912 matches
-
1909, român de naționalitate, țăran. Conform verdictului de la 9 iunie 1941, a fost deportat într-o localitate specială pentru apartenență la un partid contrarevoluționar. A fost reabilitat la 17 aprilie 1991. Carp Olga Toader, născută în 1907, româncă de naționalitate, țărancă. Conform verdictului de la 9 iunie 1941, a fost deportată într-o localitate specială pentru apartenență la un partid contrarevoluționar. A fost reabilitată la 17 aprilie 1991. Dilion Petru Vasile, născut în 1894, român de naționalitate, cu studii primare, țăran. Conform
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) by http://uzp.org.ro/din-trecutul-istoric-si-prezentul-satului-vancicauti-ii/ [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
naționalitate, cu studii primare, țăran. Conform verdictului de la 10 iunie 1941, a fost deportat într-o localitate specială pentru apartenență la un partid contrarevoluționar. A fost reabilitat la 17 aprilie 1991. Dilion Agapia Anton, născută în 1896, româncă de naționalitate, țărancă. Conform verdictului de la 10 iunie 1941, a fost deportată într-o localitate specială ca membră a familiei unei persoane ce aparținea la un partid contrarevoluționar. A fost reabilitată la 17 aprilie 1991. Dilion Victor Petru, născut în 1925, român de
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) by http://uzp.org.ro/din-trecutul-istoric-si-prezentul-satului-vancicauti-ii/ [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
ca membru al familiei unei persoane care aparținea la un partid contrarevoluționar. A fost reabilitat la 17 aprilie 1991. Dilion Nicolae Ion, născut în 1865, român de naționalitate, cu studii primare. Dilion Vera Toader, născută în 1868, româncă de naționalitate, țărancă. Karp Ion Fiodor, născut în 1902, ucrainean de naționalitate, cu studii medii, perceptor de impozite. La 21 iunie 1941 a fost judecat la 8 ani de lagăr ca „element social periculos”. A fost reabilitat la 12 ianuarie 1995. Boris STRÂMBU
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) by http://uzp.org.ro/din-trecutul-istoric-si-prezentul-satului-vancicauti-ii/ [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
de bănci înclinau copacul într-o parte și-n alta, ca la un cutremur. Soneria țipă ca un strigăt deschise buimac ușa „nenea îmi dai și mie 50 de bani ?” zice un puștiulică vrând să intre în ramă Doar sânii țărăncii respirau adânc pacea izvorâtă din istoria îmbrăcată decent , cu picioarele goale cu ía curată cu busuiocul în păr cu dimineața proaspătă refugiată în atelierul din mijlocul orașului bucuria plângea cu petale violet culorile țâșneau din degetele sale... doar sânii țărăncii
ATELIERUL de TEO CABEL în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Atelierul_teo_cabel_1353872044.html [Corola-blog/BlogPost/351111_a_352440]
-
țărăncii respirau adânc pacea izvorâtă din istoria îmbrăcată decent , cu picioarele goale cu ía curată cu busuiocul în păr cu dimineața proaspătă refugiată în atelierul din mijlocul orașului bucuria plângea cu petale violet culorile țâșneau din degetele sale... doar sânii țărăncii respirau adânc... într-un tablou răzvrătit ca un câine fidel doar stăpânului. Referință Bibliografică: Atelierul / Teo Cabel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 695, Anul II, 25 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Teo Cabel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ATELIERUL de TEO CABEL în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Atelierul_teo_cabel_1353872044.html [Corola-blog/BlogPost/351111_a_352440]
-
domnului Ticu, de la administrația financiară; Societății de binefacere „Sfânta Treime”, din Domnești - 5.000 de lei; servitoarei (mărului crud din care cu patimă se înfrupta, lăsând să-i alunece barba neagră pe pielea catifelată, jucându-se cu sfârcurile fragede de țărancă pură) - 600 lei venit anual și renta statului 5%, depusă la Casa de Depuneri și Consemnațiuni; bani pentru terminarea bisericii din Domnești, pentru înființarea unui „cor vocal” la biserica cea nouă; până când și judecătorului Apostolescu i-a lăsat bani, și
