561 matches
-
prima înscriere, proprietarul împreună cu persoana autorizată procedează la identificarea amplasamentului imobilului pe limite naturale sau convenționale, în vederea efectuării măsurătorilor. Înainte de efectuarea măsurătorilor este obligatorie materializarea punctelor ce definesc limitele imobilului de către persoana autorizată în prezența proprietarului, cu picheți de metal, țăruși de lemn sau prin marcare cu vopsea. Materializarea cu borne de beton se efectuează doar la solicitarea proprietarului. ... b) pentru imobilele care fac obiectul unor acte și fapte juridice ulterioare primei înscrieri ce necesită întocmirea unei documentații, proprietarul împreună cu persoana
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183970_a_185299]
-
în sistem național de proiecție Stereografic 1970, ridicarea detaliilor planimetrice cadastrale aflate pe limita și în interiorul imobilului, culegerea atributelor, verificări și validări ale datelor existente. Punctele rețelei de ridicare vor fi materializate, conform normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general, prin țăruși metalici în intravilan și țăruși de lemn în extravilan, a căror descriere topografică trebuie să se regăsească în documentație. Acestea vor fi vopsite cu vopsea roșie. ... b) La ridicarea detaliilor planimetrice se va avea în vedere: ... - limitele imobilelor să se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183970_a_185299]
-
Stereografic 1970, ridicarea detaliilor planimetrice cadastrale aflate pe limita și în interiorul imobilului, culegerea atributelor, verificări și validări ale datelor existente. Punctele rețelei de ridicare vor fi materializate, conform normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general, prin țăruși metalici în intravilan și țăruși de lemn în extravilan, a căror descriere topografică trebuie să se regăsească în documentație. Acestea vor fi vopsite cu vopsea roșie. ... b) La ridicarea detaliilor planimetrice se va avea în vedere: ... - limitele imobilelor să se determine la jumătatea grosimii gardului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183970_a_185299]
-
funciară, atunci la prima înregistrare a unui imobil din extravilan autorizatul are obligația de a stabili poziția reală a acestuia după măsurarea și parcelarea întregii tarlale. Autorizatul are obligația, înainte de a prezenta documentația cadastrală la oficiul teritorial, să materializeze cu țăruși și să indice proprietarului poziția exactă a parcelei în teren; ... b) în situația în care suprafața rezultată din măsurarea întregii tarlale este mai mică decât suprafața rezultată în urma însumării suprafețelor din toate titlurile de proprietate pentru toate parcelele din tarlaua
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183970_a_185299]
-
găleată, jocuri: horă, sârbă, polcă, câmp (pole, feld, field), cot, carte. • lungimea razei soarelui: păr, fir, rază, lână, șir, rând, serie, deget, dinte, glonț, penis, acțiuni: a arunca, a azvârli, a semăna. • arme: săgeată, pai, sabie, suliță, sulă, cui, par, țăruș, băț, război, fluviu, șarpe (lungi ca o rază de soare), șopârlă, râu. • mare, uriaș, putere, sănătos, serios ↔ comic, viață ↔ moarte, înțelept, liber, amar, pelin. • culoare roșie ori galbenă, foc, roșu, facără, sânge, rană, vin, a cânta, aur, galben. • (temperatură): cald
CUVINTE CE PROVIN DE LA „SOARE“ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1411709242.html [Corola-blog/BlogPost/360058_a_361387]
-
pierdut perechea. Acest plâns ține așa fără încetare o lună de zile, după care dacă nu este prea slăbită mai trăiește dacă da, moare și ea. Tudor și-a încropit un cort din crengi și frunze a mai bătut niște țăruși în pământ și astfel a făcut un pat moale ca să poată dormi mai sus de pământ. După ce a terminat totul și-a dat seama că de fapt nu se gândise deloc să caute apă cât era lumină. A văzut alături
ASCUNS IN PADURE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 483 din 27 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ascuns_in_padure_florentina_craciun_1335518120.html [Corola-blog/BlogPost/359216_a_360545]
-
like to capture moments of everyday life that have surprised me, and transported me from the everyday to somewhere less ordinary.’ *** PRACTICILE DE CREȘTERE A ANIMALELOR De cealaltă parte a pârâului calul protestează evadarea. La cea mai mare distanță de țăruș el merge în cerc de jur împrejur. Înspăimântător, zic eu Mie-mi spui, spune Bruce. În zori, săptămâna trecută, un grup de Maori, privind marea, făceau incantații. Și, spune Bruce, delfini se jucau în valuri. Nu-i întâlnești aici în
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de MANDY PENTECOST în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 by http://confluente.ro/mandy_pentecost_1496671886.html [Corola-blog/BlogPost/374873_a_376202]
-
pădure Cei mai tineri ulmi și brazi Nu aduni ci mai mult scazi Ce nu pot alții să-ți fure I-am iubit pe aceia singuri Care știu să-și facă vad Și dintre strămoși pe Glad Ce-a bătut țăruș în ringuri Lumea nu mă mai intrigă: Ce numește ea comoară Mâine zbate-se să moară De la rob până la rigă Feri în lături. Te desfid Între noi singurătate Cu o mie de lăcate Stă destinul ca un zid. Referință Bibliografică
