3,084 matches
-
dus la Domnu’ Iisus Hristos, alți au plecat în lume după o pâine amară... iar copiii noștri (a oftat din rărunchi iar ochii i s-au împăenjenit de lacrimi) s-au înstrăinat de tot: rar le mai calcă tălpile picioarelor țărâna sfântă unde s-au născut. Fiecare trăiește unde-i este dat de soartă, bădiță Constantine, așa că nu te mai supăra și le pune la inimă toate necazurile, ai răbdare că-ți vor veni ficiorii să te vadă cât de curând
GREU DE GĂSIT UN OM CINSTIT!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1495253011.html [Corola-blog/BlogPost/376778_a_378107]
-
tine n-ar fi dimineață Acolo în tăriile cerești! Fără tine e zadarnic zborul, Fără tine floarea pe pământ Și cântecul și iarba și izvorul Desărtăciuni sunt toate câte sunt! Copilule ce ești, mereu vei fi Leagăn între stele și țărână, E ziua ta din fiecare zi E ziua ta și ziuă să rămână! Copil... Cu fiecare azi copil mă știu, În ochii mei e-o nesfârșită rugă Și-așa voi fi, cât voi rămâne viu Și verbul lui statornic mă
E ZIUA TA ŞI ZIUĂ SĂ RĂMÂNĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 by http://confluente.ro/E_ziua_ta_si_ziua_sa_ramana_nicolae_nicoara_horia_1338546565.html [Corola-blog/BlogPost/357568_a_358897]
-
ucide parfumul de floare? îi otrăvește cerul, cu-atâta albastru și nu se mai pot ține pe două picioare? ce se întâmplă, femeie, ce se întâmplă cu tine cum te înduri să dai carnea ta moale s-o roadă, hulpav, țărâna, tu, care vorbești cu îngerii, mereu, spune-mi, cât mai am de trăit? e timpul să-mi pregătesc valiza ori pe mine mă lași de sămânță, că port în sânge sclipire de zeu, spune-mi, că, de nu, și mort
CE SE ÎNTÂMPLĂ, FEMEIE?... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Ce_se_intampla_femeie_george_safir_1368526936.html [Corola-blog/BlogPost/354877_a_356206]
-
și Poetă: „Luptătorul acela/ răstignit și înlănțuit/ încă nu a murit./ S-a frânt puțin numai inima-i mare - / ospăț princiar pentru cerșetorii de zdrențe din stele/ ne-căzătoare” („Notă informativă” ), sau „Așteaptă, călătorule!/ Voi coborî, / nu peste mult în țărâna/ cu mireasmă păgână / de grâuri prea coapte,/ ca noaptea nebună a trecerii / peste moarte//. Nu bea toată otrava din cupa aceea,/ lasă-mi și mie un strop,/ să nu fiu aidoma surdului,/ la Potop!” („Cădere liberă”). În acest volum, metafora
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1448272926.html [Corola-blog/BlogPost/342881_a_344210]
-
reușit doar să țip și să cad la pământ țeapăn, ca un beton de la mijloc în jos. Totul a durat fracțiuni de secundă. S-a declanșat un arc electric, urmat de o pocnitura și eu am căzut cu fața în țărână , bățul a căzut în spate la pământ cu toată lungimea lui de opt metri și cu nailonu agățat printre buruienile dintre pietre, găleata vărsată în praful de pe șoseaua pietruită și eu nemișcat lungit în spatele mașinii cu fața în jos. Eram
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1415514425.html [Corola-blog/BlogPost/371588_a_372917]
-
robii vor să șadă... E drept că nu va fi ușor să vă produceți toate cele, după ce-n rai ați trândăvit și v-ați format deprinderi rele. Dar n-aveți teamă, sunt cu voi și vitregia vom învinge, ca din țărână să răsară o dragoste ce nu se stinge. (Adam și Eva se destind și pe fața femeii chiar apare o umbră de zâmbet.) Ispititorul îi privește cu mulțumire vicleană și continuă: În schimbul dărniciei mele, vă cer o justă chezășie: Să
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_de_george_petrovai_1359546041_efn2j.html [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
