289 matches
-
ta și îți ține umbrela. Dar își alege bine locul, se uită El așa, peste tot, se mai scarpină-n barba colilie (Mutu Mării Badi o ținea pe-a lui, că are barba albă), așa, apoi se odihnește ațipind o țâră. Poate și d-aia cei din satul ăsta nu prea leagă două-n tei, că doarme Dumnezeu deasupra lor, în loc să-i vegheze... Cum s-o fi arătând Prea Bunul numai la muți, nu știu, cred că este vreo tactică cerească
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_trasca_taina_scrisului_15_d_marin_trasca_1344294790.html [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
nu-i descânta Fierăreasa murea de spaimă! I-a descântat asta de Muma Pădurii și de sperietură. Abia dispreziuă își reveni și începu să povestească prin ce a trecut. Azi, toată ziua zăcu. Abia pe la amiaz’ mâncă și el o țâră de lapte. Își încheie Elisaveta povestirea, pe care o auzise și ea de la Mărioara lui Chioru când se întâlniseră în fundul grădinii, care la rândul ei o auzise de la .... Își luară vedrele de apă în cap și plecară grăbite, fiecare spre
LA FÂNTÂNA LUI UŢOIU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1422638544.html [Corola-blog/BlogPost/369371_a_370700]
-
Montreal (primărie, spitale, etc.). Ambiția și rigurozitatea, munca și seriozitatea, dar nu în cele din urmă, șansa, au fost mijloacele prin care și-au văzut visul împlinit. « Apriga lor dorință de a deveni cineva!» mi-a spus nea Mitică. Vasile Țâra și-a luat licența în litere, la Sorbona, în timp ce se afla în Franța; vorbea franceza impecabil. Ascultându-l pe Dumitru Sinu, în vreme ce-mi povestea despre prietenul său, îi observam mimica feței, gesturile și inflexiunile vocii, simțind în ele
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_o_rana_deschisa_ce_aminteste_de_radacina_mama_.html [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
Ascultându-l pe Dumitru Sinu, în vreme ce-mi povestea despre prietenul său, îi observam mimica feței, gesturile și inflexiunile vocii, simțind în ele doar admirație și o reală mândrie: mândria și bucuria de a-l fi cunoscut pe Vasile Țâra.” Autorul pune accentul pe elementul fundamental al povestirii - și anume - legăturile de prietenie profundă și durabilă, personajele având conștiința faptului că, numai astfel vor putea să facă față inevitabilului, absurdului care putea lovi oricând... provocând suferință, durere. În volum apar
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_o_rana_deschisa_ce_aminteste_de_radacina_mama_.html [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
or chema și pe mine la masă. Când castronul se golea mai mult de jumătate, lea Florica se mi¬los-tivea de mine și mă chema să gust și eu din ce mâncaseră ei: - Marinică mamă, hai, ia șî tu o țâră de mâncă!... Eu atâta așteptam: mai apucam două-trei linguri de zamă, iar dacă se nimerea să fie și carne, îmi lăsau și mie o bucățică, atât cât să-nghit o dată. Dar ce-mi plăcea cel mai mult, erau cele câteva
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
o preface iar uitucă Să ne scotocească-n pungă! Când ții ghioceii-n palmă Și minus șapte grade îs, Tu, zâmbind dulce și calmă, Mă faci să cad pe jos de râs! Dar când văd cum ardem gazul, Pentr-o țâră de căldură, Îi arăt iernii obrazul Și-i arunc o-njurătură! Referință Bibliografică: Vrea și primăvara mită / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 426, Anul II, 01 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile
VREA ŞI PRIMĂVARA MITĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Vrea_si_primavara_mita_george_safir_1330588289.html [Corola-blog/BlogPost/365248_a_366577]
-
1587 din 06 mai 2015 Toate Articolele Autorului Vreme Vreme pleacă, vreme vine și un dacă urlă-n mine, Ca un câine ce-amiroase într-un mâine iz de oase. Vreme tristă, vreme rece, ce insistă ca să plece Dintr-o țâră de lumină, care dâră-o să devină. Vreme-nstare să-nfiripe vieți în care sunt doar clipe Ce ne-apasă pân’se curmă și nu lasă nicio urmă. Încă Încă mai sper că n-am să plec învins de acest efemer
