887 matches
-
este vorba de o descriere afirmativă, de o celebrare a omului în sine, dincolo de orice proces de intenție, și atunci pictorul cade într-o retorică sămănătoristă de tip liric și grigorescianizeasă festiv, însă ceva mai bolovănos (Țărănci lîngă troiță, 1910, Țărănci din Vlaici, 1910, Țărănci la biserică, 1912, Țărani în bătătura casei, 1914, și chiar Bărci cu țărani la Măcin, 1915 etc.). Nepunîndu-se aici problema individualizării personajelor sau a descrierii lor psihologice, ca personaje determinate ori ca tipologie, pictorul deplasează interesul
Camil Ressu, la o nouă privire (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16474_a_17799]
-
descriere afirmativă, de o celebrare a omului în sine, dincolo de orice proces de intenție, și atunci pictorul cade într-o retorică sămănătoristă de tip liric și grigorescianizeasă festiv, însă ceva mai bolovănos (Țărănci lîngă troiță, 1910, Țărănci din Vlaici, 1910, Țărănci la biserică, 1912, Țărani în bătătura casei, 1914, și chiar Bărci cu țărani la Măcin, 1915 etc.). Nepunîndu-se aici problema individualizării personajelor sau a descrierii lor psihologice, ca personaje determinate ori ca tipologie, pictorul deplasează interesul pe atmosferă, pe cadrul
Camil Ressu, la o nouă privire (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16474_a_17799]
-
aceleiași teze: mai întîi, este vorba de o descriere afirmativă, de o celebrare a omului în sine, dincolo de orice proces de intenție, și atunci pictorul cade într-o retorică sămănătoristă de tip liric și grigorescianizeasă festiv, însă ceva mai bolovănos (Țărănci lîngă troiță, 1910, Țărănci din Vlaici, 1910, Țărănci la biserică, 1912, Țărani în bătătura casei, 1914, și chiar Bărci cu țărani la Măcin, 1915 etc.). Nepunîndu-se aici problema individualizării personajelor sau a descrierii lor psihologice, ca personaje determinate ori ca
Mihailopol by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16475_a_17800]
-
este vorba de o descriere afirmativă, de o celebrare a omului în sine, dincolo de orice proces de intenție, și atunci pictorul cade într-o retorică sămănătoristă de tip liric și grigorescianizeasă festiv, însă ceva mai bolovănos (Țărănci lîngă troiță, 1910, Țărănci din Vlaici, 1910, Țărănci la biserică, 1912, Țărani în bătătura casei, 1914, și chiar Bărci cu țărani la Măcin, 1915 etc.). Nepunîndu-se aici problema individualizării personajelor sau a descrierii lor psihologice, ca personaje determinate ori ca tipologie, pictorul deplasează interesul
Mihailopol by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16475_a_17800]
-
descriere afirmativă, de o celebrare a omului în sine, dincolo de orice proces de intenție, și atunci pictorul cade într-o retorică sămănătoristă de tip liric și grigorescianizeasă festiv, însă ceva mai bolovănos (Țărănci lîngă troiță, 1910, Țărănci din Vlaici, 1910, Țărănci la biserică, 1912, Țărani în bătătura casei, 1914, și chiar Bărci cu țărani la Măcin, 1915 etc.). Nepunîndu-se aici problema individualizării personajelor sau a descrierii lor psihologice, ca personaje determinate ori ca tipologie, pictorul deplasează interesul pe atmosferă, pe cadrul
Mihailopol by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16475_a_17800]
-
