133 matches
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > CÂNTEC DE PRIMĂVARĂ Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1932 din 15 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului (Ortansei...) Renaște iar culoarea Din țărna odihnită, E verde iar cărarea Sub pleata de răchită. Din luncă se aud Cântări de mandoline, Ison de zumzet surd Țin coruri de albine Privirea-mi se inundă Cu rozele din ram, Miresmele abundă Ca-n sânul lui Avram. C
CÂNTEC DE PRIMĂVARĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381244_a_382573]
-
luptat pesemne Moarte, cu toți ienicerii tăi! VII Se lasă-ncet amurgul, și cerul parcă plânge Aceste cruci zdrobite rămase încă vii Trec îngerii în grabă, pășind mai mult prin sânge, Și-atâta milă plânge în pașii lor pustii E țărna încă udă și doarme-ntreaga fire Iar peste iadu-acesta de chin și zvârcolire Coboară-o pace sumbră desprinsă din mormânt, E ceasul cel din urmă cu cel din urmă înger Cel mai temut luceafăr coboară pe pământ. În urma lui arhangheli
APOCALIPSA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346927_a_348256]
-
Acasa > Stihuri > Momente > FUGE ȚĂRNA DE SUB MINE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 887 din 05 iunie 2013 Toate Articolele Autorului prins în gheara timpului hain mă taie un sictir și-o greață, iar în oglindă fratele Cain mă ceartă și mă scuipă-n
FUGE ŢĂRNA DE SUB MINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346257_a_347586]
-
chitic, dar sar o dată-n sus și strig: pe cai! de-oi fi strigat cumva la alt apel voi fi prezent în firul ierbii și dacă n-o să zbiere niciun miel s-or repezi la mine... cerbii. Referință Bibliografică: fuge țărna de sub mine / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 887, Anul III, 05 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
FUGE ŢĂRNA DE SUB MINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346257_a_347586]
-
scăpat; Înseamnă că voi avea somn bun. # Copiii nu-mi mai zic tătic, Ci doar:,,babace dă-te-n colo'' Când eu abia mă mai ridic Și sunt, definitiv un ,,solo''. # Mă descompun în părticele Rotunde, grele, non-color, Privesc în țărnă, nu spre stele, Privesc cum viermii fac amor. # O muscă-mi zboară oval sub nas, Dar eu nici mâna nu-mi ridic... Mai fac un ultim,mic popas... Ah, iată-un înger alb...pe-un dric. Referință Bibliografică: Semne / Alexandru
SEMNE de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376136_a_377465]
-
nouă își taie pintre stânci... Să știți că-n astă noapte de ciumă or, să moară Mulți oameni... Astăzi firea descarcă bogăția-i De ape pe o cale cu totul nefirească Și secetă urma-va... iar seceta cloci-va În țărna cea uscată ouăle de locuste... Căci lumei acestia și legilor din fire De li se naște-un dușman e semn că firea toată E-n neorânduială, că din încheieturi Ceasornicul ieșit-a al lumei noastre-ntregi. MARIA Cumplită prevestire mai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
acestuia de a păstra neștearsă amintirea chinurilor și umilințelor îndurate de străbuni: „Să nu uiți nici o clipă: străbunii au fost șerbi./ Primiră-n veacuri aspre sudălmi și bice-n spate./ Să nu uiți nici o clipă: se odihnesc sub ierbi,/ Dar țărna lor mai strigă și azi după dreptate”. Lirica de senectute a lui S. se menține în același univers rustic, iar expresia încărcăturii procurate de priveliștile câmpului și ale pădurii, de nori și de vânt, de apă, de cai, urși, vulpi
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
muriți Altă limbă-armonioasă Și-n lumina ei cea vie Ca ea nu găsim. Dulce vietuiți! Saltă inima-n plăcere, De ce limba românească Când o ascultăm Să n-o cultivăm? Și pe buze-aduce miere Au voiți ca să roșească Când o cuvântăm Țărna ce călcăm? Românașul o iubește Limba,țara,vorbe sfinte Ca sufletul său, La strămoși erau; Vorbiți, scrieți românește Vorbiți, scrieți românește, Pentru Dumnezeu! Pentru Dumnezeu! Vocabular: armonioasă: (aici) melodică, melodioasă, muzicală, sonoră, unduioasă; țărnă: pământ sfărâmat mărunt; stratul de la suprafață
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