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1430921593.html [Corola-blog/BlogPost/344063_a_345392]
-
a fost un răspuns din partea Domnului Bogdan Tătaru - Cazaban, consilier de stat pentru cultură. O rușine de serv umil, a bătut câmpii cu grație, îmbrăcat în frac și cu papion, lăudând intențiile excelenței sale. Trăind în Ardeal, mi-o trăbuit o țâră de vreme până am priceput că președintele țării îi excelență și nu se va atinge de Roman Patapievici pentru încălcarea grosolană a Constituția României. Răspunsul acesta, din partea cancelariei de la Cotroceni, mi-a reînnoit ideea, și nu este numai a mea
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1454559325.html [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
din Satu Mare; scriitorul Mihai Ganea, directorul Editurii Transilvania; poetul Ion Bogdan din Baia Mare, realizatorul revistei “Calendarul Maramureșului” și directorul Editurii Cybela; poetul Dorel Todea, reprezentantul Radio Sighet; poetul și prozatorul Olimpiu Nușfelean, care conduce revista “Mișcarea literară” din Bistrița; George Țâra, care realizează revista “Eco Terra” a Institutului de Cercetare și Proiectare din Bistrița; poetul Viorel Mureșan, care conduce revista “Caiete silvane” din Zalău; poetul Vasile Muste, directorul Casei de cultură din Sighetu Marmației. Discuțiile au fost completate de prezentarea unor
FESTIVALUL ARMONII DE PRIMĂVARĂ 2011 DE LA VIŞEUL DE SUS de ANCA GOJA în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Festivalul_armonii_de_primavara_2011_de_la_viseul_de_sus.html [Corola-blog/BlogPost/343001_a_344330]
-
sau oameni simpli, dar plini de spirit, prietenii lui nea Mitică sunt caractere oțelite de viața în exil, dar cu sufletele înrourate mereu de dorul de acasă: oameni cu două patrii, dar cu un singur suflet - sufletul de român! Vasile Țâra - un bistrițean cu studii la Sorbona, Costică Vâlceanu - scriitor de cancelarie al elitelor culturale canadiene, Dan Isăcescu - simbolul aventurierului pribeag printre cloșari pe malul Senei, Sandu Ionescu - prototipul businessman-ului autentic, exponentul românului harnic și-al patriotului postbelic în persoana
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_o_carte_a_aventurii_cutezantei_si_a_dorului_de_acasa.html [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
dar au declinat invitația tocmai din motivul că le venise feciorul acasă. Pentru ei, cei de felul lui Samuel, sunt lipitori, cunosc bine genul și nu vor să se încurce cu astfel de specimene! Ajuns, cu chiu cu vai, „o țâră de șef“, a uitat de unde a plecat. De nu erau banii părinților - „am avut oameni“, spusese gnomic bătrâna odată, povestind de eșecurile școlare inițiale ale copiilor ei și despre cum au rezolvat problemele după ce și-au făcut relații - ar fi
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_voichita_palacean_veres_1374760891.html [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
întorcându-se, buzele fetei întâlniră gura de foc a lui Dio. Casa începu să ardă pârâind din toate încheieturile! Fiecare sărut isca o nouă flacără! Geamurile se lichefiau unul câte unul. Deși totul era în flăcări, nu se simțea nicio țâră de fum. Cei doi dansau ca o coloană nesfârșită de foc : se auzea doar muzica celor două inimi. Ruguri muzicale! Cei doi însetați își potolesc setea sorbindu-se unul pe celălalt.Vrând-nevrând se împiedicară de pat: părea o fântâna gata
DEŞERTUL DE CATIFEA (23) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_23_costel_zagan_1366050568.html [Corola-blog/BlogPost/345887_a_347216]
-
întors Domnul capul într-o parte, ca să nu-l vadă cum plânge ... - Ei, sfinte Petre ?, l-a întrebat Domnul din nou, ce ai văzut pe pământ, că văd că nu ești în apele dumitale? - Mai așteaptă-mă, Doamne, număi o țâră, să măi îmi trag și eu sufletul, a oftat Sfântul Petre. - Bine, a zis Domnul, privindu-l și oftând și el, te mai las ... - Apoi, Doamne, a vorbit Sfântul Petre într-un târziu, după ce a tras o gură de aer
