74 matches
-
chiar forma cea mai serioasă de guvernământ, cea monarhică, de încrederea pe care cată s-o inspire unei națiuni. În adevăr, ce suveranitate se poate numi aceea când contele Wolkenstein cutreieră Europa în dragă voie pentru a pune la cale țărmurii noștri și apele noastre - de nobis sine nobis - și nu află în drumul lui decât escelențe neoplatonice a la Pherekydes sau transparente ca nimicnicia, ca autorul vestitelor scuze, ridicate la patrat? Contele poate în adevăr să urmărească, fără știrea noastră
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de toate acestea să nu se țină seamă la noi, când e vorba nu de-a recunoaște drepturi Austro-Ungariei pe Dunăre, de vreme ce n-are nici unul, dar încă de-a i se acorda favori și preponderanță în apele noastre și pe țărmurii noștri, bineînțeles în detrimentul suveranității statului romîn? Dar destul ne desprețuiește dincolo, destul tratează peste picior o jumătate a poporului nostru în țara lui proprie și strămoșească - să ne mai puie piciorul în piept și dincoace, să aibă satisfacțiunea de-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Întinderea autorității comisiunii până la Porțile de Fier acoperă interesele tuturor puterilor laolaltă și a fiecăreia în parte. Nu vedem aci umbră de nedreptățire pentru nici una din ele și nici suveranitatea statelor țărmurene nu se atinge. Fiecare stăpân pe apele și țărmurii săi: nu un funcționar român inspectând țărmurii bulgari ori viceversa; iar stăpânirea aceasta având drept margine interesul comun al Europei, interesul navigațiunii libere și neîmpiedecate. Dincolo de această margine nu vedem nici un cuvânt pentru a acorda uneia din puteri o poziție
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
acoperă interesele tuturor puterilor laolaltă și a fiecăreia în parte. Nu vedem aci umbră de nedreptățire pentru nici una din ele și nici suveranitatea statelor țărmurene nu se atinge. Fiecare stăpân pe apele și țărmurii săi: nu un funcționar român inspectând țărmurii bulgari ori viceversa; iar stăpânirea aceasta având drept margine interesul comun al Europei, interesul navigațiunii libere și neîmpiedecate. Dincolo de această margine nu vedem nici un cuvânt pentru a acorda uneia din puteri o poziție privilegiată; nu vedem motive de-a pune
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vechi, stăpînitori[i] Dunării și Mării Negre, cum erau Alexandru cel Bun și Mircea I, posedau în statele lor o navigațiune exercitată de genoveji și venețiani, care, fără a fi națională și în mâna poporului muntean al românilor, a înflorit pe țărmurii noștri până-n vremea lui Mohamet II. Dar fost-au aceasta o navigațiune proprie a noastră? Dezvoltat-au românul aptitudinile sale nautice, dacă le are? Daca poporul nostru ar fi contractat deprinderile navigațiunii din epoca aceea încă, ea ar fi subzistat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
rana... arde cu mustrări {EminescuOpVIII 151} și cu aduceri aminte... (cugetînd) Un cap de va cădea începutul e făcut celelalte urmează... Ce alunecoasă e poteca răului! (tare) Maio! MAIO Portare! ARB[ORE] Tu zici că-n curtea cea neagră pe țărmurii mărei, acolo petrece gândirea lui. MAIO Se vede. Altfel neci gândirea lui n-ar fi neagră și-mpietrită... De ar fi aceea o femeie sântă și frumoasă, care să-l poată face fericit și virtuos... De-ar fi... am cugetat
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
veghind, Irenă. De pe crucile plecate se aude glasul cobii Și grămezi-grămezi pe uliți tremur sclavele și robii. * Și în trei bucăți acuma stema țării este spartă, Răsăritul și Apusul s-au unit ca s-o împartă. * Ridicând pe-a noastre țărmuri ochii Asiei pustie. De derviși urlând ca cânii cu călugăriți nebune * Mohamed biruitorul, biruit fiind de vin, Pe-un covor e-ntins și doarme. Câteodată un suspin, Un sughiț din piept [î]i iese. Sala-i mare și pustie, Pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
iernei vijelie, Din fluierul cel jalnic, din buciumu-n câmpie Chemând doina română, a inimelor plângeri, A sufletului noapte, a dorurilor stingeri. Romînu-n trecut mare, e mare-n viitor Și tu vrei ca poetul să fie trecător? Pe-a țărei sale țărmuri să n-aibă ce să cînte? Dar nu-s colori destule în lume să-nveșmînte A munților Carpatici sublime idealuri, Ce noată-n a lui suflet cum noată-n mare valuri, Și-n creierii[-i] aleargă de gânduri vijelii, Cum ginii se sfaramă-n
