2,363 matches
-
Arghezi, Biobibliografie” (Editura Institutului Cultural Român). Premiile vor fi decernate în 15 mai, la Teatrul Național din București. din presa vremii acum... 100 ani „Deputat țăran. În dieta ce se va întruni în curând va intra iarăși un deputat din țărănime. Acesta este țăranul șvab Ioan Filipp ales în cercul Aradului nou... Foile zic că Filipp e om foarte frumos și cu minte naturală cum rar se află între țărani“. (Drapelul din 29 aprilie 1906). „Fabrica orășenească de gheață. La 1
Agenda2006-17-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284921_a_286250]
-
marele gânditor social a fost, totuși, Stere, care a scos problema țărănească din zona soluțiilor radicale propuse în Neoiobăgia, integrând-o unei concepții mai largi a statului național român. Căci C. Stere, strălucit constituț ionalist, vedea rezolvarea problemei sociale a țărănimii în cadrul amplu al viitoarei unități naționale. Acest volum al doilea al Publicisticii ne mai oferă ocazia unei revizuiri. Și anume, a impresiei că avem în Stere un mesianic paseist, al cărui „țărănism” merge mână în mână cu un refuz obstinat
Un gânditor social: tânărul Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3904_a_5229]
-
de a distruge satele cu caracteristicile lor milenare prin „sistematizarea rurală”, se impune evidențierea unor aspecte mai vechi care au adus satele în pragul pustiului, atât prin părăsirea lor de către foarte mulți locuitori aparținând anumitor etnii, cât și prin exodul țărănimii de orice naționalitate către orașe, din cauza sărăciei și mizeriei adâncite de sistemul totalitar. Ținând cont de faptul că în România existau (și din păcate, încă mai există în nenumărate cazuri) foarte multe așezări rurale cu un sistem destul de primitiv de
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
lipsit pe țărani de binefacerile civilizației - căii de comunicație accesibile, aprovizionarea cu apă, electricitate și alte avantaje ale civilizației - și au rămas să dăinuiască asemenea așezărilor din Evul Mediu. Dar vina pentru starea de înapoiere a unei însemnate părți a țărănimii nu trebuie aruncată numai pe regimul comunist. Politica comunistă de dezvoltare a societății rurale urmărea stabilirea unui raport echitabil între condițiile de viață de la orașe cu cele de la sate, condiții mai bune de trai pentru populația rurală, prin dezvoltarea unei
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
patru etaje. Demolarea satelor a fost de fapt o încununare a politicii de industrializare forțată, care a dus la destructurarea societății rurale românești, nu numai prin distrugerea unei sănătoase tradiții milenare, ci și demolarea spirituală a unei însemnate părți a țărănimii noastre. Referindu-se la această politică de sistematizare a satelor, istoricul Dinu C. Giurescu, declara „valoarea, importanța și semnificația arhitecturii populare sunt universal recunoscute. Acest patrimoniu rural - case, gospodării și așezări cu o structură specifică - reprezintă adevărata sinteză a istoriei
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
socialismul, pacea? Da, vom putea răspunde, asta este libertatea noastră, pe care n-am avu-t-o înainte! Pentru noi, libertatea a început odată cu eliberarea țării de fascism, de către armatele sovietice, odată cu preluarea puterii de către clasa muncitoare în alianță cu țărănimea muncitoare, sub îndrumarea partidului". De remarcat că, spre a fi pesemne mai convingător, toboșarul timpurilor noi își însoțește retorica pe tema "libertății" cu propunerea unui mercenariat: "numai de la Fondul Literar revine, în acești ani, în medie, de fiecare scriior, suma
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
epoca postbelică, nu încape îndoială, dintr-un gest de inconformism. Este rezultatul unei eschive față de realismul socialist. Tânărul prozator Eugen Barbu știe foarte bine capcanele proletcultismului și încearcă să le evite. Dacă s-ar fi orientat spre clasele sociale tradiționale (țărănimea, muncitorimea), eșecul era asigurat, pentru că aici funcționau clișeele luptei de clasă. De aceea, scriitorul încearcă să iasă din această ecuație ideologică, evitând categoriile sociale puternice, prinse în reprezentări definitorii pentru regimul comunist. Lumea din Groapa, periferia neașezată și neideologică a
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
din 1864 nu a prevăzut măsuri pentru asigurarea condițiilor materiale necesare pentru prevederile esențiale în deosebi a principiului obligativității și gratuității. Datorită lipsei acute de școli, a numărului mic de cadre didactice dar și a condițiilor grele de trai ale țărănimii, care reprezenta 80% din populația țării au făcut ca această lege să nu poata fi aplicată decât în mică măsură. Învățământul secundar era frecventat de tinerii proveniți din păturile sociale înstărite și mijlocii iar școlile cu orientare practică aveau mai
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
