417 matches
-
lucrările simpozioanelor cu participarea unor specialiști și oameni de teatru din România și Germania. Discuțiile pe teme de dramaturgie și artă teatrală se vor desfășura sub egida Institutului de Istorie și Cercetare al Șvabilor Dunăreni din Tübingen și a Fundației Șvabilor Dunăreni. În 5 mai, ora 17, actorii Helga Klaiber (Stuttgart) și Marc Ossau (Timișoara) vor susține un recital Hölderlin, iar de la ora 19, Teatrul German din Szekszárd (Ungaria) va prezenta spectacolul „Tristan și Isolda“ de Thomas-I. Bediér. În 6 mai
Agenda2003-17-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280944_a_282273]
-
Gheorghe Ciuhandu. Expoziția și parcul de sculptură vor fi prezentate de prof. dr. Horst Fassel de la Universitatea Tübingen (Germania) și criticul de artă Ileana Pintilie. Ansamblul de percuție „Splash“, condus de Doru Roman, va susține un recital. I. STANCIU Drumul șvabilor spre Banat l Expoziție-eveniment la Castelul Huniade „Pentru că aici este mai bine de trăit decât în țara șvabilor“, scria la data de 18 decembrie 1875 Johann Michael Baldauf din Mariahálom către logodnica sa rămasă la Hörschwag, în Munții Jura Suabă
Agenda2003-18-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280966_a_282295]
-
Germania) și criticul de artă Ileana Pintilie. Ansamblul de percuție „Splash“, condus de Doru Roman, va susține un recital. I. STANCIU Drumul șvabilor spre Banat l Expoziție-eveniment la Castelul Huniade „Pentru că aici este mai bine de trăit decât în țara șvabilor“, scria la data de 18 decembrie 1875 Johann Michael Baldauf din Mariahálom către logodnica sa rămasă la Hörschwag, în Munții Jura Suabă. Mărturisirea sa, cu totul măgulitoare pentru această regiune a României, este acum genericul expoziției „Din sud-vestul Germaniei în
Agenda2003-18-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280966_a_282295]
-
Vidu“). ARAD Teatrul de Marionete: „Alba ca zăpada“ după Frații Grimm, 4. 05, ora 11. Filarmonica de Stat: Concert simfonic. Dirijor: Dorin Frandeș, 8. 05, ora 19. Expoziții Muzeul Banatului: „Pentru că aici este mai bine de trăit decât în Țara Șvabilor - Din subvestul Germaniei în Banat și Transilvania“ - Expoziție organizată de Haus de Haimat din Landul Baden-Württemberg (10-17; l., închis); Secția de etnografie: Sărbătorile de Paște în Banat; Pictură naivă V. Cristea (10-16,30; l., închis); Muzeul Satului Bănățean: „Icoana, o
Agenda2003-18-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280974_a_282303]
-
merele de aur“, 11. 05, ora 11. Filarmonica de Stat: Recital de violoncel și pian, 13. 05, ora 19; Concert simfonic, 15. 05, ora 19 (Palatul Cultural). Expoziții Muzeul Banatului: „Pentru că aici este mai bine de trăit decât în Țara Șvabilor - Din sudvestul Germaniei în Banat și Transilvania“ (10-17; l., închis); Secția de etnografie: Sărbătorile de Paști în Banat; Pictură naivă Viorel Cristea (10-16,30; l., închis); Muzeul Satului Bănățean: „Icoana, o teologie a frumuseții“ (9-17; d., 12-18; l., închis); Muzeul
Agenda2003-19-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281000_a_282329]
-
Pagina realizată de LUCIAN SAVA Ioan Gyuri Păscu a învățat să cânte de la un șvab timișorean Ne rămâne „Stângul de a visa“, căci drepturi sunt din ce in ce mai puține, e mesajul umoristului de la Divertis „Copilul Ioan Gyuri Păscu creștea într-un an cât alții într-o lună“, spune artistul despre sine. În clasa a IX-a a
Agenda2003-20-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281029_a_282358]
-