grotesc, scuturîndu-și penele cu bătăi puternice de aripi azvîrlind stropi în sus. * Țipetele, chiotele cheflii ale unei nunți sud-dunărene semănînd atît de bine cu țipetele de durere, cu tînguirile, strigătele de disperare ale unei înmormîntări din același spațiu geografic. O țărancă beată, între două vîrste, purta în fruntea alaiului, în plin soare, era în iunie, o gîscă mare, albă, vie, legată la gît cu o panglică roșie, să nu se deoache, și pe care femeia o ridica din cînd în cînd
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]
-
martoră, mai rar de protagonistă, fetiței care - tipic - cere date suplimentare, fără să le primească, cititorul află restul pentru că, acolo unde Amalia își întrerupe evocările, intervine relatarea organizată, la persoana a treia, a vocii narante. Biografiei liniare a Amaliei (tînăra țărancă obligată de soacră să-și lase pruncul și căminul pentru a alăpta nou-născuta familiei nobiliare și unde va rămîne peste treizeci de ani) i se contrapune biografia Costanzei Safamita, protagonista, nefericita marchiză, și a celor din cercul ei. Din cauza multitudinii
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
teatru de voci, de tonuri, de ticuri golănești, de inflexiuni care transmit raporturile dintre personaje, își fac pe rând o detaliată descriere bărbatul de vârstă medie, șomer cu intermitențe, în cartea de muncă, un intelectual "de mucava"; cu înțelepciunea de țărancă transplantată la oraș, apare în prim plan nevasta cu "ritualuri" și vocație de mamă, stoarsă de orice mândrie proprie, care e prinsă în același cerc vicios și obsesiv: își așteaptă mereu soțul, proprietate cu act și parafă de la primărie, îl
Profeți mincinoși by Ioana Crișan () [Corola-journal/Journalistic/11899_a_13224]
-
care nu se agrea, mereu lingava Mary avînd un amant și refuzîndu-l categoric pe soț. Întors acasă, Mirel comite două erori capitale. Mai întîi împins de neliniștea erotică, refuzat și de Mary dar, mai ales, de slujnica Ioana, o tînără țărancă apetisantă foarte. Asistînd, ascuns, la o acuplare frenetică a Ioanei cu un rîndaș al familiei, excitat peste poate, o seduce pe verișoara lui Lilli, prostuță admiratoare a lui Mirel, lăsînd-o însărcinată. Terorizat de consecințele faptei sale nechibzuite, face enorma eroare
Proustianul Anton Holban by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16033_a_17358]
-
și se întoarce către un realism denotativ și arhaic, chiar înainte ca România să cadă explicit sub tăvălugul comunismului sovietic. încă din 1945, cînd mai erau încă doi ani pînă la abolirea monarhiei și trei pînă la naționalizare, el pictează țărănci monumetale și austere sau peisaje panoramice, legate subtil de ideea proletariatului suveran, cum ar fi acela din Petroșani. Și alături de el vin, în aceeași direcție, și alți exponenți ai avangardei, spirite nonconformiste și ostile establismentului burghez, care își reneagă propriile
Inventarea unui nou realism (o schiță istorică) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16072_a_17397]
-
descoperite în satul unde era stăpîn necontestat. Pe de altă parte, în acest pudic poet zăceau și comori de naivitate. Serialul intitulat Calendarul viei, ca și alte poezii scrise sub impulsul aceleiași inspirații, relatau amorurile campestre ale seniorului cu june țărănci anonime, Cireșar, de exemplu (din Calendarul viei) oferă varianta balcanică a lui The Miller’s Daughter, dar, în timp ce Tennyson abia dacă îndrăznea să ridice privirea spre frumoasa fată a morarului, dorind să fie doar lănțișorul de la gîtul ei („I’d