DUMNEZEU, SFÂNTU PETRU ŞI ROMÂNII de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_dumnezeu_sfantu_p_stefan_dumitrescu_1336041639.html [Corola-blog/BlogPost/358583_a_359912]
-
aducă “tilifonul”. Peste drum, dincolo de gard, se zărește o basma și doi ochi curioși. Sigur asta e vecina, lelea Varvara. - Tulai părinte! Am fost gând în gând. Vroiam să urc la ‘mneata să-ți arăt scrisoarea noră-mi. Stai o “țâră” nu pleca! “Mintenaș” o aduc... Dormi iubito?... Ai ațipit? Trezește-te!... au venit ai noștri... Autor : Mihaela Suciu Referință Bibliografică: Visul / Mihaela Suciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 626, Anul II, 17 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
VISUL de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Visul_mihaela_suciu_1347908078.html [Corola-blog/BlogPost/343564_a_344893]
-
apă de pe „plat”. - Moșule, da’ apa asta e cam rece, dacă recești?, l-am întrebat. - Las-o, bă, așa, tu nu știi că eu nu suferi apa fiartă? Ș-apăi, pân’ mă gat ieu de spălat, s-o mai încălzî o țâră, nu recesc eu, așa, cu una cu doo! Într-adevăr, după cinci-șase oale de apă turnate pe cap, moșu’ mi-a spus: - Ia aruncă, bă, o stranchină de apă rece pă foc, ce, vrei să mă opări? Când apa l-
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1445377465.html [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
și i-am chemat pe cei doi. - Oliu, mă tată - i-a zis Ghița lui Bălucian, nevasta lui nea Titu - ce pute la tale aci a gaz!... - Hai, fă, șî tu, nu măi fii așa cocoană, c-oi lăsa o țâră ușa deșchisă!, s-a burzuluit moșu’ la Ghița. I-a arătat apoi izmenele ude și i-a zis mai potolit: - Fă, Ghițo, ia șî tu izmen’le iestea șî le spală! - Da’ alte rufe de spălat nu măi ai, că
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1445377465.html [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > UN BISTRIȚEAN CU STUDII LA SORBONA - VASILE ȚÂRA: "DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRȚILE!" Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 224 din 12 august 2011 Toate Articolele Autorului Cutreierând cu nea Mitică printre amintiri, trăiești alături de domnia sa fiecare întâmplare cu oameni de toate categoriile și
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Un_bistritean_cu_studii_la_sorbona_vasile_tara_da_eu_seman_cu_mama_imi_plac_cartile_.html [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
protagoniști au fost, așijderea. La una din întâlnirile noastre devenite de-acum obișnuite, mi-a spus cu zâmbetul pe buze că sunt câteva sute cei cu care intrase în contact pe parcursul interesantei lui vieți din exil. Vreo 460! „Pe Vasile Țâra - a început nea Mitică - l-am cunoscut la sârbi, în lagăr.Era un tip simpatic, comunicativ, având pe-acel „vino - ncoace” care te determina să-l ții pe-aproape.Ne-am împrietenit de cum ne-am cunoscut - a continuat nostalgic partenerul
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Un_bistritean_cu_studii_la_sorbona_vasile_tara_da_eu_seman_cu_mama_imi_plac_cartile_.html [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
plecat în Italia și un timp au rămas la Trieste, apoi în lagăr, la Torino; în anii ce-au urmat s-au reîntâlnit la Paris și-n cele din urmă la Montreal, în Canada! „Da, eu semăn cu mama!” Vasile Țâra era ardelean, se născuse pe plaiurile Transilvaniei de nord, într-un sat din Bistrița Năsăud; provenea dintr-o familie de oameni harnici și mai avea încă patru surori. Tatăl său, ca de altfel majoritatea bărbaților din această parte a Ardealului
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Un_bistritean_cu_studii_la_sorbona_vasile_tara_da_eu_seman_cu_mama_imi_plac_cartile_.html [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
