113 matches
-
la intrare și două scări. Una lată, din marmură neagră, strălucind impunător, cealaltă mai îngustă, în culoarea pietrei de rîu. Îi arată Haikis mai întîi apartamentul lui cu nr 8 și-i spune că dacă nu-i trece aerul de țărănoi fericit de pe față, el nu se mai bagă. Dl Ștefănescu, proprietarul, îi aștepta la nr 7 și le cere de două ori mai mult decît luase de la Haikis pentru nr 8. Apartament mare, cu deschidere la stradă și cu o
Apartamentul în București by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7328_a_8653]
-
lui Gali și Lombroso, în conexiune cu cercetări recente în privința "cromozomului crimei" -, ofițerul își pusese problema alegerii, pentru operațiune, a unor oameni cu mutre cât mai "populare", care să se integreze perfect în atmosfera Moșilor. Tâmpi, gușați, bețivi cu cuperoză, țărănoi cu ochii apoși, brahicefali cu un dinte de tinichea în față, muieri cu sarmale-n cap și fața făinoasă, adolescenți cu buze umede și priviri piezișe de onaniști - așa ar fi trebuit să arate agenții ideali pentru misiunea de față
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mai acordau însă nici o atenție. Erau prea grăbiți să se retragă din calea unei arme pe care știau că nu o pot înfrînge. Și uite-așa, un pericol minor, dar recunoscut de toată lumea, poate pune pe fugă o gloată de țărănoi care, fără să știe, se împotriveau unei arme cu adevărat mortale. E în asta un învățămînt profund, care zice multe despre natura curajului. Barbarii abia dacă se mai zăreau la orizont când lângă Rim ajunseră aproape două sute de călugări înarmați
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mai bine? Khaba consimți cu gravitate. — Cum nu se poate mai bine., încuviință el. — Ah! M-ai apărat. Eu... îți mulțumesc și, dacă îmi stă în putință... Ochii lui Balamber sclipiră de satisfacție. în sfârșit, îl adusese pe căposul ăsta țărănoi unde voia. Era momentul să pună degetul pe rană. - Bineînțeles! îi întoarse vorba. După care, întinzându-se de-a curmezișul mesei, adăugă: — Și o să ai și toate foloasele de aici, te asigur. — Ei bine? Vorbește, atunci. Uite, în câteva cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ori chiar numai zgomotele mici, neașteptate, pe care animale nevăzute le făceau din când în când pe sub așternutul de frunze, îl făceau să stea în permanență într-o stare de alertă. Nu pentru că nu s-ar fi încrezut în Audbert: țărănoiul ăsta căpos se temea, în mod cert, prea tare ca să le joace vreo festă. Oricum ar fi fost, în ceasurile de dinaintea plecării, Balamber își luase măsurile lui de precauție: în timpul nopții, fără a-i da prea multe explicații, îl obligase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pe Malaberga. E limpede: o alegere, o hotărâre de neînlăturat, fără întoarcere. — Ptiu! făcu Khaba. După mine, toate astea sunt baliverne. Vrăjitoarea asta are limba prea lungă. Hotărâri definitive! Alegeri de neînlăturat! Ce vorbe mari! Gogoșile astea să le vinzi țărănoilor de prin părțile voastre, babă neghioabă! Malaberga se aprinse și șuieră spre el ca o viperă: — Mânca-ți-ar furnicile creierul! Tu-mi spui mie babă? Neghioabă? Țeastă de hun! Porni să se ridice, dar își pierdu echilibrul și căzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
lăsându-se în genunchi, până ajunse aproape între picioarele roibului. — îndurare, Eminentissime! Ai puțină îndurare pentru acest slujitor umil al tău! Da, sunt un marcoman și vin din Suabia de Sus. Sebastianus își potoli calul enervat de prezența sâcâitoare a țărănoiului printre jaretele sale aristocratice. — Suabia de Sus e cam departe de aici și, din câte știu, aproape în întregime supusă hunilor. Deci, ai putea fi într-adevăr o iscoadă de-a lui Atila. Ce faci prin părțile astea? Audbert scutură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
că printre acești asasini s-ar fi aflat și un războinic hun și că doar un trăsnet providențial îl împiedicase să-i asasineze pe amândoi. Așadar - reflecta Sebastianus, intrând în cetate prin Poarta de Miazăzi, sub privirile curioase ale mulțimii - țărănoiul de marcoman pe care îl ducea cu el îi spusese adevărul când jurase că Waldomar fusese ucis și nu erau motive să se mai îndoiască de celelalte informații ce i le dăduse, care, cu siguranță, în curând aveau să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