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
rămas o tabără estivală pentru pictorii snobi ai Capitalei, un loc de refugiu pentru scriitori exasperați de caniculă, și eventual un colțișor de amoruri ilicite pentru protipendada Bucureștiului. Așa însă, cu simbolul reginei îmbrăcată în port popular și adăstînd în mijlocul țărăncilor tuciurii, Balcicul devine loc de grație. Cum ne arată pozele din epocă, asprimea rustică e transfigurată pînă la a deveni un peisaj nobil, cu regina înveșmîntată în alb, privind reculeasă la valurile mării. În preajma ei, sălbăticia locului dispare, fiind înlocuită
Tenha Juvah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2671_a_3996]
-
îl hrănesc ca să-l fac borș. Marcel și Céleste Marcel e romancierul Marcel Proust, iar Céleste e Céleste Albaret, cea care s-a îngrijit de marele bolnav între 1914 și 1922 și i-a închis la urmă ochii. Era o țărancă incultă, în vârstă de 22 de ani când s-a angajat la Monsieur. S-a ocupat de toate. Răspundea prompt la soneriile nocturne ale insomniacului. Dormea mai degrabă ziua decât noaptea. Nu e capabilă să citească un rând, dar i
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2568_a_3893]
-
TV, de ce a făcut-o pe jucătoarea de tenis Simona Halep "tărăncuță". Radu Banciu a explicat că nu a vrut s-o jignească pe Simona Halep când a făcut-o țărăncuță. "Eu am zis despre Halep că e țărăncuță, nu țărancă! Când zici țărancă, te gâdești la una înaltă. Pai, părinții ei ce sunt? Nu sunt țărani? Nu e nicio insultă", a spus Banciu. "A-i spune unui țăran că e țăran e ceva firesc. Nu era o înjurătură. Ce treabă
Simona Halep. Radu Banciu recidivează: De ce a făcut-o țărăncuță by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/22319_a_23644]
-
făcut-o pe jucătoarea de tenis Simona Halep "tărăncuță". Radu Banciu a explicat că nu a vrut s-o jignească pe Simona Halep când a făcut-o țărăncuță. "Eu am zis despre Halep că e țărăncuță, nu țărancă! Când zici țărancă, te gâdești la una înaltă. Pai, părinții ei ce sunt? Nu sunt țărani? Nu e nicio insultă", a spus Banciu. "A-i spune unui țăran că e țăran e ceva firesc. Nu era o înjurătură. Ce treabă am eu s-
Simona Halep. Radu Banciu recidivează: De ce a făcut-o țărăncuță by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/22319_a_23644]
-
sunteți discriminată, e evident că, dacă ați fi fost bărbat, oricâte greșeli politice ați fi făcut și oricâte fraude, ați fi fost tratată cu ceva mai multă considerație. Nu-mi place când vă vorbește Ciutacu cu “fă”, când vă face “țărancă” și când sunteți abordată ca un obiect sexual de pe centură, fie el și al lui Traian Băsescu. Mă deranjează sincer. Da’ nu cumva originea acestor golănii se află în decolteele alea până la buric cu care v-ați făcut intrarea în
Despre Udrea, Ciutacu și Moraru by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20633_a_21958]
-
pensionara amărâtă, mama cu puteri supranaturale, care are într-o mână sacoșele imense, în alta copilul și în dinți cheile de la mașină... Toți îți spun, fără cuvinte, câte o poveste despre ei, la coadă la supermarket. Voi ce ziceți? Sunt țărancă pentru că mă fascinează cumpărăturile oamenilor? Voi vă uitați la ce scot alții din coș, în timp ce așteptați să vă vină rândul?