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestire.html [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
este Ionel, i-a răspuns tataie cu o voce ceva mai liniștită. -Eu nu plec! am țipat cu disperare și m-am ascuns sub plapumă. Nu vreau la București să mă certe proprietăreasa în fiecare zi și să mă facă țărancă, pentru că nu-i spun sărut-mâna de câte ori o văd! Eu nu plec! urlam. -Taci, tataie, taci, nepoata lui tataie, că ne aud! Și dacă nu este tac-tu?! mă ruga cu voce care îmi implora milă și înțelegere, neîndrăznind să-și
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_iv_mihaela_arbid_stoica_1335187528.html [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
satul nostru veneau la cules, veneau și din alte localități, chiar și din alte județe, de pe la șes, de prin județele Botoșani sau Iași. Era vremea unui fel de El Dorado al câștigurilor frumușele, dar cu destulă trudă. Venea lume pestriță, țărănci îmbrăcate sărăcuț, în rochii de monton, țigănci, puradei de prin Moldovița sau Vama. O lună de zile cei de departe dormeau pe unde apucau, prin cabane părăginite, prin poduri de grajduri, chiar pe cetină, la rădăcinile copacilor. Mâncau ce găseau
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Zmeurarii_viorel_darie_1387527973.html [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
ea. Numai că promisiunile mele nu țineau mai mult decât apa pe gâscă. Capitolul VI SECRTETELE DIN POD ȘI DE LA FÂNTÂNĂ Se apropia Paștele. Prin toate curțile vedeai afară puțina mobilă pe care țăranii o aveau: paturi și mese. Toate țărăncile văruiau pereții odăilor unde petrecuseră iarna la gura sobei. Erau puțini în sat care își permiteau să își încălzească și a doua odaie. Seara, când se întorceau de la câmp, bărbații își răsuceau câte o țigară din tutunul rămas din toamna
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
Tataie nu se vedea. Am simțit că mamaie era foarte supărată. -Să vezi ce veseli erau! m-am trezit vorbind singură. În sera aceea nu știam cu cine stătea de vărbă, dar de obicei când ajungea la fântână, cam toate țărăncile din jurul nostru se trezeau că nu aveau apă. Tataie rădea și vorbea cu toate, era cea mai mare bucurie pentru el să plece pe înserat să aducă apă. De multe ori, când nu era obosită, mamaie căra apa singură și
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
Să știi să dai glas „misterului existențial”, atrasă tot mai mult de „fiorul infinitului” - iată adevărata artă poetică a Elenei Buică! “Tainițele vieții” sale sunt acum scoase la iveală din lacra inimii unde și-a ținut zestrea de fată, aidoma țărăncilor românce. Cu multă pudoare dezvăluie albiturile, le despăturește, le cercetează alesătura, le stropește cu agheazmă și le pune la aerisit pe culme. N-are de ce se rușina. Sunt impecabile. Estetica filonului autentic românesc este pusă în valoare sub ochii noștri
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1425130541.html [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
Noapte bună România Ori unde te-ai afla Lua-te-ar naiba poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă (18 aprilie 2011) Despre azi sau erezia tăcerii Picătura chinezească a tăcerii Sufletul perforat ca o sită disperată de țărancă Clipă de clipă Din loc în loc simt lu- mea Pustiul oaza creștinului Dumnezeu întinzându-se cât îi permite credința noastră Restul sună ocupat De fericire de gloata nebună de copii Hei ce mai pot face cu jucăria asta cu ea
EREZII DE-O CLIPĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Erezii_de_o_clipa_costel_zagan_1374046726.html [Corola-blog/BlogPost/357218_a_358547]
-