avea să fie peste 30 de ani mândria orașului“, scrie peste ani despre sine Ioan Gyuri Păscu într-o autobiografie. În fapt, avea să fie mai mult: chiar mândria în materie de DIVERTISment a unei Românii întregi. Rap, Peter Pitto șvabul și aviatorul „Pitto, Peter Pitto. Era șvab, de aici, de la Timișoara. Acum, nu știu, o fi prin Germania. El a fost primul meu profesor de muzică. De la Timișoara venise la Agnita, eu eram mic“, sunt primele cuvinte pe care le
Agenda2003-20-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281029_a_282358]
-
Motart“ - T. de Păpuși Bulgaria, 23. 05, ora 18. Filarmonica de Stat: „Orfeu în infern“ de J. Offenbach, 22. 05, ora 19 (premieră) (Teatrul de Stat Arad). Expoziții Muzeul Banatului: „Pentru că aici este mai bine de trăit decât în Țara Șvabilor - Din sudvestul Germaniei în Banat și Transilvania“ (10-17); Muzeul de Artă: „Gravură Käthe Kollwitz“ (10-17; l., închis); „Helios“: „Studio Life“ (l. -v. , 9-20; s., 10-15; d., închis); „Acces“: Design vestimentar (10-18; s. -d. , închis); Biblioteca Județeană: „Gramatica artelor vizuale“ (9-18
Agenda2003-20-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281025_a_282354]
-
fost invitați să participe: Vasile Dâncu, ministrul informațiilor publice, Ecaterina Andronescu, ministrul educației naționale, Carol König, director în Ministerul Culturii, Ovidiu Ganț, subsecretar de stat M.I.P. , Klaus Johannis, președintele F.D.G.R. , reprezentanți ai administrației publice județene și locale, precum și ai asociațiilor Șvabilor din Germania și Austria. Manifestările se vor desfășura după următorul program: 23 mai, ora 17, Casa „A. M.Guttenbrunn“, deschidere festivă, urmată de simpozionul „Rămași sau trăind aici? O întrebare existențială a germanilor din Banat“; 24 mai, ora 10,30
Agenda2003-21-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/281042_a_282371]
-
24. 05, ora 18; „Candid“ - Teatrul de Marionete din Metz (Franța), 25. 05, ora 11; „Făt Frumos din Lacrimă“ - Teatrul de Marionete Arad, 25. 05, ora 18. Expoziții Muzeul Banatului: „Pentru că aici este mai bine de trăit decât în Țara Șvabilor - Din sudvestul Germaniei în Banat și Transilvania“ (10-17); Muzeul Satului Bănățean: „Rituri agrare de primăvară“ (9-17); Muzeul de Artă: „Gravură Käthe Kollwitz“ (10-17; l., închis); „Helios“: Pictură Adriana Tomici Ilin (l. -v. , 9-20; s., 10-15; d., închis); „Acces“: Design vestimentar
Agenda2003-21-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281050_a_282379]
-
Giulia, care a prezentat o propunere de colaborare în domeniul protecției civile. Alte propuneri de colaborare vizează domeniile pregătirii profesionale, respectiv, între universitățile agricole din Timișoara și Udine. Prefectul județului Timiș a avut o întrevedere cu o delegație a Organizației Șvabilor din Banat, condusă de președintele Bernhard Krast. Cu acest prilej s-a anunțat deschiderea, în 4 martie, la Muzeul Banatului, a expoziției cu tema „Bărăgan 1951 - 1956, o deportare în vremuri de pace“, iar în cursul lunii mai, intenția de
Agenda2003-6-03-3 () [Corola-journal/Journalistic/280658_a_281987]
-
lucrări și la expoziția de grup găzduită de Galeria „Helios“ din Timișoara, expune la Târgu-Mureș 40 de lucrări realizate în tehnică mixtă, desen și obiect. ( I. S.) Deportarea în Bărăgan Dl Josef Wolf, cercetător la Institutul de Studii pentru Istoria Șvabilor Dunăreni, și dr. Walther Konschitzky, referent cultural al Asociației Șvabilor Dunăreni, vor conferenția marți, 4 martie, de la ora 15, la Casa „Adam Müller Guttenbrunn“, în limba germană, pe tema „Bărăgan 1951-1956. O deportare în vremuri de pace“, pentru membrii Universității
Agenda2003-9-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280747_a_282076]
-
