114 matches
-
zguduirea de conștiințe ce a însoțit-o și numărul victimelor ei necunoscut nici pînă astăzi. Dezbaterile vremii vizau doar soluții pe termen scurt, unilaterale, lipsind cu desăvîrșire o viziune pertinentă pe termen lung. Toate doctrinele epocii: conservatorismul, liberalismul, naționalismul, poporanismul, țărănismul sau socialismul sunt analizate și criticate. Politicile agrare, de asemenea. Atît cele macro-, cît și cele mezosau micro economice. Se cere un management agricol care să conducă la o schimbare benefică a exploatațiilor agricole prin schimbarea mentalităților fermierilor, diversificarea și
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Simionescu-Râmniceanu („Luceafărul”), N. Iorga („Sămănătorul” și „Neamul românesc literar”), Simion Mehedinți („Convorbiri literare”), Ovid Densusianu („Vieața nouă”), Mihail Dragomirescu („Convorbiri critice”), E. Lovinescu, C. Rădulescu-Motru („Noua revistă română”), N. D. Cocea („Facla” și „Viitorul social”). Aceștia îi imputau poporanismul și „țărănismul”, respingerea modernismului, a „intelectualizării” și „urbanizării” literaturii române, dar acuzau concomitent „americanismul” sau „mercantilismul” (plata colaborărilor). Apogeul manifestării lui polemice în V.r. se înregistrează în reprimanda aplicată lui Duiliu Zamfirescu pentru opiniile din discursul de recepție la Academia Română. Contribuțiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
extremă dreapta: Liga Apărării Național Creștine; Legiunea Arhanghelului Mihail; Garda de Fier. o a fost organizat un partid de extremă stânga: Partidul Comunist Român. -În sistemul partidelor politice din perioada interbelică s-au distins trei orientări principale: o liberalismul; o țărănismul; o extremismul. 1. Liberalismul -ideologia liberală a fost promovată de Partidul Național Liberal (constituit în 1875), care a reprezentat principalul partid de guvernământ al perioadei interbelice; o a reprezentat interesele: burgheziei industriale și financiare, meseriașilor, intelectualilor, etc. o a fost
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
timpul guvernărilor liberale au fost date numeroase legi pentru dezvoltarea României: o reforma agrară; o reforma electorală; o Constituția din 1923; o legea unificării administrative; o legea minelor; o legea energiei; o legea privind organizarea și exploatarea căilor ferate; 2. Țărănismul -a fost cea de-a doua doctrină, cu un impact deosebit în societate românească, fiind promovată de Partidul Țărănesc și Partidul Național Țărănesc. -Partidul Țărănesc a fost fondat de Ion Mihalache (1918): a reprezentat interesele categoriilor sociale de la sate: învățători
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
din 1922. -Partidul Național Țărănesc format în 1926, prin fuzionarea Partidului Țărănesc cu Partidul Național Român: reprezenta interesele burgheziei mici și mijlocii; a avut ca lider incontestabil pe Iuliu Maniu; avea ca organ de presă ziarul “Dreptatea”; a dezvoltat teoria țărănismului, care acorda o atenție deosebită gospodăriei țărănești și agriculturii; susținea primatul clasei țărănești pe care o vedea ca pe o clasă omogenă și independentă cu rol important în evoluția statului; promova ideea “statului țărănesc”, propunând creșterea rolului țăranului în economie
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
liber”, „Dimineața”, „Fapta”, „Revista română”, „Minerva”, „Contemporanul”, „Secolul 20” ș.a. Și-a tradus teza de doctorat în filosofie, publicând-o sub titlul Ideea de revoluție în doctrinele socialiste (Studiu asupra tacticei revoluționare) (1926). Ca doctrinar politic, a elaborat studiul Perspectivele țărănismului în fața noilor curente sociale (1934), iar ca psiholog, sociolog și filosof, domeniile sale principale de activitate, a publicat numeroase lucrări: Formarea ideii de personalitate. Studiu de psihologie genetică (1924), Contribuții la știința societății (1927), Psihologie și viață (1938), Introducere în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