voiți ca să roșească Când o cuvântăm Țărna ce călcăm? Românașul o iubește Limba,țara,vorbe sfinte Ca sufletul său, La strămoși erau; Vorbiți, scrieți românește Vorbiți, scrieți românește, Pentru Dumnezeu! Pentru Dumnezeu! Vocabular: armonioasă: (aici) melodică, melodioasă, muzicală, sonoră, unduioasă; țărnă: pământ sfărâmat mărunt; stratul de la suprafață (s pământului. 1.Scrie însușiri ale limbii române găsite în poezie. 2.Alcătuiți enunțuri cu cuvintele: armonioasă, românașul, strămoși, țărna. 3. Găsește perechile de cuvinte cu înțeles opus. 4.Compune cel puțin trei expresii
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
scrieți românește, Pentru Dumnezeu! Pentru Dumnezeu! Vocabular: armonioasă: (aici) melodică, melodioasă, muzicală, sonoră, unduioasă; țărnă: pământ sfărâmat mărunt; stratul de la suprafață (s pământului. 1.Scrie însușiri ale limbii române găsite în poezie. 2.Alcătuiți enunțuri cu cuvintele: armonioasă, românașul, strămoși, țărna. 3. Găsește perechile de cuvinte cu înțeles opus. 4.Compune cel puțin trei expresii despre limba românească. 5. Interpretează cântecul „Limba românească”! ALEXE MATEEVICI Alexei Mateevici (n. 27 martie 1888, Căinari d. 24 august 1917, Chișinău) este unul din cei
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
mai fost nimic din el! Copil ca tine sunt și eu, A încercat să-l mai învie Și-mi place să mă joc și mie Suflându-i aripile-n vânt, Și milă trebuie să-ți fie Dar a căzut în țărnă frânt De spaima și de plânsul meu! Și-nțepenit pentru vecie!... De ce să vrei să mă omori? Scârbit de fapta ta cea rea Că am și eu părinți ca tine, Degeaba plângi, acum, copile, Și-ar plânge mama după mine Ci
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
și cu un patetism ce disimulează satisfacția metafizică a martiriului, dizolvarea propriei creații și identități în oceanul de vorbe rostite de „străina gură” eminesciană, asimilată tradiției: „! gura-mi spune vorbe,/ nu știu-ale cui sunt,/ cum nu-și mai știu morții/ țărna subt pământ,/ nu-s de-aici, străinu-s/ de voi, Morților,/ și de tine, Maică/ a țărânilor!// [...] ! nu vin să vă judec,/ nu vin să vă schimb,/ numa limba-n gură/ în tăcere-o plimb!// ! de-mi știam venitul,/ nu veneam
IVANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
de Sfânta Cruce. Adaogi flori de gălbenele și cicoare care curăță fața fetelor de rămâne ca coala. Brusturul îi bun și la buboaie. Dacă te doare inima sau ai pecingine, pui cataplasmă cu floare de corovatic ; uite-o, colo, în țărna malului cum stă galbenă și dreaptă ca o lumânărică. Pestrița asta e măsălariță, faci fum ca să cadă viermii din măsele. Și iarba de cositor e bună de usturime la stomag ori pentru soroc. Când te-năduși în chept, fac fum
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
forte, ca o sărutare pe care ar fi dat-o Wotan Endei. Preoții au continuat multă vreme cântecele lor tânguitoare și nepotrivite pentru bătrânul Pandele. Ar fi fost mai bine, în loc de flori, să dea drumul unui butoi de vin pe țărna răscolită și, în preajmă, să se întindă un praznic monstru unde să se ghiftuiască mosafirii, căci boierului nu-i plăcea să plece nimeni de la el flămând. Să se aducă haita de vânătoare care să se bată netulburată pe sub masă după
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
am stare sub pământ, Nici sunt mort, nici cu viață Nici sunt foc și nici gheață, Nici în groapă nu pot fi, Nici afar‐ nu pot ieși; Căci m ‐ ai blăstămat măicuță, Pentru scumpa ta Lenuță, Pământul nu mă primească, Țărna să nu mă iubească Lutu‐afar‐ să mă izbească; Lutu‐afară m‐a izbit, Țărna m‐ a batjocorit, Pământul m‐a prigonit!... Mamă, dacă‐mi vrei tu bine, Fă‐ l acuma pentru mine și‐mi dezleagă blăstămul, Că‐ mi apasă
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
gheață, Nici în groapă nu pot fi, Nici afar‐ nu pot ieși; Căci m ‐ ai blăstămat măicuță, Pentru scumpa ta Lenuță, Pământul nu mă primească, Țărna să nu mă iubească Lutu‐afar‐ să mă izbească; Lutu‐afară m‐a izbit, Țărna m‐ a batjocorit, Pământul m‐a prigonit!... Mamă, dacă‐mi vrei tu bine, Fă‐ l acuma pentru mine și‐mi dezleagă blăstămul, Că‐ mi apasă sufletul” ! Lena din suflet ofta, Gânduri grele o mustra și ea, biata, cuvânta: “Dragul meu
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
o mustra și ea, biata, cuvânta: “Dragul meu! Să fii iertat și de blăstăm dezlegat. Însă... fie blăstămat Pământul, că nu m‐ascultă, Bată‐ l Jalea mea cea multă, și nu te mai lasă‐afară, Bată‐ l Jalea mea amară!” Țărna‐atuncea tremura, Lutul mânios urla; Pământul se despica: « Nu‐i destul c‐ ai blăstămat Pe‐un copil nevinovat, Acum mă blăstemi pe mine, Blăstămu‐ te eu pe tine! Căci n‐ai inimă de mamă Nu ți‐ e sufletul de seamă