războiul cu hunii. Nimeni nu s-ar îndoi vreodată de ura sa față de Atila. Ești sigur de martorul tău? Sebastianus încuviință: — Da, nu am nici un motiv să mă îndoiesc de el. — E burgund sau galo-roman? — Nici una, nici alta. E un țărănoi de marcoman care a făcut-o pe călăuza pentru hunii ce au pus la cale crima. E omul pe care-l vezi aici, în dreapta, cel acoperit. Alpinianus se răsuci imediat și, după ce îl găsi pe Audbert între ilirii care îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cap cu o expresie perplexă: — Etius mi-a scris că mama ta era burgundă; poți, așadar, să înțelegi cum stau lucrurile. Gualfard e o căpetenie importantă și azi e aici cu o suită numeroasă. Nu sunt sigur că mărturia unui țărănoi va fi suficientă ca să-l punem la zid. Dacă am încerca să-l capturăm, am putea să provocăm dezordini, și încă grave. Ne-ar conveni, poate, mai degrabă doar să-l prevenim pe Gundovek și să-l lăsăm pe el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
scoase fulgerător un pumnal din teaca uneia dintre gărzi și se aruncă plină de furie spre Gualfard, numindu-l porc și asasin. Fu nevoie de trei oameni ca să o oprească. în mijlocul acelui tumult, se ridică, plină de mânie, vocea acuzatului — Țărănoiul ăsta minte! Totul e o scorneală de-a romanilor! Au pus la cale comedia asta ca să mă tragă în război! Printre cei ce se găseau la capătul scării se stârni din nou o mișcare agitată, ca o clătinare de valuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
armele către scutierii care îi apărau spatele. Gâfâind, ținut de mâini robuste și de săbiile îndreptate spre el, Gualfard strigă: — Nu pot să tolerez un asemenea afront! Nu se poate să-i dați crezare câinelui ăstuia! Nu e decât un țărănoi, o râmă. E un nimeni, nimeni nu-l cunoaște! Totul e o înscenare infamă a porcului ăstuia de roman! Hotărât, cu mâna din nou pe mânerul săbiei, Sebastianus se întoarse spre Gundovek. — Eu ți-am făcut dovada celor spuse. Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
viguroși... și chiar câțiva tineri. Cărarea ce conduce aici nu e foarte largă. Dacă o blocăm tăind copacii, poate... Burgundul îl măsură cu un ochi ironic. Apoi scutură din cap: — Nu spera că o să rămânem ca să vă apărăm pe voi, țărănoilor. Eu trebuie să-l salvez pe principele Chilperic. Ne oprim aici la noapte și mâine luăm calea munților, dat fiind că drumul e în mâinile hunilor. — Dar... aici sunt sute de persoane fără apărare. Dacă vin hunii ... Fără să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
se interpuse: — Atenție! Odată cu ei pot să intre barbarii. N-ai văzut că vin încoace? Hippolita confirmă ordinul, dar, pe când Clemantius porni să-l execute, Cilonus îl prinse de un braț și căută să-l rețină: — Ce-ți pasă de țărănoii ăia? Crezi cumva că ei te iubesc? Trebuie să închidem imediat poarta și să o baricadăm. Dacă hunii... Cu un strigăt plin de furie, de-a dreptul războinic, Hippolita se răsuci fulgerător spre el și îi arse o palmă. — Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
misiunea aceea stupidă și chiar față de Flavius Etius. De altfel, nu era, în mod cert, prima oară că lupta cu pumnii. Pentru acel tip de înfruntare, armata fusese pentru el o școală cât se poate de bună, iar aceia dintre țărănoii care puneau rămășag împotriva sa aveau să se lămurească iute pe pielea lor, cum stăteau lucrurile. La început, studiindu-se unul pe celălalt, își mișcară cu mare precauție picioarele. Incitat de prietenii săi, Milone îl privea pieziș, rotindu-și pumnii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
dragule, spune Draga, se face la moment. Vine scena, eu deschid ușa și răcnesc: „Cucoană!”, dau să mă reped la ea și Draga mi-o taie fără drept de apel: ― Ieși afară! Apoi - către Rica: ― Auzi, țățică, ce baragladenă de țărănoi, intră colea, se face că se împiedică și-mi cotrobăie prin fuste. Ieși afară, măi animalule!(nu a inventat Iliescu replica) Mă uit la ea, se uită la mine, pune mâna pe un retevei și zvârr! după mine, ies, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
Revoluția? se trezi Roja să întrebe ca un picat din Lună, în timp ce din poziția sa nesigură pe marginea patului începu să-și caute cu privirea ciorapii supraelastici pe care și-i abandonase în grabă cu cincisprezece minute mai devreme. Numai țărănoii fac sex cu ciorapii în picioare, îi trecu prin minte concluzia lui Dendé, ți-o spun cu mîna pe inimă, există doar o singură combinație erotică pe lumea asta pe care creierul înfierbîntat al unei curviștine n-o poate digera