facă economii bugetare mari la toate ministerele prin desființarea de posturi, reduceri de salarii care au afectat și învățătorii. Lupta lui Spiru Haret pentru progresul învățământului primar, modernizarea legislației și regulamentelor școlare a continuat. Acesta a contribuit și la ridicarea țărănimii prin intermediul dascălilor sătești iar prin aplicarea noii legislații și organizării școlare a făcut ca învățământul public să nu mai fie unul pur teoretic, iar pentru aceasta a introdus învățământul practic agricol pe lângă lucrul manual care fusese deja introdus. Prin acestea
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
V Activitatea extrașcolară a învățătorilor și profesorilor Gorjeni Pornită din masa învățătorilor, spre sfârșitul veacului trecut și determinată de necesitatiile de ordin social-economic și cultural ale epocii, activitatea extrascolara a cadrelor didactice au urmărit ridicarea stării morale și materiale a țărănimii. Din dorința ridicării poporului din punct de vedere material și cultural Ministrul Instruictiunii a sperat în schimbările pe care educația și învățătura trebuiau să le producă mai ales în lumea satelor și încuraja inițiativa învățătorilor de a înființa biblioteci și
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
le producă mai ales în lumea satelor și încuraja inițiativa învățătorilor de a înființa biblioteci și bănci populare, impulsionând cantinele școlare dar și cursurile pentru adulți. Spiru Haret s-a arătat foarte sensibil la suferințele materiale și la nedreptățile cauzate țărănimii de către cei ce ar fi trebuit să o ocrotească. Rolul de sfătuitor și îndrumător al poporului revenea cadrelor didactice din toate colțurile țării și se preconiza ridicarea culturală a poporului alatuiri de cea econimica. Activitatea extrascoalara a învățătorilor în opinia
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
de altă natură. Criza ce va afecta Imperiul Otoman s-a datorat unor cauze obiective. Dintre aceste, enumeram câteva. În primul rând, războaiele mai puține, purtate după 1566, precum și coalițiile din ce în ce mai puternice împotriva Imperiului Otoman. În altă ordine de idei, țărănimea și mica nobilime încercau să organizeze rezistență împotriva conducerii otomane. Înfrângerea turcilor în lupta navală de la Lepanto din 1571, a reprezentat prima etapă a decăderii militare a Imperiului Otoman. Printre cei care au luat parte la celebra bătălie din Marea Mediterană
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
organismului social, investirea sa, de către propaganda comunistă, cu un destin exemplar și cu un soi de mesianism istoric au generat, în ansamblul societății, grave disproporții sociale, psihologice, morale și simbolice. Privilegiată teoretic, socotită un corp politico-economic de rangul întîi - în comparație cu țărănimea care ocupa planul secund și cu intelectualitatea care era plasată mereu pe ultimul loc -, așa zisa clasă muncitoare era deliberat ținută în ignoranță, controlată sever pe toate căile și pregătită oricînd pentru a fi manipulată în folosul oligarhiei politice comuniste
Marșul spre București și fuga din atelier by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9553_a_10878]
-
triumfalistă. Să nu ne înșele schimbarea de vocabular. Rusescul "proletar" a fost substituit de formele lexicale sinonime "muncitor" și "muncitoresc". Doctrina însăși s-a remaniat. "Dictatura proletariatului" a fost înlocuită cu "democrația populară" și alianța, mereu invocată, dintre muncitorime și țărănime. Proletcultismul a fost rebotezat realism socialist, dar niciodată repudiat în sensul lui tezist muncitoresc, adică proletar. Clasa muncitoare a fost recunoscută doctrinar drept clasa conducătoare în comunism, iar arta trebuia să fie pe măsura ei. Că puterea a fost confiscată
Proletcultism sau realism socialist? (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8185_a_9510]
-
la liceu... Dacă s-ar trezi bătrânul Bașotă, i-ar pune în ștreang... Cine sunt, domnule inginer? M-ați făcut tare curios. Niște descreierați. Își zic legionari. Toată ziua vorbesc numai de căpitan și de legiune. Deși în politica lor țărănimea îi pusă în frunte - dacă se poate spune așa - aici în sat ei aplică politica răzbunării sau mai bine spus a intimidării. Ei se tem de voința dârză a țăranilor de aici, pentru că dumneata ai fost ales primar numai prin
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
în loc. Le recunoașteți? Vi le amintiți de undeva? "Lozinca partidului despre lichidarea deosebirilor dintre sat și oraș, dintre munca fizică și cea intelectuală, o vedem în realitatea vieții noi. Secole întregi, partidele burgheze, care vânau voturile țăranilor la alegeri, numeau țărănimea opincă-talpă a țării. Marea primenire adusă de razele lui Octombrie a șters din amintirea țărănimii această denumire demagocică și rușinoasă. Odată cu dispariția opincii, au dispărut neștiința de carte, înapoierea și mizeria." (pag. 76) E drept că ele își au doza
Diviziunea statală a muncii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9178_a_10503]
-
și oraș, dintre munca fizică și cea intelectuală, o vedem în realitatea vieții noi. Secole întregi, partidele burgheze, care vânau voturile țăranilor la alegeri, numeau țărănimea opincă-talpă a țării. Marea primenire adusă de razele lui Octombrie a șters din amintirea țărănimii această denumire demagocică și rușinoasă. Odată cu dispariția opincii, au dispărut neștiința de carte, înapoierea și mizeria." (pag. 76) E drept că ele își au doza proprie de inedit, fie și din faptul că provin - cum ziceam - dintr-un alt spațiu