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ridică statul româno-bulgar la culmea măririi lui și jucă un rol foarte însemnat, aproape decisiv, în acel război greco-latin care avu de rezultat cucerirea Constantinopolei. În anul 1200 Ioannițiu întreprinse cu o oaste numeroasă și bine armată o campanie lângă țărmurii Mării Negre. Pe cale cuceri foarte cu ușurință orașul Constanța, în ținutul de la Rodope, ce era de oarecare însemnătate, rase întăriturile lui și-naintă apoi cu vitejie contra cetății Varna ce se ridica lângă malul mării. Asediul se-ncepu sâmbătă în săptămâna
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aștern pagini înfometate și triste, peste ochii mei ce-și dăscăleau în surdină durerea, prin geamuri transparența luminilor pierdute în imaginea unei clipe, ce mi veghează apropierea zgomotoasă a pașilor tăi, de frumusețea înnoptării. Cât adevăr, îmi aruncă în suflet țărmuri ce-mi sustrag Chipuri nedefinite în care de secole, caut licori de săruturi și-mi zac, nemurirea bolborosită în rugul veșnic, eșalonat de fiecare secundă, ce-mi bântuie vămile arse... Dureri peste tâmplele nopții, încep să-mi sărute, genele oarbe
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
vinele Morganei venea către vinele sale un sânge îmbelșugat și tainic, amețitor ca o băutură a zeilor și Corto părea că se transforme în războinicul african care o iubise pe Morgana în alt tărâm, în preajma unui ocean pe ale cărui țărmuri corăbiile europene acostau uriașe. Suita de vieți de dinaintea Morganei și a lui Corto li se înfățișa în culorile vii și exuberante ale unui tablou de Diego Rivera. Peste morți și sclavie, Morgana și Corto cel de dinaintea lui Corto rămâneau uniți
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de post. Azi mi s-a fixat doar patul. Ochii văd patru pereți Când de-a lungul, când de-a latul; Deși-s mici, îmi par măreți. Pentru mâine, nu știu ora, Un pătuc din lemn de brad Îmi va țărmuri și hora Slovelor ce triste cad. Când va fi să vină ceasul Împăcat doresc să fiu Cu toți ce-mi știură pasul, Pe care în minte-i știu. 4 noiembrie 2004 TOT AȘTEPTÂND Tot așteptând să mor devreme - Cum unii
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
incursiunea de ordin istoric care se face în partea introductivă a Îndreptarului, unde se combăteau părerile greșite ale unor medici englezi ce contestau contagiozitatea și epidemicitatea holerei. Astfel se specifică: "Lipitoarea fire a boalei holera, care în anul 1817 pe țărmurii apei Ganges numită s-au arătat și în următorii ani pe lângă aceea că mai toată India răsăritului a pustiit-o, în 1818 Ceilanu, în 1819 Siama, în 1820 China, în 1821 Iava, în 1822 Perzia și Siria, în 1828 părțile
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
literare „Artă Sfâșiată”, Editura Arhip Art, Sibiu, 2011.Utilizator al site-urilor www.poezii.biz, www.agonia.ro, http://casa-gandului .ning.com și http://nicustancu 48.ning.com. Nu știu Nu știu pe care valuri rătăcești, De a rămas pe țărmuri amintirea; Trăind cu seva vechilor povești La fel de prăfuită-i și iubirea. Că a rămas pe cer doar umbra ta, Nu știu ce orizont te mai ascunde; Eu știu că tu iubești pe cineva Ce împresoară ale mării unde. Iubirea ce s-a
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
iernei vijelie, Din fluerul cel jalnic, din buciumu-n câmpie, Chemând doina română, a inimelor plângeri, A sufletului noapte, a dorurilor stîngeri. Romînu-n trecut mare e mare-n viitor! Și tu vrei ca poetul să fie trecător, Pe-a țărei sale țărmuri să n-aibă ce să cînte? Dar nu-s colori destule în lume să-nvesmînte A munților Carpatici sublime idealuri Ce-noată-n a lui suflet cum noată-n mare valuri Și-n creeri-i aleargă de gânduri vijelii Cum ginii se sfarîmă-n
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
dincolo de munții pe care Îi vezi colo, la Apus. Iar de la munții ăia, s-a dus pe pământul tare, acolo unde te duc și eu pe tine. Pământul tare: era plin de păduri dese și de râuri limpezi și avea țărmuri Încărcate de flori. Dyas mi-a spus că de-aci Înainte era treaba mea de toiag al Tatălui să văd unde m-oi mai duce și ce-oi mai face. Am dat să-l Îmbrățișez, numai că Dyas deodată țâșni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