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
blăstemi pe mine, Blăstămu‐ te eu pe tine! Căci n‐ai inimă de mamă Nu ți‐ e sufletul de seamă, Nici ești vrednică sub soare Să mori cum tot omul moare, Ci pământul prin urgie Să te înghită de vie! » Țărna‐n laturi se‐ mprăștia Pământul se deschidea; Lena din mormânt zicea: ‐“Blestemată să fiu eu, Vai pentru blăstămul meu! și ca mine pe vecie Fie blăstămată, fie Orice mamă s‐ar afla Pe copil a‐și blăstăma! Fie dânsa blăstămată
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
tăcere Înregistrează anul de‐osândă și durere. Să‐ și rostuiască prin sudoarea frunții pâinea, Din răsărit apus să stăpânească lumea. A plâns și a căzut pe jos, de zeci de ori, Pân ′ a deprins ca să se cațere de nori. și țărnă din pământul reavăn a mâncat Pân ′ dreptul de‐a trăi pe lume‐a câștigat. școala, i‐a fost pădurea și boabele de grâu; Cântarea după păsări și apa din pârâu. Ea se ruga la soare, la ploaie, ca la zei
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
s‐a anunțat decesul său într‐ un spital la Chișnău după un accident de mașină când se întorcea de la o mare manifestare culturală închinată lui Eminescu). BUZELE MAMEI Iar buzele tale sunt, mamă, O rană tăcută, mereu, Mereu presurată cu țărna Mormântului tatălui meu. O, buzele ce sărutară Al tatei mormânt Mai mult ca pre dânsul, Pre tata‐n Puținii lui ani pre pământ. Acuma când nu te poți, mamă, De sarea din șale pleca, Cine ridică mormântul Spre gura uscată
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
seci se vânzolesc fără de ținte, Cele cu miez se-nclină spre pământ. Deci cele seci zburau așa-n neștire Și cine știe unde ajungeau, Se vânturau ca într-o amăgire Și fără rost, în van se-mprăștiau. Dar arătura, caldă, primitoare, În țărna ei sfios le învelea; La primăvară porni-vor către soare Și astfel fiecare destinu-și împlinea. Strânsese o căruță de cuvinte Și arunca acum cu ele-n vânt; Acele seci se vânzoleau fără de ținte, Cele cu miez se-ndreptau spre pământ
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]
-
Poate nu iubim îndeajuns viața? Ați observat că numai moartea ne trezește simțămintele? Cât de mult ne iubim prietenii ce tocmai ne-au părăsit, nu-i așa? Cât de mult ne admirăm dascălii care-au amuțit, cu gura plină de țărnă? Omagiul se lasă rostit atunci în chipul cel mai firesc, omagiul pe care l-au așteptat poate de la noi întreaga lor viață. Dar știți de ce suntem întotdeauna mai drepți și mai generoși cu morții? Pentru o pricină foarte simplă! Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
În joc cu piatra cîte-un val și-arată solzii de pe pântec. Între slavă și veninuri mă-ncearcă boală ca un cântec. [1929] * SEARĂ MEDITERANEANĂ Faruri ghicite pe mare dau semn. Viespii se-nchid în cristale de lemn. Se strânge în țărnă de nu știu ce chin, ca o mână crispată, amarnicul spin. Adie sud cald prin urnele sparte, prin sângele meu, prin fluier departe. Din Hades cântând privighetorile vin, s-așază pe masă 'ntre pîne și vin. [1931] * HOTAR Calea Lactee abia ghicită se
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
ne dosisem” Întîlnirea cu Zulnia. Acolo „s-au dat și s-au luat parolele”: acolo fusese semnat tratatul de vasalitate sentimentală. Ce-a devenit, unde-i, dar, copaciul mare? „Înțăleg, În țarnă toate Le-au prefăcut cruda moarte, Dar Încai țărna iubită De tine zace lipită, Iar a mea, a mea, departe, PÎn’ la ceasul cel de moarte, CÎnd În groapa-ntunecoasă Lipindu-mă de-a ei oasă Voi striga, dragă Zulnie, Azi și mîni și-n vecinicie!” Marele simbol (copaciul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu o soluție de piatră acră, fiertură de rădăcini de căpșuni În borș, cu dumbrovnic, rădăcini de tătăneasă și de Închengățică, cu rădăcini de turta lupului, dat prin răzătoare și amestecat cu miere de albine; cu untdelemn, cu fiertură de țărnă de la rădăcina unui corcoduș sau a unui prun; cu rachiu și frunze de bujor roșu, În care s-a plămădit rădăcină de rodie; cu vin roșu fiert cu cărbune, cu sare sau scorțișoară. Ceaiuri din frunze de barba ursului, cozi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]