după talaz - ce rana nevăzută i-o lingeau -, iar forța-i colosală o sorbeau nenumărate vălurele foșnitoare, prea slabe-n neclintirea vremii ca pieptul mamei să nu-l cate pentru refacerea-ndrăznelii de-a mângâia cu voluptate trupul fierbinte al țărânei. Meditația IV (Pribegia prin pustie) Ne-am refăcut cu chiu cu vai după cumplitele-ncercări, ca să ne-așternem iar la drum cu gândul la acele zări unde știam că ne așteaptă mănoasa Ta făgăduință - o țară de legendă vie pentru
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_de_george_petrovai_1359546041_efn2j.html [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
fața și mâinile. Nu vedeam din fereastra larg deschisă Mai departe de rondul cu flori Ce se unduiau sub stropii de cristal. Ploaia cădea repede și măruntă, O auzeam șiroind prin jgheaburi. Nu tuna deloc. Mirosea a iarbă și a țărână. ........................................... Din volumul FERESTRE DESCHISE antologie lirică de Rodica Elena LUPU Referință Bibliografică: PLOAIA / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1494, Anul V, 02 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Rodica Elena Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PLOAIA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1422859374.html [Corola-blog/BlogPost/376212_a_377541]
-
Acasă > Cultural > Artistic > DOCUMENTAR RUSESC - GRĂNICERI ÎN TADJIKISTAN Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 264 din 21 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului DOCUMENTAR RUSESC - GRĂNICERI DIN TADJIKISTAN TVR CULTURAL - 20 SEPTEMBRIE 2011 - ORĂ 18,30 *Vânt și pietre țărâna arsă - ecoul corului rus *Iminentă moarte - munți văduviți de lumină din verde *O codobatura pe un cablu face semne din coadă *Copac despuiat - doi soldați într-o groapă împart țigară *Urmând cu strictețe poteca - în depărtare - împușcături *Așteptând sub o
GRĂNICERI ÎN TADJIKISTAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Documentar_rusesc_graniceri_in_tadjikistan.html [Corola-blog/BlogPost/355859_a_357188]
-
să fluiere cântecul preferat al bunicii Floarea, mama sa: “Bulgăraș de gheață rece, N-am cu cine îmi petrece, Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
Dezamăgit, i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc și înghițindu-le cu plăcere. Samson era curcanul care ne făcea masaj nouă, copiilor, pe spate. Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea, se urca pe noi și ne
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
Și totuși, Domnul meu, ce har mi-ai dăruit Să mă cuprinzi la Pieptu-Ți...să știu că sunt iubit... Da...voi striga spre ceruri...spre oameni voi striga: "Isus e Domnul Slavei și Cetățuia mea!" Sunt eu... Un pumn de țărână...aceasta sunt eu... Un vis ce se frânge când drumul e greu... Sunt gândul ce zboară spre plaiul dorit Ființa ce Doamne, atât ai iubit... Sunt umbra ce-aleargă prin viața de chin Pe calea de lacrimi, dureri și suspin
OMAGIU DIVIN 13 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/maria_luca_1430629462.html [Corola-blog/BlogPost/379780_a_381109]
-
într-un „exil de taină”, timp de 23 de ani în casa părintească din Slatina. Primele cărți îi sunt publicate abia prin anii ’80. A fost ultimul reprezentant al curentului gândirist ortodox tradiționalist. Antologia îl ilustrează prin poeziile „Jocul de țărână”, „Statuia” și „Vizita de seară. Dragoș Vrânceanu a început să scrie poezie încă din timpul liceului, absolvit la Bălți. A studiat timp de patru ani filosofia la Florența. În Italia a fost arestat de autoritățile fasciste, dar a reușit să
,,POPASURI SCRIITORIEȘTI PE OLT ȘI OLTEȚ, II (2016) – O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1455295718.html [Corola-blog/BlogPost/366411_a_367740]
-
