115 matches
-
proverbe și zicători, culese În zona Europei Centrale, care se alătură celor românești amintite mai sus : „Dacă un evreu se botează, Diavolul Îi este naș” - proverb șvab <endnote id="(83, p. 96)"/> ; „Evreul și Diavolul dorm În același pat” - proverb șvab <endnote id="(83, p. 98)"/> ; „Atâta timp cât sunt evrei,/ Lumea este plină de diavoli./ Dacă lumea ar fi golită de evrei,/ Nu ar mai exista diavol” - recitativ din sudul Austriei <endnote id="(83, p. 98)"/> ; „Evreii și băcanii sunt prieteni cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Însă, ea a ajuns o banală formulă ofensatoare la adresa evreilor, folosită mai ales de copii. O Întâlnim folosită și de copiii de șvabi din Banatul românesc, așa cum Îmi comunică prietenul William Totok, originar din această zonă. În timpul sărbătorii Paștelui, copiii șvabi recită o formulă cu elemente depreciative referitoare la evrei : asocierea cu Iuda Iscarioteanul, ademenirea cu mâncare interzisă (carne de porc cu varză), evreul este bătrân (alte) sau zdrențăros (schäbiger) și, În final, exclamația consacrată (Hep !, Hep !). O versiune a acestui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Începuturile Învățământului În limba modernă la Aromâni, jurist V. Diacon (Iași): Observator În Albania printre Aromâni. Recensământul din anul 1992 arată pentru județul Iași următoarea situație pe naționalități: Aromâni 4, Macedoneni 9, Unguri 482, Secui 2, Germani 225, Sași 4, șvabi 2, țigani 5918, ucraineni 48, ruteni 2, sârbi 13, croați 6, sloveni 4, polonezi 22. Din totalul de 811.342 locuitori ai județului Iași 801.054 sunt români. Toate grupurile minoritare din jud. Iași care trec de 20 persoane au
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
opera lui Adam Müller-Guttenbrunn. SCRIERI: Anotimp de aur, pref. Anghel Dumbrăveanu, Timișoara, 1972; Stânca tarpeiană, București, 1975; Casa florilor, cu ilustrații de Albin Stănescu, Timișoara, 1976; În căutarea Penelopei, București, 1978; Darul de nuntă, București, 1986. Traduceri: Adam Müller-Guttenbrunn, Micul șvab, pref. Nicolus Berwanger, Timișoara, 1978 (în colaborare cu Erwin Lesll). Repere bibliografice: Marcel Pop-Corniș, Valentina Dima, „Anotimp de aur”, O, 1973, 11; Sorin Titel, Două prozatoare, RL, 1975, 26; Lucian Alexiu, Nuvele și povestiri, O, 1975, 26; Al. Ruja, Valentina
DIMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286765_a_288094]
-
1975, 26; Lucian Alexiu, Nuvele și povestiri, O, 1975, 26; Al. Ruja, Valentina Dima, „Stânca tarpeiană”, F, 1975, 9; Dan Rebreanu, Valentina Dima, „Casa florilor”, TR, 1977, 14; Mira Preda, „Casa florilor”, T, 1977, 8; Șerban Cioculescu, Adam Müller-Guttenbrunn, „Micul șvab”, FLC, 1978, 43; Dan Ciachir, „În căutarea Penelopei”, SPM, 1978, 415; Virgil Nistor, „În căutarea Penelopei”, ST, 1979, 1; Grete Tartler, Un vechi scriitor din Banat, VR, 1979, 3; Marian Odangiu, Un roman poematic, O, 1986, 38; Adrian Dinu Rachieru
DIMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286765_a_288094]
-
ora cinci am fost luată, ridicată, despărțire de la familie...”. Arestarea sașilor și șvabilor Majoritatea arestărilor și deportărilor au început la 22 ianuarie și a continuat până la sfârșitul lunii. Unul dintre grupurile deportate în această perioadă a fost cel al populației șvabe ai cărei strămoși fuseseră prezenți în Transilvania încă din secolul al XVIII-lea. Localitatea Satmărena, o comunitate rurală supusă procesului de maghiarizare și care a luptat pentru înființarea școlilor de limbă germană în anii ’20, era tipică pentru multe comunități
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