a biruit, în aceste însemnări, partea jurnalieră, puține revizuiri și adăugiri urmărind să fortifice dimensiunea conservator tradiționalistă a operei sale, începută, în 1904, cu Cultura română și politicianismul (un junimism mult întîrziat) și Românismul, catehismul unei noi spiritualități (1936), un țărănism care polemiza cu ideologiile totalitare, de aceea fiind aspru întîmpinat de Nichifor Crainic și exponenții legionarismului. Și asta, probabil, pentru că filosoful, în cartea sa, nu punea, în prim plan, dimensiunea religioasă, nefiind de acord cu fascismul și totalitarismul. Și, acum
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
unui electorat îmbătrînit al carui exemplu n-a fost urmat la urne, cu prilejul ultimelor alegeri. Astfel că noua echipă din conducerea acestui partid va trebui să accentueze asupra ofertei Creștin Democrate în mesajul pe care îl va adresa alegătorilor. Țărănismul anticomunist, care s-a bizuit hazardat de mult pe nostalgii și pe o luptă cu o fantomă a trecutului de care, în fond, nu se mai sinchisește nimeni, n-ar putea fi, oricum, susținut de Andrei Marga fără a se
Solutia Marga by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16459_a_17784]
-
considerați asasini morali (Crainic, Nae Ionescu, Dragoș Protopopescu etc., etc.) au fost arestați. La proces, asasinii efectivi au fost condamnați iar ceilalți acuzați, inclusiv N. Crainic, Traian Brăileanu (relevînd diferența specifică a fiecăruia) și nu crede că stînga democratică, prin țărănism, s-a opus eficient, propunînd o alternativă valabilă. Garda de Fier cultiva totalitarismul ca ideologie politică, dar pentru a putea activa (dincolo de periodicele interdicții) se adapta și, preluînd modelul hitlerist, participa la alegeri. În timpul guvernării Gh. Tătărescu, la sugestia regelui
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
birui pe dușmanul din afară și vom încerca să întindem pînă la hotarele largi simțul dreptății ardelene, al acelei dreptăți care și-a verificat în decursul anilor temeliile sociale". Mi-aduc aminte că am citit, în 1967-1968, pentru cartea mea Țărănismul (1969), colecția întreagă a Dreptății pînă în 1947 și știu bine de cîtă audiență se bucura editorialul lui Carandino, apărut pe pagina întîia în chenar. Avea o forță percutantă nemaiîntîlnită și era efectiv cheia succesului ziarului Dreptatea. În 30 august
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
practice. Cunoștințe pe care filosoful avea să le utilizeze în lucrările sale, cum avea să mărturisească: ,multe din caracterizările pe care le-am dat mai târziu despre sufletul țăranului român și pe care le-am publicat în Personalismul energetic, în Țărănism, în Românism, precum și în scrierea ce pregătesc acum despre Psihologia etnicului românesc își au baza de documentare în experiențele făcute dimpreună cu tatăl meu." Autorul monografiei observă chiar că în altă privință filosoful și-a urmat tatăl, adică a folosit
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
lume care ia puterea fără nici o intenție de îndreptare, fără a se preocupa de greșeli sau succese. Sistematic duc țara la dezagregare și anarhie" (p. 82) - ceea ce e o exagerare într-o polemică necruțătoare. Ion Vinea salută succesul electoral al țărănismului la Chișinău, prin Constantin Stere, și ironizează speculațiile ziarului liberal ,Viitorul" că s-ar fi dobândit astfel ,voturi sovietice, antipatriotice și rusofile" (p. 64). ,Mâna Moscovei" nu putea fi atât de lungă și de atotputernică; temerile politicienilor de ,negurile Răsăritului
Un poet în serviciul gazetăriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11386_a_12711]
-