care purta o rochie dintr-un material moale și lucios, l-am pipăit și i-am spus mamei: „Tu dece n-ai din asta? Vreau să ai și tu din asta!" Apoi, tot în basmul acela cu muzică, am fost țărancă și am purtat o fotă roșie... Într -alt an, într-o fabulă de Grigore Alexandrescu, eu l-am jucat pe Curcanul cel frumos, țanțoș și... fricos! Și-mi amintesc ce costume grozave ne-a furnizat atunci unul din teatrele bucureștene
TEATRUL ÎN VIAŢA MEA de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1423238578.html [Corola-blog/BlogPost/374710_a_376039]
-
șarada semănând mai mult a salut prietenesc. Intrase la un liceu renumit, ATL, din Botoșani,cu media 6,70.Cu semibursă. Nu luase bursa întreagă nu atât din cauza mediei, cât mai ales datorită faptului că era singur la părinți! Mama, țărancă din tată -n fiu (!), iar tatăl, un amărât de tractorist! Două avantaje în favoarea lui Dio se conturau totuși în ochii pedagogului: 1.Primea semibursă și 2.Avea origine socială sănătoasă! Și... 3.I-a găsit, pe patul fără nicio cută
DEŞERTUL DE CATIFEA (32) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_32_costel_zagan_1367348332.html [Corola-blog/BlogPost/345993_a_347322]
-
fac oameni ? Ce, el cu acest geamantan de bani nu s-ar face om? și se văzu cu nevasta și cu cei trei copii pe un transoceanic, alunecând pe ape, spre țara fericirii. Toți erau îmbrăcați în alb, nevasta lui, țăranca lui de acolo din sat, într-o rochie de crep-saten, foșnind ușor în bătaia vântului, cu decolteurile largi ca demoazelele din lumea mare, și copiii-ăștia cu băști bleomaren și uniforme albe de marinari, și el la fel, într-un
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Valiza_cu_bani_ion_ionescu_bucovu_1340947956.html [Corola-blog/BlogPost/358361_a_359690]
-
cer umbra salvatoare, ochii reveniră la pașii zeflemitori și plutitori din față.Pe deasupra cărării din lanul de grâu:aur pierdut în verde coclit. Rochia ușoară și transparentă se lipea la fiecare mișcare de trupul bolovănos al fetei.Picioare sănătoase de țărancă școlită în târgul Ieșilor. -Dio, mai trăiești ori ți-a luat căldura piuitul? Vocea ironică a Lizei, în loc să-l trezească din canicula anesteziantă, dimpotrivă, îi spori doza de visare. Privirea ar fi înghițit-o pe fată, bucățică, Doamne, cu bucățică
DEŞERTUL DE CATIFEA (9) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_9_costel_zagan_1364414888.html [Corola-blog/BlogPost/345419_a_346748]
-
îi extaziază Tezaurul portului popular Căci pe femei parcă dansează (Păcat că e-mbrăcată-atât de rar). Cusută în culoare senină, Creând nenumărate povești, Miroase a miere și lumină: “E valoarea culturii românești”. Iie ! Ești vedeta înflorată, Grigorescu te-a imortalizat În țăranca din Muscel pictată Extrem de clasic și rafinat ... În poezia lui, -Alecsandri- “Rodica,”cum ne sugerează Că... și ea îmbracată ar fi Cu iia ce acum “excelează”. Iată ! Sărbătorim o piesă-cult Din borangic, bumbac sau in topit Cusută cu arnici , stilată
IIA ROMÂNEASCĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Lia_ruse_1403602710.html [Corola-blog/BlogPost/374247_a_375576]
-
martie și duminică 12 martie, la orele 19:00, la Sala Mare Monolog dramatic de Sorin Misirianțu după cartea 20 de ani în Siberia. Amintiri din viață de Anița Nandriș-Cudla. 20 de ani în Siberia - Un spectacol despre destinul unei țărănci bucovinence, autoare a uneia dintre cele mai importante mărturii despre calvarul trăit în Gulagul sovietic. Anița a fost deportată împreună cu cei trei fii ai săi în Siberia, la Cercul Polar, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, după ce Bucovina de
Fermecătoare spectacole de weekend by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105728_a_107020]
-
și demască teroarea comunismului. O invitație pentru a descoperi adevărata dimensiune a acestui flagel al secolului XX, asupra căruia mulți își proiectează astăzi o viziune edulcorată și nostalgică. În interpretarea de un puternic dramatism a Amaliei Ciolan, vom descoperi o țărancă simplă, dar cu o fluență a scriiturii și un firesc al povestirii în fața cărora talentul multor scriitori consacrați pălește. Neîmpovărată de ură sau blesteme, fără a pronunța vreodată cuvântul „comunism”, Anița / Amalia își acordează gândurile și trăirile într-o interpretare