din Timișoara, expune la Târgu-Mureș 40 de lucrări realizate în tehnică mixtă, desen și obiect. ( I. S.) Deportarea în Bărăgan Dl Josef Wolf, cercetător la Institutul de Studii pentru Istoria Șvabilor Dunăreni, și dr. Walther Konschitzky, referent cultural al Asociației Șvabilor Dunăreni, vor conferenția marți, 4 martie, de la ora 15, la Casa „Adam Müller Guttenbrunn“, în limba germană, pe tema „Bărăgan 1951-1956. O deportare în vremuri de pace“, pentru membrii Universității Populare. ( S. P.) Tehnică radiantă Au început înscrierile pentru cursul
Agenda2003-9-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280747_a_282076]
-
definesc cultura. A trecut printr-un lung și folositor stagiu de cercetare al periodicelor „Deutsche Literatur im Banat”(1840-1939), Julius Gros Verlag Heidelberg, 1982, poartă subtitlul „Der Beitrag de Kulturzeitschriften zum banatschwaebischen Geistleben”- Contribuția publicațiilor culturale la viața spirituală a șvabilor bănățeni). A scris o remarcabilă monografie a revistei „Rumaenische Revue”, s-a ocupat, într-un studiu amănunțit, de Von der Heide, De la câmpie, altă publicație care a definit buna relație culturală româno-germană din vestul țării. Profesorul a transcris dialoguri lămuritoare
Walter Engel, între geografie literară și geopolitică by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2693_a_4018]
-
tente fundamentale: dulce, acru, sărat și amar, și în al doilea rînd facultatea estetică a perceperii frumosului. Între virtutea fiziologică și cea estetică a gustului se cască o prăpastie atît de adîncă că Hegel a eliminat din Estetică simțul frumosului. Șvabului i se părea nedemn să întemeieze o filosofie a frumuseții pe însușirile atît de plate ale unui simț grobian, care pe deasupra îndeamnă la mistuirea obiectului (etimologic orice „digerare“ este o „împărțire în părți“, adică o „analiză“), de aceea Hegel a
Caleidoscop gustativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2576_a_3901]
-
în care teme ale istoriei recente sau teme din actualitate românească devin puncte de plecare pentru proiecte precum: 20/20, X mm din Y km, Sold Out (realizat la Teatrul Kammerspiele din Munchen - un spectacol pe tema vânzării sașilor și șvabilor în timpul regimului comunist) sau Roșia Montană - pe linie fizică și politică (coproducție dramAcum și Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, regizori și dramaturgi: Radu Apostol, Gianina Cărbunariu, Andreea Vălean și Peca Ștefan). X mm din Y km a avut premiera
Două spectacole de Gianina Cărbunariu [Corola-blog/BlogPost/97169_a_98461]
-
sediul Cancelariei Federale din Berlin Angela Merkel: Ne bucurăm că îl avem astăzi, aici, pe premierul Dacian Cioloș. România este un partener extrem de important pentru noi, în Uniunea Europeană, în NATO. Avem și o legătură emoțională datorită comunității de sași și șvabi. Avem relații economice foarte bune cu România. Germania este cel de-al treilea mare investitor în România. Am discutat despre cum să îmbunătățim relațiile economice între cele două țări. Am discutat despre statul de drept, despre sistemul de justiție. Am
Întâlnire Dacian Cioloș – Angela Merkel la Berlin [Corola-blog/BlogPost/93577_a_94869]
-
pagini - o efemeridă... - publicată sau criticată, trece, cu mici excepții de gust, toată literatura vremii bune a veacului. Misiunea îngrijitorilor ei nu poate fi alta decît cea dintr-o strofă de Barbu: "Ei vor sălta, la drum cu Novalis/ Prin Șvabii verzi țipate în castele/ Să prade tremuratul plaiu de vis/ Prielnic potrivirilor de stele." Stele fără de-a căror atît de anevoioasă ridicare literatura de-atunci și de mai tîrziu pesemne că n-ar mai fi avut cer.
