115 matches
-
așa ajunge pentru prima oară în istoria clubului în finala campionatului ce avea să aibă loc la Köln împotriva renumitei echipe Schalke 04. Echipa din regiunea Ruhr-ului nu stă mult pe gânduri și pare să stopeze fără probleme odiseea tinerilor șvabi, conducând în minutul 53 cu categoricul scor de 4:0! Însă Stuttgart își revine și, în cea mai frumoasă finală de dinaintea războiului mondial, reușește să-i înscrie lui Schalke la rândul său... patru goluri în ultima jumătate de oră, meciul
VfB Stuttgart () [Corola-website/Science/307851_a_309180]
-
limba semită înrudită aramaica. Cu timpul, evreii și-au dezvoltat limbi particulare derivate din unele limbi locale și au inclus o parte de lexic și locuțiuni din ebraică. Limba idiș este germana sudică medievală (foarte apropiată de dialectele bavarez și șvab), cu o parte de vocabular de origine ebraică, slavă și cu elemente romanice. Limba ladino este un dialect spaniol-ebraic bazat pe castiliana medievală. Iavanica vorbită în trecut de evreii romanioți era bazată pe greacă și ebraică. Alte limbi cu caracter
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
5". Timp de 7 ani a fost referentă culturală a Grupei landului Renania de Nord - Westfalia (Landesgruppe Nordrhein-Westfalen) a Asociației sașilor Transilvăneni (Landsmannschaft der Siebenbürger Sachsen), timp de 6 ani a fost președinta comitetului de sprijin pentru sașii transilvăneni și șvabii bănățeni evanghelici (Hilfskomitee der Siebenbürger Sachsen und evangelischen Banater Schwaben). Timp de mulți ani Höchsmann-Maly a fost angajată ca referentă culturală a grupei regionale Drabenderhöhe și inițiatoarea unui mic amsasamblu, denumit "Grüppchen" (Grupușor) al femeilor originare din Transilvania, care, îmbrăcate
Irmgard Höchsmann-Maly () [Corola-website/Science/311323_a_312652]
-
finala celor șase. Herta Müller a făcut studii de germanistică și de limbă și literatură română la Universitatea din Timișoara, în perioada 1973-1976. Începând cu anii 1970 a fost apropiată de Aktionsgruppe Banat, un grup format din studenți și scriitori șvabi bănățeni, care aveau o atitudine protestatară, neacceptată de regimul din România comunistă. Acest fapt a adus-o în atenția Securității. În alocuțiunea rostită la Stockholm, pe 10 decembrie 2009, Herta Müller i-a omagiat pe prietenii ei din Aktionsgruppe: „Din
Herta Müller () [Corola-website/Science/302876_a_304205]
-
aprigă împotriva bisericii romano-catolice. În circulară episcipul i-a îndeamnat pe preoți să nu adere la adunarea de la Târgu Mureș, în care mai mulți preoți romano-catolici din RPR au susținut înființarea unei biserici catolice separate de Roma. Fiind de etnie șvabă, episcopul Pacha nu era prea popular printre catolicii maghiari din Banat. Speculând această stare de spirit, o audiență la Hitler, în februarie 1934, cât și concesiile reale făcute organizației fasciste "Grupul Etnic German", din Banat, Securitatea l-a împovărat cu
Augustin Pacha () [Corola-website/Science/303643_a_304972]
-
devenit strâns legate cu o alianță, dar nu au fost acceptate ca membri cu drepturi depline. Wars Burgundia a determinat o nouă extindere a Uniunii cu noi membri. Fribourg și Solothurn au fost acceptate în Confederație în 1481. În războiul șvab împotriva împăratului Maximilian I, Împărat Român, din nou elvețian a rămas victorios și au fost scutite de legislația imperiala. Orașele asociate anterior de la Basel și Schaffhausen au alăturat Confederației, ca rezultat direct al acestui conflict. Appenzell a urmat în anul
Confederația Veche a Elveției () [Corola-website/Science/323946_a_325275]
-