să-și spele în public rufele murdare, afacere pe care conducerea partidului fie că a încercat s-o minimalizeze, fie - mai rău! - s-o trateze mutește. După Congresul acestui greu încercat partid, Cristian Tudor Popescu a scris un editorial Sfîrșitul țărănismului în care dădea mari lovituri fostei conduceri a partidului, dar privea cu vădită simpatie eforturile de înnoire ale PNȚCD-ului. Fără doar și poate că președintele onorific se simte solidar cu vechea conducere, dar de dragul intereselor viitoare ale partidului ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16442_a_17767]
-
care continuă să lucreze, cu modestie și răbdare, cu o hărnicie care ar trebui să-i facă și roșească pe mulți tineri inactivi de azi, explică literatura română și, în același timp, o îmbogățește. Junimismul, București, Editura Pentru Literatură, 1966. Țărănismul, București, Editura Politică, 1969. Trei esteticieni, București, Editura Pentru Literatură, 1969. Sămănătorismul, București, Editura Minerva, 1970 (ediția a II-a, 1972). Poporanismul, București, Editura Minerva, 1972. Studii și cercetări, București, Editura Eminescu, 1973. Junimea și junimismul, București, Editura Eminescu, 1975
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
cu grija de propășire și să le îmbine într-o mărinimoasă viziune". Dintre reprezentanții școlii de cercetare de la București, Comarnescu s-a simțit constant mai apropiat de Golopenția, și mai puțin, dacă nu chiar deloc, de Mircea Vulcănescu, al cărui țărănism "idealizant, cu pretenții de realism sociologic" îl supăra (cum nota în 1947, în jurnalul său). Pe Golopenția și Comarnescu îi unea chiar pasiunea comună pentru literatură și artă, acesta apreciind la sociolog că este probabil singurul dintre prietenii săi care
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
Artistul Gherea, Socialismul și naționalismul, sau întreaga secțiune de Polemice reprezintă un adaos considerabil la înțelegerea evoluției gândirii lui Stere și a nașterii doctrinei poporaniste. Transferurile ideologice ale scriitorului, din câmpul socialismului în cel al liberalismului și de aici la țărănism, de la filo-rusismul de tinerețe la filo-germanismul din anii premergători Primului Război Mondial, totul pe un fond de naționalism ne-șovin, nu ne mai apar, după ediția lui Victor Durnea, ca șocante și inexplicabile. Ele capătă, adesea, un înțeles ce ține atât de
Publicistica lui Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5019_a_6344]
-
urma s-o scrie împreună cu Bedros Horasangian; acesta din urmă a inclus secvența întrun roman propriu, Sala de așteptare (publicat în 1987; nu-mi amintesc acum dacă George a mai preluat bucata în vreo carte a sa). Nu despre un „țărănism” efectiv era - deci - vorba, ci despre o anume proveniență dintr-o lume mai direct legată de viața concretă, naturală din jur; și despre tipul de existență al locuitorilor zonei, ocupați, fie și doar în timpul liber, cu mici trebăluieli de tip
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
extracarpatici”. De fapt, fără excese de „specifism” regionalist, nu făcea decît să-și recunoască felul de a fi și să-i aproximeze - mai în glumă, oricum nu foarte serios - o posibilă explicație biografico-geografică. Se înțelege din asemenea considerațiuni că și „țărănismul”, și „ardelenismul” lui Gheorghe Crăciun se cuvin privite cu o doză mare de relativism. Tenacitatea caracteristică i-a fost - în fond și la urma urmei - trăsătură temperamentală, de structură a personalității: ca și alți cetățeni de extracție rurală sau urbană
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
în față. Cazul Stere, iată, revine în actualitate după mai bine de șapte decenii de ocultare și ne îndeamnă să îl reevaluăm pe acest personaj furtunos al României dintre 1900 și 1936. Să îl reevaluăm nu pe ideolog -care, cu țărănismul său narodnicist și cu mistica rusă a dreptății sociale universale, e azi complet desuet -, ci întâi de toate pe scriitor. Căci C. Stere, în În preajma revoluției, este foarte aproape de a reuși un mare, un uriaș roman: cel puțin primele cinci