Ce se citește și ce se scrie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8482_a_9807]
-
iunie 2006, de la ora 19, în sala T.G.S.T. , spectacolul-coupé „Chefuri și vrăjeli“ - colaj pe texte de A.P. Cehov și Faust - adaptare liberă după Goethe. Manifestarea aniversară a trupei de teatru NiL este organizată cu sprijinul Fundației Landului Baden-Württemberg pentru Cultura Șvabilor Dunăreni. Campanie l Timișoara citește Fundația A Treia Europă lansează vineri, 2 iunie, la ora 18, la Librăria Cărturești (str. Mercy nr. 7), proiectul „Timișoara citește Timișoara“, desfășurat cu sprijinul Consiliului Local Timișoara și al Fundației Pro Helvetia. „Timișoara citește
Agenda2006-22-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284999_a_286328]
-
așa mi s-au părut mie prin stresul primei ieșiri din țară și mai ales pentru că ceea ce venisem să fac mă plictisea profund. Se uitau și ei la mine deja obosiți, deși ei mă invi taseră. Max și Liza erau șvabi ardeleni, plecați de mulți ani, și lucrau acum la o revistă a extremei drepte intelectuale berlineze, revistă al cărei titlu s-ar traduce prin Aurora Bestială. — Dac-ai ști ce nebuni sunt, mă, mi-a spus Max admirativ, cu accentul
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
pentru care mînuirea contradicțiilor a devenit o a doua natură, numele lui Adorno este cel mai nimerit. Dintre vlăstarele tîrzii ce au descins din pulpana speculativă a umbrei lui Hegel, cel mai consecvent, mai neîmpăcat și mai statornic urmaș al șvabului școlit la Tübingen rămîne acest trist și neconsolat meloman, fiul prosperului negustor de vinuri din Frankfurt pe Main, pe nume Oscar Wiesengrund. Dar fidelitatea pe care îndrăgostitul de muzică clasică a arăta-t-o monstrului speculației filozofice nu numai că
Jocul dialectic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9247_a_10572]
-
Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Traian Vuia erau personalități care au marcat în bine istoria românilor.” Minoritățile naționale au avut și ele de suferit: „După măsurile coercitive luate împotriva minorității germane în 1945 (circa 100.000 150.000 de sași și șvabi luați la muncă forțată în URSS), o altă minoritate națională din România era supusă unei acțiuni similare, ca urmare a deciziilor luate de guvernul sovietic. [...] În decembrie 1947, România semnase un tratat de prietenie cu Iugoslavia, dar după hotărârea Biroului
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
și apoi la Reghin. Vestea morții sale a fost anunțată așa: A murit herul din Viena de la Mânăstirea Neamț! Fecior de her din Viena! De fapt el era din Salzburg, ca și Trakl și, după tată, tot din familie de șvabi bănățeni, ca și poetul, dar acest oraș nu avea nici pe departe În urechile localnicilor rezonanța pe care o avea Viena. Căci doar la Viena se putea naște un mecanic În stare să pornească o fabrica de cherestea cu motoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
nomenclaturist. Revoluția m-a prins și pe mine ca pe mulți români la televizor cu porcul tăiat În două În curte pe o planșă de lemn specială. Măcelarul ofta Întruna și era aproape beat, dar se ținea bine ca toți șvabii, ori toți știam ce se Întâmpla la Timișoara. Fiul lui lucra la Comtim. Doar de lucrul ăsta era sigur. Dacă mai și trăia Însă nu putea ști. Cam aceasta era starea noastră de spirit atunci din pricina țuicii care nu lipsește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și trăia Însă nu putea ști. Cam aceasta era starea noastră de spirit atunci din pricina țuicii care nu lipsește la nici o tăiere de porc. Când a căzut Tovarășul, mai mult din funcție, căci altfel era tot sus, În elicopterul lui, șvabul a aruncat un cuțit, Întocmai ca ăla din „Cei șapte magnifici”, de la șold. Cuțitul s-a Înfipt Într-un prun. Și n-o să mă credeți dar din prun a Început să picure țuică cum curge cauciucul din copacii plantați În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]