat (adică fără alcool)... După cum scrie în cartea lui Karl von Möller "Cum s-au înfintat comunele șvăbești", anul înființării comunei Segenthau (Sagu) ar fi fost 1731. Dar pentru această nu există nici până azi o dovadă clară. Nici în registrele de istorie din Aradul-Nou (începând din 1725) nu se găsește o însemnare despre comună Segenthau (Sagu). Cu
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]