Lungul drum al recuperării lui C. Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6110_a_7435]
-
lui Mihail Sadoveanu, oricât de apropiată afectiv, nu acestea trebuie să dea sensul de dezvoltare și de emancipare a literaturii române. De aceea a dezlănțuit polemica împotriva direcției sămănătoriste a lui Nicolae Iorga, arătându-i eroarea, retardarea, persistența într-un țărănism patetic, liric, naturist - cel mai adesea fals și fără orizont. În 1905-1906 nu-i contrapunea ceva explicit lui Nicolae Iorga, pentru că E. Lovinescu era de părere atunci că un critic nu trebuie să inventeze curente literare. Dar mai târziu, când
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
și a mentalităților. Dacă nu sînt biografii (și, cînd sînt, tot ale unor ,,ideologi" sînt: Maiorescu, Gherea, Stere), cărțile lui vorbesc despre idei și contextul lor: Junimismul, (cu care a debutat în 1966, așa-zicînd pe cont propriu, reluat în 1975), Țărănismul, 1969, Sămănătorismul, 1970, Poporanismul, 1972, Curentul literar de la ,,Contemporanul", 1977, Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, 1980, Anii '30 - extrema dreaptă românească, 1995. Cele mai bune capitole din biografii descriu viața politică românească de la sfîrșitul secolului XIX și începutul
In memoriam by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15705_a_17030]
-
ai secolului XIX, își face apariția o puternică tendință națională. Ultimii ani ai secolului și primii ai celui de după el abandonează clasicismul (în fond, un antiromantism), „logica" maioresciană în favoarea realismului, naturalismului și a unui neoromantism idealist. Semănătorismul și, în general, țărănismul idilic sunt la modă. În marginea tabloului, se află întâii scriitori premoderni, simboliștii, lirici, urbani și prooccidentali. După Marele Război, lucrurile vor sta exact pe dos. Rolul de lider de opinie literară îl va lua E. Lovinescu, înlocuindu-l pe
„Centrul“ și „marginea“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6430_a_7755]
-
culturii. Din cauza uriașului volum de muncă pe care il presupune, operă sa pare să aparțină unui colectiv de cercetători și nu unui singur om (și acela fragil, cu o sănătate nesigură). Și totuși, un singur om a scris: Junimismul, 1966, Țărănismul, 1969, Trei esteticieni, 1969, Sămănătorismul, 1970, Poporanismul, 1972, Studii și cercetări, 1973, Junimea și junimismul, 1975, Actualitatea clasicilor, 1976, Curentul cultural de la "Contemporanul", 1977, Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, 1980, Viața lui C. Dobrogeanu-Gherea, 1982, Operă lui C.
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
fi pe placul partizanilor continuității, reziduali în opinia d-lui Marga, nu puțini, în realitate. Și dl Ciorbea înființase un partid pe singura chemare democrat-creștină, întoarcerea sa în rânduri stând mărturie răsunetului surd în mase al noii oferte. Fără țărani, țărănismul rămâne valabil în conștientul, probabil că și în subconștientul unor mase ce au de ales, în fond, între puține embleme. Un P.N.Ț.C.D. cu dl. Victor Ciorbea avându-l la dreapta pe dl. Ion Diaconescu, iar la stânga pe inevitabilul
Privind înainte, cu seninătate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15978_a_17303]
-
Conducere în care s-a discutat demisia lui Andrei Marga. Stengorama apărută în ziare e un document al disoluției unui partid, indiferent care dintre tabere ar cîștiga partida. Această stenogramă dezvăluie că de fapt țărăniștii de azi au compromis ideea țărănismului, după ce Corneliu Coposu a dispărut dintre ei.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15974_a_17299]