o sufla din ochelari Și te-o strânge-n două șiruri, așezându-te la coadă, În vro notă prizărită sub o pagină neroadă. Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi... orice-ai spune, Peste toate o lopată de țărână se depune. Mâna care-au dorit sceptrul universului și gânduri Ce-au cuprins tot universul încap bine-n patru scânduri... Or să vie pe-a ta urmă în convoi de-nmormântare, Splendid ca o ironie cu priviri nepăsătoare... Iar deasupra
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal by http://revistaderecenzii.ro/mihai-eminescu-15-ianuarie-1850-15-iunie-1889-poet-national-si-universal/ [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
ce simt, scriu pentru semenii mei români, pentru mândria de a fi român! Scriu cu speranța strânsă în ai mei pumni că România nu va fi jefuită continuu! Cred în Dumnezeu și mă rog Lui pentru ai mei semeni pentru țărâna ce acoperă părinții mei, ai vostri de nu mai sunt, țărâna neamului românesc! Referință Bibliografică: Ce scriu eu, este ce simt... / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 950, Anul III, 07 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
CE SCRIU EU, ESTE CE SIMT... de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Ce_scriu_eu_este_ce_simt_gheorghe_serbanescu_1375835082.html [Corola-blog/BlogPost/360410_a_361739]
-
fi român! Scriu cu speranța strânsă în ai mei pumni că România nu va fi jefuită continuu! Cred în Dumnezeu și mă rog Lui pentru ai mei semeni pentru țărâna ce acoperă părinții mei, ai vostri de nu mai sunt, țărâna neamului românesc! Referință Bibliografică: Ce scriu eu, este ce simt... / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 950, Anul III, 07 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
CE SCRIU EU, ESTE CE SIMT... de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Ce_scriu_eu_este_ce_simt_gheorghe_serbanescu_1375835082.html [Corola-blog/BlogPost/360410_a_361739]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PASĂREA MĂIASTRĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 329 din 25 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Că noi nu suntem acest Trup de apă și țărână Și din care-o să rămână Doar cenușa unui lest; Noi suntem un gând, matrice Pentru-ntregul univers Și în care-un singur vers Face cât Euridice ---------------------- Fată mare, fată mare Hai cu noi la vânătoare Că ne bate în
PASĂREA MĂIASTRĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pasarea_maiastra_0.html [Corola-blog/BlogPost/355184_a_356513]
-
fost fortat.Nici măcar ademenit. A fost fascinat. Sânge din sângele lui,carne din carnea lui... Coasta lui devenită făptura încântătoare...i-a răscolit dorința și i-a schimbat menirea.Eva a devenit dulcea lui durere... EL a fost plămădit din țărâna...grea și tăcută...EA...plămădita din coasta lui vie... Adam a știut exact care este consecința mușcăturii interzise. Și totuși a ales să muște. Și dacă astăzi s-ar renaște ... Poate s-ar gândi de două ori la viață veșnică
UN EL SI O EVA de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Un_el_si_o_eva.html [Corola-blog/BlogPost/360768_a_362097]
-
ale culmilor carpatine cu picăturile inimii le sărut șoaptele eternității povestesc faptele mărețe ale vitejilor ce dorm pe scut din iubire au închinat viețile tricolorului sfânt oriunde în lume văd fluturând culorile sale mă mândresc că-s născut os din țărâna istoriei tale scrisă pe temeliile lumii diamant neprețuit încrustat pe coloana infinitului se ridică la cer rugăciuni din piepturi curajoase de români gem plâns de dureri vechi apele Dunării brăzdează munți și îmbrățișează bărăganul legendele și balade zidite în pietre
CU VENERAȚIE ÎȚI ȘOPTESC NUMELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1480627901.html [Corola-blog/BlogPost/370484_a_371813]
-