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Biroul Politic central al Partidului Comunist credea că Armata Roșie era îndeajuns de puternică încât să-și revendice, de această dată, principalele orașe ale lui Chiang Kai-shek. Mao a pledat pentru o acțiune rezervată. A fost din nou etichetat drept țărănoi îngust la minte și din nou dat afară. Mao se simțea rău, dar nu s-a dat bătut. La vremea când sosi vestea că Armata Roșie trimisă să atace orașul a fost distrusă, Mao era pregătit să se așeze la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
epocă în care învățații să-i educe pe culi, căci de bună seamă că și aceștia meritau la fel de mult să aibă parte de educație ca și restul oamenilor. Adevărul este că Mao nu a reușit să atragă atenția la Beijing. Țărănoiul țării s-a simțit umilit. Nu a fost capabil să uite dezamăgitoarea întâlnire. Mai târziu, aceasta devine unul din motivele începerii unei mari rebeliuni - Revoluția Culturală. E pentru a-i pedepsi pe învățații din întreaga țară pentru suferința lui din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
mult piper, pentru că dimineața, la hotel, trecând liniștit pe lângă prietenul vostru comun care citea liniștit Anna Karenina, i-a smuls cartea din mână, a Început să-l bată În cap, spunând: „Ce-s tâmpeniile astea pe care le citești, bă, țărănoiule?”, și-a aruncat-o zeflemitor În cada de la baie. Pentru asta Îl pedepsești În gând să mănânce piper, cafea, arahide și măsline. Să simtă și stomacul lui fin ce au simțit stomacurile voastre când, mergând cu peste o sută de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
nu-i adevărat, că el nu și-a cumpărat decât o busolă. Să mănânce piper dacă-l roade invidia că stai la masă cu cea mai frumoasă tipă din orașul ăsta și el, nimic. Și să nu-i zică el țărănoi prietenului vostru, că În fond și la urma urmelor e tot din Valahia, tot „cantacuzin” ca și el, și să nu-ți zică ție ardelean tâmpit că i-ai arătat un copac singuratic și i-ai spus că parcă e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cina în America, sau că America e acolo unde mă aflu eu, în loc să fie într-un alt loc, în care voi călători într-o bună zi, pentru că tata și cu mine trebuie să mergem de fiecare dată în noiembrie la țărănoiul ăla și la nevastă-sa, în Union, New Jersey (amândoi poartă salopete), să ne aprovizionăm cu adevăratul cidru pentru Ziua Recunoștinței. — Plec în Iowa, îi anunț eu din cabina telefonică de pe etajul meu. — Unde? — La Davenport, în Iowa. — În prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
pic tonul, insuflându-i o autoritate estică sau de Ivy League, al cărei efect nu se risipea nici măcar aici, În restaurantul de la șes. Chelnerița se supuse indignată. Plecă, iar Scheer se aplecă spre mine. Își luă din nou vocea de țărănoi: ― Toate problemele lu’ fătuca asta s-ar rezolva cu o tăvăleală bună În șură. Și tu ești masculu’ tocmai bun pentru treaba asta. Nu părea beat, dar vulgaritatea lui era inedită. Părea mai puțin sigur În mișcări și vorbea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
tîrziu, Mihai a aflat că femeia nu suporta să se vorbească în prezența ei de viața de student. Pentru ea, invariabil, toți cei cu diplome universitare sînt niște proști, niște parveniți, au uitat de unde au plecat și au rămas tot țărănoi. La antipod, o alta, din același grup, dar cu studii superioare, nu suporta să se vorbească despre cei cu diplome luate la fără frecvență. Asta, măcar, venea cu argumente. Mihai se amuza. Era necăsătorit... Cînd ajunge la hotel, ar vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
gloanțelor. Împușcăturile Încetară. Meeks Își piti pistoalele sub piept și se Întinse la podea, făcînd pe mortul. Clipele se scurgeau chinuitor de Încet. Intrară patru bărbați cu puștile În mînă. Șoapte. „E mort de-a binelea.“ „Să fim foaaaarte atenți.“ „Țărănoi nenorocit!“ O privire rapidă prin cadrul ușii - Mal Lunceford nu se număra printre ei -, apoi pași. Șuturi În coaste, gîfÎieli, pufnituri disprețuitoare. Un vîrf de pantof vîrÎt sub el. O voce rosti: — Grăsan labagiu. Smuci piciorul individului, care se Împiedică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]