doilea val de colonizări ale Banatului, numit și Colonizarea Tereziană ("Theresianische Ansiedlung") deoarece a fost ideat și coordonat de Regina Maria Tereza. Responsabilul cu întemeierea noii colonii a fost consilierul Neumann. Atunci au sosit aici 150 de familii de germani (șvabi), agricultori și meseriași din Pfalz, Alsacia, Lorena și Württemberg. Coloniștii au construit 100 de case și școala. Colonia a fost numită "Klein Jetscha". Biserica romano-catolică a fost construită în 1813. În 1865, un puternic incendiu a mistuit jumătate din sat
Iecea Mică, Timiș () [Corola-website/Science/301369_a_302698]
-
iar româna îi devine familiară, ținând cont că va fi în viitor regele românilor. Iată portretul făcut de profesorul V.D. Păun : "bălai, năltuț, subțirel la trup, cu ochi albaștri, foarte blânzi, cu nasul arcat, semnul cel mai caracteristic al liniei șvabe de Hohenzollern cu expresia feței așa de fină și curată că ai crede-o de fată mare". Acest tânăr zvelt cu nasul coroiat al Acvilelor Negre, cu urechi foarte mari, ca niște pâlnii enorme sosește la București în anul 1889
Familia Regală a României () [Corola-website/Science/298969_a_300298]
-
Regatului celor Două Sicilii, care a avut loc în 1860-1861 odată cu mișcarea "Risorgimento". Fostele regate ale Neapolelui și Siciliei au fost unite în 1815 prin Congresul de la Viena sub conducerea dinastiei Bourbonilor. Ambele regate formaseră în trecut regatul normand și șvab al Siciliei în secolele al XII-lea și al XIII-lea, separat în două după Revolta Vesperilor Sicilieni din 1282. Rădăcinile revoluției din 1848 se găsesc înainte de Congresul de la Viena, în 1812, în timpul tumultoasei perioade napoleoniene când dinastia Bourbon a
Revoluția siciliană din 1848 () [Corola-website/Science/320511_a_321840]
-
în Serbia). După eliberarea Transilvaniei de sub suzeranitatea turcească, Curtea de la Viena a decis repopularea unor ținuturi a căror populație se rărise mult în cei aproximativ 150 de ani trecuți după 1526. În regiunile Satu Mare și Banat au fost aduși coloniști șvabi și au fost admiși în Ardeal între 350-400.000 de români din Moldova și Muntenia imigrați din cauza exploatării fanariote. Tot în secolul al XVIII-lea au avut loc și valuri de exod ale populației românești din Ardeal în sens opus
Principatul Transilvaniei () [Corola-website/Science/312104_a_313433]
-
până în 1968. Ca o încercare de a se opune asimilării culturale a șvabilor, Liebhartd a inițiat în 1968 la Timișoara cenaclul literar german „Adam Müller-Guttenbrunn”, pe care l-a prezentat ca pe un socialist transnațional, deși el fusese un naționalist șvab. În 1969 Franz Liebhard a vorbit în public despre "colegul " său Robert Reiter. Prin aceasta voia să arate ruptura între cele două etape ale vieții sale, trecerea de la poeziile de avangardă semnate Robert Reiter, înaite de război, la poetica postbelică
Franz Liebhard () [Corola-website/Science/310337_a_311666]
-
opera lui Adam Müller-Guttenbrunn. SCRIERI: Anotimp de aur, pref. Anghel Dumbrăveanu, Timișoara, 1972; Stânca tarpeiană, București, 1975; Casa florilor, cu ilustrații de Albin Stănescu, Timișoara, 1976; În căutarea Penelopei, București, 1978; Darul de nuntă, București, 1986. Traduceri: Adam Müller-Guttenbrunn, Micul șvab, pref. Nicolus Berwanger, Timișoara, 1978 (în colaborare cu Erwin Lesll). Repere bibliografice: Marcel Pop-Corniș, Valentina Dima, „Anotimp de aur”, O, 1973, 11; Sorin Titel, Două prozatoare, RL, 1975, 26; Lucian Alexiu, Nuvele și povestiri, O, 1975, 26; Al. Ruja, Valentina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286765_a_288094]
-