rugăciuni din piepturi curajoase de români gem plâns de dureri vechi apele Dunării brăzdează munți și îmbrățișează bărăganul legendele și balade zidite în pietre bătrâne semănate pe văi de la facerea lumii codrii leagănă doine adunate în memoria rădăcinilor împlântate-n țărână și veghează în taină somnul vitejilor adormiți. Îți compun imnuri stelele luminând tăcute gânduri din sufletul însetat de umbrele legendarilor voievozi și eroi ce-au zidit munți din iubire de glie stăvilind hoardele la hotarele tale Îmi scriu visele cu
CU VENERAȚIE ÎȚI ȘOPTESC NUMELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1480627901.html [Corola-blog/BlogPost/370484_a_371813]
-
cu gustul amar al unei țări prădate, bolnave, cu niște români triști. S-a stins neputându-i da răspunsurile la întrebările pe care mi le pusese astă-vară, când păștea calul pe zăvoi: „cât mai e zahărul, dar pâinea?” Fie-ți țărâna ușoară nene Nică! ...Și unul câte unul se topesc încet-încet veteranii... Prof. Ion C. Hiru Referință Bibliografică: ADIO VETERANI / Ion C. Hiru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 374, Anul II, 09 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion
ADIO VETERANI de ION C. HIRU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Adio_veterani.html [Corola-blog/BlogPost/361896_a_363225]
-
scriu/ Poemul domnesc/ al literelor sfinte,/ Hrisovul Crăiesc/ Fecioarei Maria/ Cea pururi Aleasă.// Cu ele mă rog și mă-nchin,/ cu ele îmi cânt viața mea,/ cu ele mă-mpărtășesc-cer senin/ în ele sunt pâine și vin,/ sunt codru și grâu,/ țărână și stea.// Cu ele alaiul de nuntă/ străbate azurul,/ îl blagoslovesc./ Cu ele Biserica cântă,/ Cerul și pământul/ Te binecuvântă/ din dor România/ imne Îți slăvesc.// Gânduri-fapte-graiuri,/ doruri mână-n mână/ slujind Crezul nostru/ cel dumnezeiesc,/ se prind ca-ntr
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
blestem de s-au risipit toți atât de departe, atât de ușor, ca puful unei păpădii? Poate de aceea visez oasele strămoșilor ieșind din morminte și-alcătuind în văzduhurile albastre, o imensă cruce din nacru... Doamne, cine a fost hulpavul țărânei noastre? (Din volumul de versuri “O mie și una de poeme” - Vavila Popovici) Referință Bibliografică: TEMPI PASSATI / Vavila Popovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2279, Anul VII, 28 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Vavila Popovici : Toate Drepturile
TEMPI PASSATI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1490669079.html [Corola-blog/BlogPost/383308_a_384637]
-
cătați vreodată printre sfinți, pe Buddha, pe Rimbaud sau pe Shakespeare, ce rătăcite-au fost aceste minți! ciutura stelelor se revarsă în noi, din ceruri în zori clepsidra dispare pios, umbra noastră e mister pe pământ, nu vom deveni decât țărână și os. eu sunt proprietarul pe pustiuri, n-am cum să mai întorc acum reversul, văd arhetipuri în oglinzi concave, privind cum se destramă Universul. marți, 8 octombrie 2013 Referință Bibliografică: proprietarul de pustiuri / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN
PROPRIETARUL DE PUSTIURI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Proprietarul_de_pustiuri_ion_ionescu_bucovu_1381296255.html [Corola-blog/BlogPost/352397_a_353726]
-
-mi copilașii lângă mine! Și am înc-o dorință, știu că poți, Mă înconjoară Doamne de nepoți. Și-ntr-un târziu, când moartea o să vină, Să mă găsească-n dulcea Bucovină! Apoi, închide-mi ochi-n sclipiri reci, Dă trupul meu țărâni-n veci de veci, Sufletul meu, ajută-l să cunoască Întreagă, Împărăția Ta Cerească, Tot neamul meu să-ți caute iubirea Și vom găsi în TINE, MÂNTUIREA ! A M I N ! =12 Ianuarie 2000= Azi am avut o zi foarte
O, DOAMNE! de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 by http://confluente.ro/O_doamne_ionel_davidiuc_1341542528.html [Corola-blog/BlogPost/358202_a_359531]