publicat `n Analele Sighet, vol. 2, 1995 (Ignaz Fischer, „Date despre deportarea `n Rusia a etnicilor germani din Banat”, pp. 416-418; Maria Ballasch, „Cinci ani de ne`nțeles”, pp. 419-420; Jean Schafhutl, „Krasnodon - lagărul 1210”, pp. 421-425; Julius Hager, „Deportarea șvabilor sătmăreni `n URSS”, pp. 426-428). Alte mărturii și analize au fost adunate sub titlul „Deportări. Tratarea germanilor și a altor minorități `n România comunistă”, 22 plus, nr. 152, 18 februarie 2003. Theodor Schieder (ed.), The fate of the germans in
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
România, Sibiu, 1994, p. 7. Ibidem, p. 14. Ibidem. Ibidem, p. 13. Dumitru Șandru, „Etnicii germani și detașamentele de muncă forțată din România, 1944-1946”, Arhivele Totalitarismului, anul 3, nr. 1, 1995, p. 26. Kroner, op.cit., pp. 17-18. Julius Hager, „Deportarea Șvabilor Sătmăreni `n URSS”, Analele Sighet, 1995, p. 428. Ordinul a fost prezentat de generalul V.P. Vinogradov, șeful Comisiei de Control a Aliaților, guvernului român `n nota 031. Radosav, op.cit., p. 15; Kroner, op.cit., p. 43. Radosav, op.cit., p. 15. Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a fost maghiară, dar tabloul etnic se va schimba în urma colonizărilor și a mișcării populației. Astfel, în anul 1779 în domeniul "Karoly Mezo Varos" al contelui Karolyi Antal, compoziția etnică a populației se prezintă astfel: "Natio maghiar, rus, român, evrei, șvab, german. Gospodari cu locuință proprie 939, în cartierul Haiducilor 72, tot acolo jelerii 20, evreii au 32 de case. Suma 1063". Deși în perioada 1760-1926 Carei este centrul comitatului Satu Mare, orașul cunoaște o slabă dezvoltare industrială, menținându-și caracterul agricol
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
stabili bugetul propriu de venituri și cheltuieli anuale; era scutit de anumite obligații fiscale; avea dreptul la o stemă proprie etc. După cucerirea Banatului, autoritățile imperiale de la Viena au început un amplu proces de colonizare, folosind în special germani catolici (șvabi) din Württenberg, Schwaben, Nassau, etc. Clima neprimitoare a dus la o rată crescută a mortalității, mulți dintre imigranți murind de malarie la 2-3 luni de la sosire. De aceea, pentru o vreme, creșterea populației a fost asigurată doar din procesul de
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
demantelată în 1701. Zidit din căramidă, pe 4 nivele, turnul are plan dreptunghiular, cu contraforturi de colț. Cucerirea Banatului de către habsburgi, a adus o nouă direcție de dezvoltare a micului târg de câmpie. Localitatea a fost puternic colonizată cu germani (șvabi) dar și austrieci, cehi, slovaci, luxemburghezi, croați, etc. În decursul istoriei Ciacova a fost reședință de district, de plasă, de raion și oraș de câmpie. Conform Legii nr.83/2004, începând cu luna aprilie 2004, Ciacova a primit statul de
Ciacova () [Corola-website/Science/301014_a_302343]
-
doilea val de colonizări ale Banatului, numit și Colonizarea Tereziană ("Theresianische Ansiedlung") deoarece a fost ideat și coordonat de Regina Maria Tereza. Responsabilul cu întemeierea noii colonii a fost consilierul Neumann. Atunci au sosit aici 150 de familii de germani (șvabi), agricultori și meseriași din Pfalz, Alsacia, Lorena și Württemberg. Coloniștii au construit 100 de case și școala. Colonia a fost numită "Klein Jetscha". Biserica romano-catolică a fost construită în 1813. În 1865, un puternic incendiu a mistuit jumătate din sat
Iecea Mică, Timiș () [Corola-website/Science/301369_a_302698]
-
feroviară prin intermediul liniei secundare Jebel-Liebling,dar care este inchisă din 27 februarie 2014 Prima atestare documentară a localității apare în secolul XIII sub numele de "Besd" sau "Desd". Comuna Liebling a fost înființată în anul 1786 prin colonizarea etnicilor germani (șvabi).E o localitate destul de locuibila pentru orice neamt. Populația comunei Liebling a evoluat astfel: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Liebling se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Comuna Liebling, Timiș () [Corola-website/Science/301373_a_302702]