1975, 26; Lucian Alexiu, Nuvele și povestiri, O, 1975, 26; Al. Ruja, Valentina Dima, „Stânca tarpeiană”, F, 1975, 9; Dan Rebreanu, Valentina Dima, „Casa florilor”, TR, 1977, 14; Mira Preda, „Casa florilor”, T, 1977, 8; Șerban Cioculescu, Adam Müller-Guttenbrunn, „Micul șvab”, FLC, 1978, 43; Dan Ciachir, „În căutarea Penelopei”, SPM, 1978, 415; Virgil Nistor, „În căutarea Penelopei”, ST, 1979, 1; Grete Tartler, Un vechi scriitor din Banat, VR, 1979, 3; Marian Odangiu, Un roman poematic, O, 1986, 38; Adrian Dinu Rachieru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286765_a_288094]
-
am auzit odată vorbind la locul de fumat despre vară-sa din Germania cu care corespondează frecvent, lăsa să se Înțeleagă că s-ar putea să ajungă și el În Germania, după armată - din cîte Îmi amintesc, maică-sa e șvabă. Și Turturică? Ce importanță mai are, e treaba lui! Ne-a folosit pe unii Împotriva altora și e cît se poate de evident că știa foarte clar de ce să se agațe. Lucrurile se explică, deodată... am o revelație. Aș vrea
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Germania încercau să-și ajute familiile și prietenii rămași în comună. Existau două modalități de a face acest lucru: fie prin aducerea/expedierea de bunuri directe, fie prin avantajele oferite de accesul la mărcile vest-germane. De multe ori, foștii locuitori șvabi din Sântana veneau în vizită, aducând cu ei bunuri de consum, aparatură și valută. Ei au devenit astfel o „resursă” valoroasă în situația de penurie, iar prietenia cu ei - un bun simbolic cu valoare practică. Mulți locuitori cu care am
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sonuri argheziene din Testament: "S-au așezat strămoșii mei și tac. / Știu ați venit pe drumuri cristaline / Cerșind din târg în târg până la mine". Imaginarul cu tangențe suprarealiste din Destin cu boabab urmărea, deliberat, uimirea: "În piața cu celebru nume șvab / Creștea, până la cer, un boabab / Cu fructe cât o casă, cu bodegi / Și trenuri de sidef iuțind prin crengi". Se manifesta, de la început, voluptatea enunțurilor baroce dilatate ca în Destin cu bile; pe puntea unui vechi vapor, iată o chermesă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și trece și în Franța și în alte țări vest-europene, în haine ușor schimbate. În Germania, umaniștii preiau specia ca atare și în special câțiva învățați din Suabia ca Augustin Tünger, prim autor de faceții scrise în latină și dialect șvab, Facetiae-Latinae et Germanicae, apărute în 1486. Apoi Heinrich Bebel va da, între 1508 și 1512, cele trei cărți, Libri facetiarum, în care limba latină acoperă un fond de inspirație popular german, constând din scurte povestiri glumețe cu tăiș critic la adresa
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de tipuri, de porturi și de limbi! Parcă aici e mijlocul pământului unde se întâlnesc toate neamurile. Pe-nserate s-aprind împregiurul orașului mii de focuri la care stau de vorbă ori își petrec cântând aici români, colo unguri, mai departe șvabi ori sârbi, iar printre aceștia slovaci, ba până chiar și bulgari. Au fost enunțate ca fiindu-i proprii romanului din 1894 al lui Slavici "viața familială a membrilor unei societați bine cunoscută de scriitor", "adânca pătrundere a personajelor și a
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
pot fi și aluzii socio-politice. Sigur, Herta Müller n-a fost Paul Goma în privința disidenței; la fel de adevărat este că a avut de suferit din partea regimului pe linie profesională, dar a avut în schimb șansa de a face parte din minoritatea șvabă și de a fi primită cu brațele deschise de autoritățile nemțești; pentru scriitoare nu mai era o problemă în 1992 în Germania să scrie despre o Românie defunctă a socialismului multilateral dezvoltat, cu foametea, cozile la orice ar fi fost