Diviziunea statală a muncii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9178_a_10503]
-
obținut al doilea cal. S-a făcut diferența dintre birocrație și cunoașterea realității. Îmi aduc aminte cu plăcere de a aplicație la nivel strategic, în zona de operații de Sud, condusă de Comandantul Infanteriei și Tancurilor: Eram detașat în agricultură (țărănimea era clasa care ajuta Armata la strânsul recoltei) și la insistențele șefului Ststului Major al Brigăzii, am fost înlocuit și adus la „luptă”. Credeți că nu am fost mândru? Am fost, mai ales că în perioada anterioară fusesem cooptat în
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Aurel MIHĂIESCU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93210]
-
a primit sarcina să se ocupe de acest aspect. Mai tîrziu, pornind de aici, mi-a venit ideea rotației cadrelor. Eu am propria mea teorie În acest sens. Majoritatea tovarășilor din Comitetul Central provenea din rîndurile clasei muncitoare și ale țărănimii sărace. Au suferit multe lipsuri În trecut, s au confruntat cu probleme deosebit de dificile. De asemenea, părinții și rudele lor au făcut parte din categoriile sociale oprimate generații la rînd de clasele exploatatoare. Aici ar mai trebui să fac o
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
-lea al PCR s-a desfășurat lângă Moscova, în decembrie 1931. În acel moment PCR avea 1500 de membri. Rezoluția politică aprecia că România se afla în fața desăvârșirii revoluției burghezo democratice. Rolul conducător revenea clasei muncitoare, care în alianță cu țărănimea muncitoare trebuia să asigure victoria revoluției.” Această revoluție burghezo democratică se aprecia că „va fi realizată «fără burghezie, împotriva ei, sub hegemonia proletariatului și sub conducerea Partidului Comunist.” În funcția de secretar al CC al PCR la acest congres „a
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
comuniști (6 noiembrie 1947). Despre reforma agrară, trebuie spus: „Chiar dacă printre beneficiarii reformei agrare s-au aflat 400.000 de familii de țărani fără pământ, era în realitate vorba de un «dar otrăvit», întrucât împroprietărirea era destinată să câștige simpatiile țărănimii pentru noul regim, ale cărui adevărate intenții aveau să fie dezvăluite patru ani mai târziu, când va fi lansată cooperativizarea agriculturii (1949-1962). Regimul comunist, fie și incipient, și camuflat, a creat în țară o stare de indispoziție tensionată. Defularea opiniei
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
fost motivată de dimensiunile reduse ale localităților existente, pierderile de teren agricol, extinderea gospodăriilor de-a lungul drumurilor, o concentrare de investiții în unități cu mai bune perspective economice. Aceasta în condițiile în care satul mic reprezenta dimensiunea normală pentru țărănimea română. Casa unei familii și comunitatea rurală restrânsă sunt cele două modele esențiale ale individualismului țăranilor. Sistematizarea rurală prevedea reamplasarea gospodăriilor din satele mici și risipite, considerate ca fiind lipsite de perspective de dezvoltare. [...] Primăria, școala, unitatea medicală, magazinele și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
1948 „represiunea a devenit și mai violentă lovind, conform principiului stalinist al întețirii luptei de clasă, fără discriminare și din nevoia intimidării oricărui posibil oponent. Țintele-cheie ale acestui program de represiune în masă erau: elita politică interbelică, intelectualii, preoții și țărănimea. Teroarea a fost folosită și ca mijloc de control al Societății și ca instrument fundamental în perpetuarea sistemului;” Între 1949 și 1953, un număr imposibil de stabilit de deținuți politici, multe zeci de mii în orice caz, după unele surse
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Frica paraliza acum toate segmentele sociale și, în lipsa unei opoziții puternice la politica regimului, Securitatea putea preveni eficient orice încercare de a contesta politica partidului. După unii autori de marcă, socialismul totalitar a eșuat mai ales datorită politicii adoptate față de țărănime, clasa socială cu cea mai mare pondere în totalul populației. Dacă industrializarea s-a făcut în spiritul totalei fidelități față de modelul stalinist, colectivizarea s-a realizat în general după același model sovietic și cu metodele de forță cunoscute: În primăvara
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
eforturile asupra lotului individual ce-i fusese lăsat, ceea ce explică ponderea însemnată obținută de producția acestor loturi în aprovizionarea orașelor. Unul din factorii decisivi ai prăbușirii socialismului a fost ignorarea doctrinei lui N.I. Buharin potrivit căreia edificarea socialismului reclamă o țărănime bogată întrucât: a) ea reprezintă o piață pentru produsele industriei autohtone, necompetitive pe piața externă; b) asigură aprovizionarea cu produse agroalimentare a orașelor; c) bogată fiind, ea poate plăti impozite ridicate, ce pot fi utilizate pentru finanțarea industrializării. Incultura politică
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]