Voi sunteţi fascinaţi de cumpărăturile altora? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18334_a_19659]
-
clădire, recuperată astăzi pentru muzeul „Mihai Eminescu”, este într-adevăr casa lui Pumnul. Din alt tablou al lui Löwendal știm cum a arătat străvechea ctitorie ștefaniană - biserica din Movila. Dl Ilie Luceac a descoperit-o, la apusul vieții, și pe țăranca din Mahala, acea „Madonă a Bucovinei”, despre care se povestea că, fiind expusă în 1937 în vitrina magazinului de muzică „Orfeu” de pe Calea Victoriei din București, a iscat probleme de circulație din cauza mulțimii ce vroia s-o vadă. Pictorul chiar a
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
Iar talentele lor culturale sunt multiple, de la muzică, la literatură, la artă. Și Lucia ne vorbește despre Grigore Vieru, cu care a fost bună prietenă, despre enciclopedicul acad. Mihai Cimpoi, despre poetul luptător Vasile Tărâțeanu, despre poetul Nicolae Dabija, despre țăranca Anița Nandriș care a supraviețuit deportării siberiene și s-a întors să-și scrie povestea pătimirii ș.a. Ea ne convinge că Eminescu va rămâne actual pe veci și că este poetul nostru cel mai mare și care reprezintă cea mai
Lucia Olaru Nenati: o scriitoare puternic implicată în prezent [Corola-blog/BlogPost/94208_a_95500]
-
naționalitate, cu studii primare, țăran. Conform verdictului de la 10 iunie 1941, a fost deportat într-o localitate specială pentru apartenență la un partid contrarevoluționar. A fost reabilitat la 17 aprilie 1991. Boincean Elena Nicolae, născută în 1904, româncă de naționalitate, țărancă. Conform verdictului de la 10 iunie 1941, a fost deportată într-o localitate specială ca membră a familiei unei persoane ce aparținea la un partid contrarevoluționar. A fost reabilitată la 17 aprilie 1991. Bordian Gavril Ion, născut în 1907, român de
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
muncitor la fabrica de zahăr. Conform verdictului de la 9 iunie 1941, a fost deportat într-o localitate specială pentru apartenență la un partid contrarevoluționar. A fost reabilitat la 17 aprilie 1991. Bordian Varvara Ion, născută în 1915, româncă de naționalitate, țărancă. Conform verdictului de la 9 iunie 1941, a fost deportată într-o localitate specială ca membră a familiei unei persoane ce aparținea la un partid contrarevoluționar. A fost reabilitată la 17 aprilie 1991. Bordian Calin Gavril, născut în 1932, român de
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
Conform verdictului de la 9 iunie 1941, a fost deportat într-o localitate specială pentru apartenență la un partid contrarevoluționar și ca „element social periculos”. A fost reabilitat la 17 aprilie 1991. Carp Sofronia Simion, născută în 1903, româncă de naționalitate, țărancă. Conform verdictului de la 9 iunie 1941, a fost deportată într-o localitate specială ca membră a familiei unei persoane ce aparținea la un partid contrarevoluționar și „ element social periculos”. A murit în localitatea respectivă în 1978. A fost reabilitată la
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
1909, român de naționalitate, țăran. Conform verdictului de la 9 iunie 1941, a fost deportat într-o localitate specială pentru apartenență la un partid contrarevoluționar. A fost reabilitat la 17 aprilie 1991. Carp Olga Toader, născută în 1907, româncă de naționalitate, țărancă. Conform verdictului de la 9 iunie 1941, a fost deportată într-o localitate specială pentru apartenență la un partid contrarevoluționar. A fost reabilitată la 17 aprilie 1991. Dilion Petru Vasile, născut în 1894, român de naționalitate, cu studii primare, țăran. Conform
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
naționalitate, cu studii primare, țăran. Conform verdictului de la 10 iunie 1941, a fost deportat într-o localitate specială pentru apartenență la un partid contrarevoluționar. A fost reabilitat la 17 aprilie 1991. Dilion Agapia Anton, născută în 1896, româncă de naționalitate, țărancă. Conform verdictului de la 10 iunie 1941, a fost deportată într-o localitate specială ca membră a familiei unei persoane ce aparținea la un partid contrarevoluționar. A fost reabilitată la 17 aprilie 1991. Dilion Victor Petru, născut în 1925, român de
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
ca membru al familiei unei persoane care aparținea la un partid contrarevoluționar. A fost reabilitat la 17 aprilie 1991. Dilion Nicolae Ion, născut în 1865, român de naționalitate, cu studii primare. Dilion Vera Toader, născută în 1868, româncă de naționalitate, țărancă. Karp Ion Fiodor, născut în 1902, ucrainean de naționalitate, cu studii medii, perceptor de impozite. La 21 iunie 1941 a fost judecat la 8 ani de lagăr ca „element social periculos”. A fost reabilitat la 12 ianuarie 1995. Boris STRÂMBU
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]