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ca pe un tiran căzut în dizgrație. Tindem să credem că prin formația cultural-spirituală (studii superioare la Universitatea din Timișoara), dar și prin faptul că plecarea sa definitivă din România a avut loc la 33 de ani, scriitoarea de origine șvabă își are sursele de căpătâi în literatura română, de la Urmuz la Eugen Ionescu, de la Gellu Naum, Virgil Mazilescu la optzeciști precum Mircea Nedelciu sau Daniel Vighi. Când renunță la stilul alegoric, metonimic, la monologul interior sau la apolog (vezi episodul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
colectivă, uzual atât În Europa Occidentală, cât și Orientală <endnote id=" (40)"/>. Iată câteva proverbe și zicători, culese În zona Europei Centrale, care se alătură celor românești amintite mai sus : „Dacă un evreu se botează, Diavolul Îi este naș” - proverb șvab <endnote id="(83, p. 96)"/> ; „Evreul și Diavolul dorm În același pat” - proverb șvab <endnote id="(83, p. 98)"/> ; „Atâta timp cât sunt evrei,/ Lumea este plină de diavoli./ Dacă lumea ar fi golită de evrei,/ Nu ar mai exista diavol” - recitativ
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
proverbe și zicători, culese În zona Europei Centrale, care se alătură celor românești amintite mai sus : „Dacă un evreu se botează, Diavolul Îi este naș” - proverb șvab <endnote id="(83, p. 96)"/> ; „Evreul și Diavolul dorm În același pat” - proverb șvab <endnote id="(83, p. 98)"/> ; „Atâta timp cât sunt evrei,/ Lumea este plină de diavoli./ Dacă lumea ar fi golită de evrei,/ Nu ar mai exista diavol” - recitativ din sudul Austriei <endnote id="(83, p. 98)"/> ; „Evreii și băcanii sunt prieteni cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Însă, ea a ajuns o banală formulă ofensatoare la adresa evreilor, folosită mai ales de copii. O Întâlnim folosită și de copiii de șvabi din Banatul românesc, așa cum Îmi comunică prietenul William Totok, originar din această zonă. În timpul sărbătorii Paștelui, copiii șvabi recită o formulă cu elemente depreciative referitoare la evrei : asocierea cu Iuda Iscarioteanul, ademenirea cu mâncare interzisă (carne de porc cu varză), evreul este bătrân (alte) sau zdrențăros (schäbiger) și, În final, exclamația consacrată (Hep !, Hep !). O versiune a acestui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
formă de protecție a minorităților" (Ibidem, p. 165). Pe de altă parte, sute de mii de unguri s-au văzut nevoiți să-și părăsească așezările natale din Ardeal, Cehoslovacia, Iugoslavia, venind în Ungaria, unde cei mai mulți s-au stabilit în "satele șvabe, de unde a fost evacuată populația de origine germană" (Ibidem, p. 166). 57 Ibidem, p. 164, 169. 58 "La 22 octombrie 1956, studenții de la Facultatea de inginerie au hotărât să țină un miting de solidaritate cu studenții polonezi la statuia generalului
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
firmei s-a dovedit „dușmănoasă și păgubitoare” pentru toți cetățenii români din Banat. Prin reintegrarea administrației ungare au revenit în funcțiile deținute toți notarii alungați de români, care au inițiat acțiuni de răzbunare. La polul opus s-a situat minoritatea șvabă din Banat, care s-a arătat favorabilă alipirii la România. Motivul principal a fost antipatia față de sârbi, considerați „nemuncitori, luxoși și, în genere, decadenți”, dar și bogățiile subsolului, care le ofereau multiple posibilități de exprimare economică. Nemulțumirile populației românești care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]