-
Acestea sunt singurele legături rutiere cu vecinii. Teremia Mică a fost înființată între 1769 - 1771 pe locul numit odinioară "Kulas Teremi". S-a construit o dată cu Teremia Mare în cadrul programului de colonizare din perioada tereziano-iosefină. Aici au fost aduși coloniștii germani (șvabi) din Alsacia, Lorena și Westfalia. Printre ei s-au aflat și coloniști francezi care s-au germanizat complet. Că și în alte locuri, administrația a construit casele coloniștilor pe cheltuiala proprie și a acordat coloniștilor mai multe privilegii pentru a
Teremia Mică, Timiș () [Corola-website/Science/301403_a_302732]
-
când au fost construite blocurile de locuințe pe terenul fostei locații a pompierilor voluntari germani din Variaș, concomitent cu decizia primelor familii de șvabi de a emigra în Republica Federală Germania. În anul 1972, în prezența a 340 de refugiați șvabi din Variaș, a fost întemeiată la Waldkraiburg Asociația Șvabilor din Variaș. Prima întâlnire festivă (Heimattreffen) a șvabilor din Variaș în Republica Federală Germania a avut loc în anul 1975 la Waldkraiburg, în Bavaria. Între 1968-1990 director al școlii din Variaș
Comuna Variaș, Timiș () [Corola-website/Science/301408_a_302737]
-
american (cu rădăcini germane) John Steinbeck . În anii 1866 - 1868 adepți ai "Bisericii lui Mesia" din SUA au fondat un mic cartier în apropierea actualei străzi Eilat din Yaffa -așa numita colonie americană. Mai târziu le-au luat locul germani șvabi din Württemberg,făcând parte din societatea protestantă a Templierilor ,și care au fondat aici o colonie numită Walhalla .În acest cartier ei au construit biserica luterană Immanuel și hotelul cu acelaș nume - care la un moment dat a aparținut baronului
Tel Aviv () [Corola-website/Science/300198_a_301527]
-
cu Jena -, acest turneu final părea ca o competiție prea puternică pentru VfB. Totuși, tânăra echipa nu s-a dat bătută și, tocmai în meciul cu mult mai bine cotata echipă SpVgg Fürth (triplă campioană a Germaniei la acea oră), șvabilor le iese jocul învingând clar cu 4:1. De aici încolo avea să înceapă un mic marș triumfal, după 2:1 în retur cu Hanau 93 și 3:2 la Jena. În meciul decisiv pentru accederea în finală, VfB se
VfB Stuttgart () [Corola-website/Science/307851_a_309180]
-
așa ajunge pentru prima oară în istoria clubului în finala campionatului ce avea să aibă loc la Köln împotriva renumitei echipe Schalke 04. Echipa din regiunea Ruhr-ului nu stă mult pe gânduri și pare să stopeze fără probleme odiseea tinerilor șvabi, conducând în minutul 53 cu categoricul scor de 4:0! Însă Stuttgart își revine și, în cea mai frumoasă finală de dinaintea războiului mondial, reușește să-i înscrie lui Schalke la rândul său... patru goluri în ultima jumătate de oră, meciul
VfB Stuttgart () [Corola-website/Science/307851_a_309180]
-
și Șvabia de sus (Oberschwaben). Conform cercetărilor lui István Vonház și Pál Teiszler, putem vorbi despre 30 de localități populate de șvabi sătmăreni, dintre care 9 sunt "omogene" din punctul de vedere a originii locuitorilor tradiționali (toți fiind de origine șvabă, indiferent de etnia declarată azi la recensăminte). În 8 sate trăiesc împreună descendenții unor grupuri de șvabi, maghiari și români, în 5 sate găsim populație mixtă de origine șvabă și maghiară, respectiv în 7 sate de origine șvabă și română
Șvabi sătmăreni () [Corola-website/Science/303215_a_304544]
-
punctul de vedere a originii locuitorilor tradiționali (toți fiind de origine șvabă, indiferent de etnia declarată azi la recensăminte). În 8 sate trăiesc împreună descendenții unor grupuri de șvabi, maghiari și români, în 5 sate găsim populație mixtă de origine șvabă și maghiară, respectiv în 7 sate de origine șvabă și română. Sate șvabe omogene: Urziceni ("Schinal"), Petrești ("Petrifeld"), Dindeștiu Mic ("Klein Dengldorf"), Cămin ("Kalmandi"), Moftinu Mare ("Großmaitingen"), Ghilvaci ("Gilwatsch"), Rătești ("Sagas"), Beltiug ("Bildegg") Localități cu populație de origine șvabă și