Fermecătoare spectacole de weekend by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105728_a_107020]
-
data aceasta este propusă bine cunoscuta Țărăncuță din Rucăr, un ulei pe lemn,evaluată la 25.000 - 45.000 de euro și provenind din colecția istorică ing. Eugen Ștefănescu. Pe verso se află autentificare olografă Jean Al. Steriadi: "Cap de țărancă pictură în ulei pe panou de lemn. Semnat dreapta jos, autentic de N. Grigorescu." Realizat în a doua jumătate a creației artistului, lucrarea păstrează eclerajul folosit de Grigorescu în multe din portretele sale “Prin temă dar și prin subiect pictural
Piese de mare frumusețe în Licitația “Maeștri ai Portretului” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105835_a_107127]
-
jos, autentic de N. Grigorescu." Realizat în a doua jumătate a creației artistului, lucrarea păstrează eclerajul folosit de Grigorescu în multe din portretele sale “Prin temă dar și prin subiect pictural, lucrarea noastră se înscrie în ciclul de figuri de țărănci cu puneri în pagină foarte apropiate, fiecare piesă aducând un accent diferit prin fizionomia și psihologia personajului. Aceste efigii pot fi plasate între genul portretului și genul capului de expresie. Probabil că prezenta pictură este mai aproape de portret prin trăsăturile
Piese de mare frumusețe în Licitația “Maeștri ai Portretului” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105835_a_107127]
-
aducând un accent diferit prin fizionomia și psihologia personajului. Aceste efigii pot fi plasate între genul portretului și genul capului de expresie. Probabil că prezenta pictură este mai aproape de portret prin trăsăturile aparte ale chipului (deosebite de majoritatea fizionomiilor de țărănci cu fețe rotunde), prin ovalul elegant al feței și linia nasului accidentată, prin aerul mândru degajat de personaj”, scrie istoricul de artă Ioana Beldiman. Corneliu Baba, Autoportret O variantă de asemenea foarte apropiată de portretul pe care îl analizăm (credem
Piese de mare frumusețe în Licitația “Maeștri ai Portretului” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105835_a_107127]
-
progresiv chiar către perioada "albă". Această esențializare a dus la remodelarea figurii țărănești, care, transpusă prin siluete emblematice, dar neindividualizabile, a dus la crearea tabloului idilic al vieții de la sat. Apar astfel modelul tipic de frumusețe feminină, reprezentat în chipurile țărăncilor tinere și mereu vesele, modelul țăranului sau ciobanului, zvelt, ștrengar dar demn, sau tipologia muncii, prezentată mereu în fazele ei marginale, plecarea sau întoarcerea de la târg sau câmp. Tocmai această extragere a acțiunii din discursul pictural caracterizează ciclul carelor cu
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
1966) și este estimată la90.000 - 160.000 de euro. Lucrarea face parte dintr-un ciclu de variațiuni pe aceeași temă a Întoarcerii de la izvor pe care Grigorescu l-a abordat pe întreg parcursul operei. Pe fundaluri de peisaj, tinere țăranci cu trupul subțire ca un lujer, cu mâini și picioare delicate - pictate fin, aproape descriptiv, în contrast cu restul tușelor libere - sunt reprezentate ducând pe umăr, într-o poză clasică, dar cu o notă de grație declarată, un ulcior sau o doniță
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
cu CSMS Iași. Iată ce spune jurnalista: "Eu intrasem în direct cu Andrei Cristea și așteptam următorul invitat. Ganea, nervos, mi-a spus să-l bag în direct. Eu l-am rugat să fie civilizat, dar el m-a făcut țărancă, ochelaristă... Nici nu pot să relatez tot, e sub orice critică ce mi-a zis. M-a amenințat că mă dă cu capul de panourile de la flash-interviuri. Apoi a vrut să mă pupe, dar eu nu mă pup cu oricine
Scandal monstru! Ganea neagă că a agresat-o verbal pe Alina Iosub. Jurnalista: Nu scapi viu! () [Corola-website/Journalistic/105350_a_106642]