124 matches
-
capul în nisip ca struțul și așteaptă degradări din partea agențiilor de rating. Căci datoria Franței atinge și ea 90% din PIB. Numai că datoria e în creștere și PIB-ul în stagnare, datorită anchilozării competitivității. Se impun deci reforme radicale, țîfna antiglobalistă nu mai ține loc de politică socială, cancanurile de budoar nu pot crea prea multe locuri de muncă, campaniile militare prin Africa nu pot înlocui necesara creștere a producției etc. Ce se vede în politica economică franceză este etatism
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
un ar-ticol degajat, so, cine se simte deranjat, you know, poate să dea pagina." N-am dat-o. Am citit până la capăt. Și ce-am dedus din el? Nimic. Infinite și arogante precauții, jargon britanic preluat cel mult de la MTV, țâfne frustrate adresate nimănui, felicitări care cad în gol. După o asemenea lectură năucitoare, Cronicarul a deschis televizorul și, pentru prima dată, i s-a părut că agramatismele nefericitului antrenor Gică Hagi, clișeele animatorilor de emisiune matinală și zâmbetele lucioase ale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9391_a_10716]
-
că a ajuns o modă și a intrat în cotidianitate: vezi „polemica zilei"! Fiecare ins „își dă cu părerea", îmbătat de propriile dezlănțuiri de cuvinte. Orice mișcare a celuilalt e întoarsă pe toate fețele, cântărită, suspectată de motive perverse. Cu țâfnă și ifose, fapta e făcută harcea-parcea. Și de-ar fi să fie lăudabilă, bălăcăreala e mai tare. Nu poți fi convins decât de cel pe care îl asculți, iar la noi dialogul se poartă între surzi. Sau asurziți. Bătăliile se
Divagări (in)utile: Mai bun decât tăcerea by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/6525_a_7850]
-
noastră s-a mai scris de multe ori că politica editorială nedreptățește literatura contemporană a țărilor foste comuniste, din care se trad Vorbe și fapte de campanie Campania electorală a transformat discuțiile între partide, pe tema alianțelor posibile, într-o țîfnă cu ochii la alegători. Se fac declarații care, la prima vedere, pot însemna război total sau amiciții fără margini. Totul are un iz de campanie care poate scăpa alegătorului obișnuit, dar - cel mai adesea - nu și editorialiștilor sau comentatorilor politici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]
-
condus afară și nici n-am simțit cînd m-a preluat Luna. Cîte tangouri n-a incitat, cîte nu i s-au înfierbîntat la picioare... Mă privește cu un soi de superioritate, ca și cum am stat mai mereu pe margine. Vedeți, țîfna asta a ei, eu nu o înțeleg. Uneori. S-a arătat iarăși, de două ori, splendidă și vulnerabilă. Și, iarăși, am uitat și am iertat. S-a arătat ca acompaniatoare a lui Beethoven, a lui Christian Zacharias, a mea, a
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
să dai iluzia că lucrurile se vor rezolva de la sine e nu doar contraproductiv, ci și tragic. Or, dl. Năstase tocmai asta face: nici n-a ajuns în Palatul Victoria, și a transmis spre forurile internaționale un mesaj plin de țâfnă! Sigur că în România e nevoie de o "politică românească", numai că banii se află în străinătate! Iar pentru Banca Mondială și pentru F.N.I. noi suntem cam de multișor niște antipatice oi negre! În loc să joace în vestiar cartea populismului naționalist
(Slu)goi și flămânzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16532_a_17857]
-
a jucat tot mai apăsat cartea unui stalinism intern, dublată de o afirmare tot mai agresivă a independenței externe. Altfel spus, pumnul în gură cetățenilor din țară și interzicerea drepturilor altora (la început mimând deschiderea spre valorile democrației, apoi cu țâfnă) de a comenta ce se întâmplă aici. În momentul în care faimosul laitmotiv al discursurilor lui Nicolae Ceaușescu ("Neamestecul în treburile interne..."), nu a mai putut acoperi dezastrul din politica internă, occidentalii au luat distanță, iar bătrânul dictator a redevenit
Dilemele prozatorului în tranziţie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9875_a_11200]
-
birou notarial, cel al criticului e asaltat de solicitanți de diverse spețe care par convinși că acesta are obligația imprescriptibilă de a-i mulțumi pe toți, fără crîcnire. Se întîmplă că nici măcar minima politețe nu e observată, bruiată fiind de țîfnă, de capriciu ori măcar de irepresibila fanfaronadă. Un scriitor vrea , între altele, să-i fac o relație cu o editură. Mă caută la telefon dar nu mă găsește acasă, drept care îl caut eu de mai multe ori, constatînd că telefonul
"Scrie despre mine"! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8644_a_9969]
-