Șvabi sătmăreni () [Corola-website/Science/303215_a_304544]
-
de origine șvabă, indiferent de etnia declarată azi la recensăminte). În 8 sate trăiesc împreună descendenții unor grupuri de șvabi, maghiari și români, în 5 sate găsim populație mixtă de origine șvabă și maghiară, respectiv în 7 sate de origine șvabă și română. Sate șvabe omogene: Urziceni ("Schinal"), Petrești ("Petrifeld"), Dindeștiu Mic ("Klein Dengldorf"), Cămin ("Kalmandi"), Moftinu Mare ("Großmaitingen"), Ghilvaci ("Gilwatsch"), Rătești ("Sagas"), Beltiug ("Bildegg") Localități cu populație de origine șvabă și maghiară: Căpleni ("Kaplau"), Vállaj ("Wallei"), Mérk, Zajta ("Saiten"), Iojib
Șvabi sătmăreni () [Corola-website/Science/303215_a_304544]
-
de etnia declarată azi la recensăminte). În 8 sate trăiesc împreună descendenții unor grupuri de șvabi, maghiari și români, în 5 sate găsim populație mixtă de origine șvabă și maghiară, respectiv în 7 sate de origine șvabă și română. Sate șvabe omogene: Urziceni ("Schinal"), Petrești ("Petrifeld"), Dindeștiu Mic ("Klein Dengldorf"), Cămin ("Kalmandi"), Moftinu Mare ("Großmaitingen"), Ghilvaci ("Gilwatsch"), Rătești ("Sagas"), Beltiug ("Bildegg") Localități cu populație de origine șvabă și maghiară: Căpleni ("Kaplau"), Vállaj ("Wallei"), Mérk, Zajta ("Saiten"), Iojib Localități cu populație de
Șvabi sătmăreni () [Corola-website/Science/303215_a_304544]
-
origine șvabă și maghiară, respectiv în 7 sate de origine șvabă și română. Sate șvabe omogene: Urziceni ("Schinal"), Petrești ("Petrifeld"), Dindeștiu Mic ("Klein Dengldorf"), Cămin ("Kalmandi"), Moftinu Mare ("Großmaitingen"), Ghilvaci ("Gilwatsch"), Rătești ("Sagas"), Beltiug ("Bildegg") Localități cu populație de origine șvabă și maghiară: Căpleni ("Kaplau"), Vállaj ("Wallei"), Mérk, Zajta ("Saiten"), Iojib Localități cu populație de origine șvabă, maghiară și română: Ciumești ("Schamagosch"), Sanislău ("Stanislau"), Tiream ("Wiesenfeld"), Craidorolț, Ardud ("Erdeed"), Carei ("Großkarol"), Tășnad ("Trestenburg"), Santău Localități cu populație de origine șvabă și
Șvabi sătmăreni () [Corola-website/Science/303215_a_304544]
-
Urziceni ("Schinal"), Petrești ("Petrifeld"), Dindeștiu Mic ("Klein Dengldorf"), Cămin ("Kalmandi"), Moftinu Mare ("Großmaitingen"), Ghilvaci ("Gilwatsch"), Rătești ("Sagas"), Beltiug ("Bildegg") Localități cu populație de origine șvabă și maghiară: Căpleni ("Kaplau"), Vállaj ("Wallei"), Mérk, Zajta ("Saiten"), Iojib Localități cu populație de origine șvabă, maghiară și română: Ciumești ("Schamagosch"), Sanislău ("Stanislau"), Tiream ("Wiesenfeld"), Craidorolț, Ardud ("Erdeed"), Carei ("Großkarol"), Tășnad ("Trestenburg"), Santău Localități cu populație de origine șvabă și română: Terebești, Mădăras ("Madras"), Sâi ("Scheindorf"), Socond ("Grossokond"), Șandra ("Alexanderhausen"), Borlești ("Burlescht"), Hurezu Mare Primii șvabii
Șvabi sătmăreni () [Corola-website/Science/303215_a_304544]
-
origine șvabă și maghiară: Căpleni ("Kaplau"), Vállaj ("Wallei"), Mérk, Zajta ("Saiten"), Iojib Localități cu populație de origine șvabă, maghiară și română: Ciumești ("Schamagosch"), Sanislău ("Stanislau"), Tiream ("Wiesenfeld"), Craidorolț, Ardud ("Erdeed"), Carei ("Großkarol"), Tășnad ("Trestenburg"), Santău Localități cu populație de origine șvabă și română: Terebești, Mădăras ("Madras"), Sâi ("Scheindorf"), Socond ("Grossokond"), Șandra ("Alexanderhausen"), Borlești ("Burlescht"), Hurezu Mare Primii șvabii sătmăreni au ajuns în Maramureș în 1712 în urma unei solicitări a contelui Alexander Károlyi care dorea repopularea zonei, devastată de războaie. Inițial aceștia
Șvabi sătmăreni () [Corola-website/Science/303215_a_304544]