această meserie moștenită din tată-n fiu. „Dar lui Vasile-i plăceau cărțile!” mi-a spus nea Mitică și a continuat să-mi povestească, cu lux de amănunte o serie de întâmplări petrecute în adolescența prietenului său. Tatăl lui Vasile Țâra mergea din când în când să vândă lemne la oraș și îl lua și pe fecior cu el. De multe ori acesta refuza: munca la pădure, drumul, oboseala și năravul prost al părintelui său îi displăceau - căci bea, și ca și cum
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Un_bistritean_cu_studii_la_sorbona_vasile_tara_da_eu_seman_cu_mama_imi_plac_cartile_.html [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
o femeie să se ocupe de gospodărie, să poarte grija soțului și-a celor cinci copii ai lor și Vasile a deprins de la ea dragostea de carte, de lectură. „Am trei elevi de excepție dar sunt români, toți trei!” Vasile Țâra făcuse liceul maghiar și era silitor, tot timpul situându-se printre cei mai buni elevi din clasă. Doi prieteni buni avea și amândoi erau de la el din sat: Ion Baciu și Irimie Moldovan, la fel de conștiincioși ca el și, ce ți-
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Un_bistritean_cu_studii_la_sorbona_vasile_tara_da_eu_seman_cu_mama_imi_plac_cartile_.html [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
și a continuat să-și deruleze captivantul film al amintirilor ... „Dar sunt români, toți trei”, i-a spus în șoaptă directorul. „Nici o problemă!” - a replicat groful și i-a luat pe cei trei la el acasă. Acolo a învățat Vasile Țâra foarte multe lucruri. Și-a îmbogățit cultura generală pentru că groful avea o bibliotecă vastă cu cărți în limba engleză, franceză, germană...un adevărat izvor de unde te puteai înfrupta din tainele cunoașterii. De la meleaguri bistrițene, la universități occidentale! Cei trei prieteni
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Un_bistritean_cu_studii_la_sorbona_vasile_tara_da_eu_seman_cu_mama_imi_plac_cartile_.html [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
primărie, spitale, etc.). Ambiția și rigurozitatea, munca și seriozitatea, dar nu în cele din urmă și șansa au fost mijloacele prin care și-au văzut visul împlinit. „Apriga lor dorință de a deveni cineva!” mi-a spus nea Mitică. Vasile Țâra și-a luat licența în litere la Sorbona, în timp ce se afla în Franța; vorbea franceza impecabil. Ascultându-l pe acest om în vreme ce-mi povestea despre prietenul său, îi observam mimica feței, gesturile și inflexiunile vocii, simțeam în ele
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Un_bistritean_cu_studii_la_sorbona_vasile_tara_da_eu_seman_cu_mama_imi_plac_cartile_.html [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
Ascultându-l pe acest om în vreme ce-mi povestea despre prietenul său, îi observam mimica feței, gesturile și inflexiunile vocii, simțeam în ele doar admirație și o reală mândrie: mândria și bucuria de a-l fi cunoscut pe Vasile Țâra. Mai multă lume scrie decât citește! Nea Mitică și-a amintit că l-a vizitat pe Vasile Țâra, pe când locuia la Saint Gervais, în Franța. Era împreună cu alți trei profesori francezi și discutau despre diverse lucruri, toți dețineau cunoștințe vaste
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Un_bistritean_cu_studii_la_sorbona_vasile_tara_da_eu_seman_cu_mama_imi_plac_cartile_.html [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
și inflexiunile vocii, simțeam în ele doar admirație și o reală mândrie: mândria și bucuria de a-l fi cunoscut pe Vasile Țâra. Mai multă lume scrie decât citește! Nea Mitică și-a amintit că l-a vizitat pe Vasile Țâra, pe când locuia la Saint Gervais, în Franța. Era împreună cu alți trei profesori francezi și discutau despre diverse lucruri, toți dețineau cunoștințe vaste de cultură generală. „Era acest Vasile Țâra un om foarte cult și se putea vorbi cu el ore
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Un_bistritean_cu_studii_la_sorbona_vasile_tara_da_eu_seman_cu_mama_imi_plac_cartile_.html [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]