străină, continuând să ne mulțumim cu tot soiul de gadgeturi comportamentale, în loc de mize, și cu importul mult prea cuminte al nonconformismului de prin alte părți. Lipsește o bibliografie și memoria luărilor de cuvânt atât pro, cât și contra, drept care aceste țâfne expiră încă înainte de a ne fi lămurit ce-i cu ele. Și totuși, nu ne putem înșela, efervescența ideilor constituie expresia cea mai concentrată și cea mai productivă a efervescenței instinctelor. Paradigma ei absolută este, desigur, șaișoptismul. Dar de ce neapărat
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
al omului de litere. "N. Steihnardt m-a lămurit că pot fi preot și poet, cititor de Scriptură, de Pateric, dar și de Noica, Cioran, Eliade, Ionesco, Paleologu, Schmemann, Proust, Bernanos, Caraion, Mazilescu etc. Tot de la el am învățat că țîfna intelectuală nu are ce căuta în amvon, că e bine și sănătos să păstrez ceea ce am moștenit în materie de credință de la tata Anchidim și mama Floare. Aceasta, într-adevăr, nu trebuia amestecată. Am înțeles bine ce mi-a spus
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
Covrig Roxana Jurnalistul Victor Ciutacu a scris, joi, pe blogul personal, că președintele PNL, Crin Antonescu, a arătat iar a lider politic. "Dincolo de țâfna și arțagul din ce în ce mai vizibile, Crin Antonescu a fost bun azi. Într-un discurs public fluent și ferm ca odinioară, omul s-a poziționat politic ca adevăratul luptător anti Băsescu de pe scena politică", a scris jurnalistul. Victor Ciutacu și-a bazat
Ciutacu: "Crin a arătat iar a lider politic". Cum argumentează by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/60799_a_62124]
-
este nevoie. Însă, e adevărat, de fiecare dată cam cu zgârță. Când nu e absorbit de studiul profund al fantasmelor, românul are vocația temeinică a veșniciei pe sponci. Asta e, contractul lui cu eternitatea e valabil doar o clipă! Datorită țâfnei posomorâte împotriva realității. A oțărâtei pizme pe această lume. Pe legile ei. Pe rânduielile ei. Pe durata ei. Și atunci, mintenaș și buclucaș, vâră o pană de îndoială în butucul mașinăriei lumii. Drept urmare, aceasta își schimbă cursul. În sfârșit, e
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
Cronicar Mai binele e dușmanul binelui Tot astfel cum „mai bunele maniere" se opun „bunelor maniere". Răspunzând întrebărilor lui Andrei Manolescu (în DILEMA VECHE, numărul 320 din 1 aprilie 2010), Ioana Pârvulescu respinge țâfna celor dintâi în numele firescului intelectual al celor din urmă: „Nu mă deranjează cele care țin de preaplinul comunicării, de vioiciune, de vitalitate. Decât niște ipocriți care tac și-apoi îți fac mizerii, parcă-i prefer pe cei care spun ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6416_a_7741]
-
Cico al lui din fiecare zi, cu pantalonii căzuți sub buric și palmele ca niște evantaie de plastic, viu, real și fără de care viața ar fi foarte tristă, precis se gândește acum la plutonul interminabil de bărbați bățoși și cu țâfna pusă, nenumărații tataie care mișună pe toate coridoarele clădirilor impozante, în birouri capitonate, îngenunchind fetele surâzătoare și indiferente, care se mișcă și ele nestingherite de la un tataie la altul. Cico, născut și el dintr-un tată foarte egoist și din
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
gură una-două, ca Fănuș, nu se putea să nu-mi câștige simpatia. Era adesea pripit în judecăți, repezit, nedrept cu unii și disprețuitor de nuanțe, dar în toate era sincer, spunea pe față ce credea, lucru rar. Și apoi, dincolo de țâfnă, de îmbufnări, de răstelile omului căruia îi sărea muștarul din orice, eu îi ghicisem cumsecădenia și firea miloasă. Trecea de altfel iute de la supărare la dispoziția contrară, azi te călca în picioare (cu vorbele) și mâine îți întindea prietenește mâna
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
administrative, aderența, cu elan quijotesc, pentru tot ce este tînăr și tot ce e nou, admirația necondiționată în fața marilor modele Eminescu și Călinescu, neobosita luptă pentru apărarea miturilor fondatoare, în contrast cu demitizarea vieții literare (și nu numai) de azi, micile sale țîfne și lamentări, fac interesant aproape orice rînd scris de Marin Mincu. De fiecare dată autorul are ceva de spus. Niciodată nu scrie, precum alții, doar din obligația de a umple un spațiu tipografic care i-a fost rezervat. Elegant și
Bolile culturii în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11854_a_13179]
-
foarte bine lucra în liniștea locului... în care nu se întîmplă nimic, dar marfa să ți-o vinzi la București. Mi-am făcut aproape o regulă din a deschide expoziție la București, apoi, aceeași expoziție și la Iași. Evident, fără țîfna parvenitului provincial, în care un oraș ca Iașii să suporte comparații minimalizatoare. Între multele expoziții personale de pînă acum predomină cele oarecum tematice: "Strigătul", "Copacul", "Uși celebre, uși umile". E nevoie de această centrare tematică? Depinde de strategia fiecăruia. Simți