au tulburat mințile de sete și vede aievea rîuri la marginea deșertului, am Înțeles că n-am să mor Înăbușit ca un cîine turbat Într-un tunel Întunecat. Am Înțeles că voi vedea din nou lumina și că voi cunoaște țărmuri și voi poposi În porturi necunoscute și voi vedea iarăși, ca și altă dată, ținuturi noi și lumina dimineții. Vouă, așadar, dragi prieteni, tovarăși nedespărțiți, Moartea cea mîndră, Singurătatea cea aspră și Somnul, vouă, alături de care voi trăi veșnic, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
facă în gândul ei socoteala cam câți oameni vor fi trecând în fieștecare an peste podul de pe Murăș. Nimeni în lumea aceasta n-ar fi putut să facă socoteala aceasta mai bine decât dânsa, care atâta timp a stat pe țărmurii Murășului. Ce-ar fi fost adecă dacă ar fi luat din ciorapul Persidei arânda podului? Putea să dea mai mult decât alții, fiindcă nu voia să câștige decât cei 60 de florini și încă ceva pe deasupra. Apoi mai câștiga
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
anticilor - a avut un vis unde o divinitate îl sfătuia să caute în Pont statuia unui zeu și să o aducă în Alexandria pentru că îl va binecuvînta cu mare no-roc. Astfel pricepuții în tălmăcirea viselor au plecat în Pont, adică țărmurii de sud ai Mării Negre, să caute statuia cu pricina și găsind-o pe cea a zeului local Min din Sinope, capitala tracilor bitini, ce reprezenta un stîlp de piatră foarte înalt avînd la bază un cerber și un dragon, au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
se ține scai, antecameră, atotștiutor, de pe lângă; * înaripat, SRL, niciodată, revenire, matematician, vice-președinte, a cârmi, a binevoi, milanez, înăltuț; * mărișor, descrețit, oricine, brădet, ex-președinte, ineluș, conform planului, a binecuvânta, SC, Ion Marin; * sensibilitate, dis-de-dimineață, orice, TV, nucet, a cincea, inimioară, a țărmuri, moldovean, osos; * nouăzeci, spectaculos, BT, înjumătățit, după-amiază, o dată, un ,,o", anorganic, căpităneasă, făget; * binișor, ajutor!, nediferențiat, galben-pai, așadar, de prin, aprozar, C.F.R., imoral, Ștefan Gheorghidiu. Exemplificați: * un substantiv format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vorbeau o limbă asemănătoare cu pelasga sau poate chiar această limbă pentru că Herodot îi numește pe greci ,,barbari”(ll, 154) și ,,vorbind o limbă străină” sau ,,străini”(ll, 169). Dar pe-lasgii au migrat din nordul Istrului în Grecia și pe țărmurii Asiei Mici inclusiv locul ce se numea Caria. Platon(427-347 î.e.n.) care a trăit imediat după moartea lui Herodot, spune des-pre Zamolxe că acesta a existat ca personaj și a studiat scrierile lui, adică ma-gistrul Herodot a mințit cu mare
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
unul dintre urmașii lui Noe, care erau Gomer, Magog, Madai, Iavan, Tubal, Meșec și Tiras; fiii lui Gomer au fost Așchenaz, Rifat și Togarma, iar fiii lui Iavan au fost Elișa, Tarsis, Chitim și Dodanim precizînd că ei locuiesc pe țărmurii mării - adică Marea Neagră și Marea Mediterană - iar de la ei se trag popoarele cu limbile și obiceiurile lor. Așa și este dar adevărul nu l-au spus ei, ci numai l-au pervertit și falsificat în interesul lor. La 10,21-23 ne
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Ion Truică 2000 - iunie - Galeriile de Artă, Biblioteca„Gh. Asachi” Iași, a prezentat Constantin Ciopraga și Aurel Istrati 2001 - aug. - Galeriile “Cupola” Iași, - Acuarelă: „Casa mea” - a prezentat criticul de artă Valentin Ciucă 2003 - iulie - Galeriile de artă „Cupola” Iași - „Țărmuri”, a prezentat criticul de artă Valentin Ciucă și Constantin Ciopraga 2004 - mai - Galeriile „Top. Art” EXPOZIȚII DE GRUP / EXPOSITION DE GROUPE / GROUP EXHIBITIONS 1976-1979 - Salonul de toamnă - Sala Victoria Iași 1976 - În cadrul emisiunii spectacol „Jurnal Cultural”- expoziția de la Galeriile Casei
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
inovația, proiecte arhitectonice opulente a unor metropole de vis. În nordul insulei Borneo, Georgetown are frumusețea naturii, fascinația istoriei, deliciile confortului și Îndrăzneala contemporaneității. Malaysia oscilează armonios Între Orient și Occident, fără ostentație, Între tradiție și modernitate. Budism și islamism, țărmuri de mare și vârfuri de munți, tradiție și modernitate, trecut și viitor, paradis natural și arhitectură halucinantă, distracții rafinate, destinații pentru turistul sportiv, Malaysia este un tărâm fascinant. Pentru cei care l-au cunoscut e o amintire binemeritată, pentru ceilalți
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]