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
beție, dar se pare că legenda este mai solidă decât documentarea acestor domni. Ca toate personajele de legendă, Poe își are enigmele lui și în orice moment al vieții se retrage într-o umbră de nepătruns. Nouă ne plăcea această țâfnă; ne plăcea că acest student răspunea printr-o tăcere trufașă la întrebările impertinente ale biografilor săi. Despre lecturile lui știam prea puțin, căci un incendiu distrusese, spre sfârșitul secolului trecut, fișele de bibliotecă din care ne-am fi putut informa
JULIEN GREEN America mea () [Corola-journal/Journalistic/4358_a_5683]
-
care se deschid citindu-l și văzînd, de ce nu, un spectacol-bijuterie. Un fel de manifest pentru normalitate în artă, un apel pentru întoarcerea la esențe, la căutarea adevărată în teatru, în orice formă de spectacol. Cu patimă și smerenie, fără țîfne, fără ipocrizie, fără sminteală. Aceasta este și miza. O punere în scenă plină de ludic, de umor fin, fin, de o simplitate extraordinară care concentrează atenția și plăcerea privitorului exclusiv pe interpretare, pe sensul cuvîntului, pe compoziția muzicală, pe relația
Nasul maiorului Kovaliov de pe Sadovaia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9778_a_11103]
-
luminii ce cădea pe el ca o aură. Cocoțat puțin deasupra orașului, pe calea spre turn, aflat la o răscruce de drumuri, de istorii, de destine, teatrul e pus solemn mai presus de vremuri. Și de oameni vremelnici. Probabil că țîfna ce o are în eleganta-i înfățișare a iritat. Poate și de asta s-a dorit să fie dus de acolo. Toate detaliile arhitecturii, perfect refăcute după schițe și planuri, strălucesc, răsfățate de soare. Înăuntru am amuțit. O intimitate voluptuoasă
O seară la Caracal by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7436_a_8761]
-
autonom, e și el, până la urmă, o asemenea risipire monahală, cu gând diacronic ascuns, a vocației de prozator. Mulți pun faptul pe seama umorilor personale, avându-și poate dreptatea lor, dar omițând să chestioneze, măcar en passant, exclusivismul metodologic. Cum de țâfna lui Agopian rămâne apatică în situația cărților care nu au nici în clin, nici în mânecă cu un raționament de tip istoric ? Mă îndoiesc că, bunăoară, complicata lui mecanică demolatoare nu s-ar lăsa pusă în funcțiune de, să zicem
Ostaticul istoriei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7539_a_8864]
-
într-un inventat Lascarism bizantin, Caragiale simțea plăcerea să-l dezumfle, punîndu-l la punct cu exclamații iritante pentru Zamfirescu: "Băi Duilă" - își exprima, deschis, tot "dzgustul" la lectura marei, totuși, nuvele a lui Caragiale. Maiorescu, care nici el nu înghițea țîfnele lui Duiliu Zamfirescu, i-a răspuns senin seniorial, punîndu-l la punct decis: "Nu-ți place novela lui Caragiale? Mie-mi place foarte mult. Nici lui nu-i place novela D-tale Allesio. Mie-mi place. Este și bine așa: fiecare
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
privirile spre Vest și sunt din ce în ce mai indiferenți la soarta celor pe care mai ieri îi numeau "frații noștri de peste Prut". Nu este mai puțin adevărat că și basarabenii practică, cel puțin la nivel oficial, un discurs care combină frățietatea cu țâfna, declarația de dragoste cu amenințările abia voalate, până la un nivel la care nimeni nu mai înțelege nimic. Numiți când frați, când invadatori fasciști, românii nu-și mai pun prea multe întrebări în legătură cu niște oameni care le vorbesc limba, se calcă
Republica Moldova sub microscop by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9254_a_10579]
-
măreția acestui gest de distrugere a operei nu poate fi înțeleasă decât de cineva care îi seamănă întrucâtva, cum este Povestitorul, el însuși cititor și scriitor. De altfel, în recitirile lui din Mateiu I. Caragiale, criticul Matei Călinescu consideră că "țâfna lui plină de resentiment se apropie de umorul involuntar" (v. Testamente, sinucideri post-mortem, kitsch), punctând faptul că Pașadia alege o răzbunare de care nu vor afla cei cărora li se adresează. Ca unică interpretare salvatoare a gestului său criticul o
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]
-
de o așa decizie, când un fost ministru (al Culturii, bineînțeles), dând curs, cu greu, invitației micului grup de muzeografi de la Tescani pentru a vedea, cu ochii lui, nevoile unor înzestrări reparatorii, a stat doar câteva minute și, cu superioară țâfnă, a plecat de unde venise, lăsându-i pe cei de față, vorba franțuzului, "bouche bée". (Prin contrast, slujitorii de la Centrul de creație "George Enescu" își amintesc că un alt ministru, Ion Caramitru, a stat la Tescani ore bune, înțelegând perfect rosturile
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]