TE IUBESC SINGURĂTATE de ION UNTARU în ediţia nr. 629 din 20 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Te_iubesc_singuratate_ion_untaru_1348197565.html [Corola-blog/BlogPost/343825_a_345154]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > DANIELA POPESCU - VERSURI (3) Autor: Daniela Popescu Publicat în: Ediția nr. 1895 din 09 martie 2016 Toate Articolele Autorului ÎNTRE ANOTIMPURI Ascut fierul de plug fără recoltă în zare Împletesc funii pentru țărușii din brazdă, Chiar dacă-i furtuna de țurțuri peste ogoare Și ochii-n zadar așteaptă ploaie să cadă. Opritu-s-a-nghețul în pași grăbiți către casă, Răzvrătitele amurguri cad la masa tăcerii; Zadarnic se tot pleacă grâul sub coasă, Căci mușcă foamea din
VERSURI (3) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1457519613.html [Corola-blog/BlogPost/373359_a_374688]
-
marginea comunei la topit, adică la putrezirea părților lemnoase. După vreo două săptămâni aducea acasă snopii aflați în putrezire și începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea printr-un dispozitiv format din două scânduri bătute la capetele a doi țăruși înfipți adânc în pământ să nu se miște, printre care intra o altă scândură care rupea tulpinile așezate pe meliță, până partea lemnoasă se sfărâma și se scutura, rămânând doar fibra. Atunci intra în acțiune bunica, mama tatălui, sau mama
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443344957.html [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]
-
vino până la poartă! -Ce vrei Cârțule? -Am să-ți vorovesc ceva! -Hai că vin ... Bătrânul Marin înfipse cu dușmănie hârlețul în pământ și se îndreptă spre portița ce despărțea curtea de grădină. Cînd a trecut pe lângă Patrocle, legat de un țăruș lângă gard, câinele crescut cu drag de Dorel, acesta începu să urle. -Taci, jigodie! Ce te-a apucat!? -O fi știind și el ceva, replică Cârțu. -Să trăiești vecine! -Să te audă Dumnezeu Marine! -Auziși la radio că în Afganistan
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglanda_a_doua_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
clasă de mijloc și legislațiunea liberală fiind exclusiv în favorul acestei clase, ei vor deveni aci stăpâni privilegiați și românul slugă la jidan. România nu e datoare nimic evreilor decât doar cu o bună recoltă de cânipă și cu câțiva țăruși ciopliți anume pentru membrii pământeni ai Alianței Izraelite. Iar Europa... a făcut din chestiunea izraelită o chestiune de recunoaștere a independenței noastre. Dar, de va recunoaște-o sau nu, pericolele internaționale ale existenței noastre naționale și de stat rămân aceleași
CAP. 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_al_istoriei_romaniei_cap_3.html [Corola-blog/BlogPost/355858_a_357187]
-
proză care și-ar găsi locul într-un volum de proze ritmate. Și despre Legile naturale ale apariției și dezvoltării speciilor și plantelor, autorul găsește gânduri potrivite, nu lipsite de logică și ușor de înțeles: „Lângă pomișorii strâmbi trebuie așezați țăruși drepți”, “Dacă ți-e milă de râme, n-ai să poți săpa pământul”; - rezultat al observației amănunțite a împrejurului. Dar acest lucru nu înseamnă să treci indiferent printre lucruri, cu gândul doar la ale tale, ci presupune acel gen de
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1493971216.html [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
marginea comunei la topit, adică la putrezirea părților lemnoase. După vreo două săptămâni aducea acasă snopii aflați în putrezire și începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea printr-un dispozitiv format din două scânduri bătute la capetele a doi țăruși înfipți adânc în pământ să nu se miște, printre care intra o alta scândură care rupea tulpinile așezate pe meliță până partea lemnoasă se sfărâma și se scutura, rămânând doar fibra. Atunci intra în acțiune bunica, mama tatălui, sau mama
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417513219.html [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
marginea comunei la topit, adică la putrezirea părților lemnoase. După vreo două săptămâni aducea acasă snopii aflați în putrezire și începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea printr-un dispozitiv format din două scânduri bătute la capetele a doi țăruși înfipți adânc în pământ să nu se miște, printre care intra o altă scândură care rupea tulpinile așezate pe meliță, până partea lemnoasă se sfărâma și se scutura, rămânând doar fibra. Atunci intra în acțiune bunica, mama tatălui, sau mama
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472386904.html [Corola-blog/BlogPost/343110_a_344439]
-
jur cumpărându-și parcele cu vie. Satul avea un sigiliu propriu încă din anul 1850, cu inscripția „Sigiliu Comunei Kelencze”. Emblema satului era un lot cu viață-de-vie, mai pronunțat, ieșite în evidență fiind, două corzi de viță legate cu un țăruș. După anul 1700, satul a căpătat un aspect unitar, fără hiatusuri în interiorul zonelor locuite; pe Valea Hijului și, până la Valea Purcărețului, au locuit și locuiesc și azi țigani, în timp ce, de la Valea Purcărețului, în jos pe drum, pe Deal și până la
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Chelinta_un_sat_din_tara_chioarului_radu_botis_1338629123.html [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
s-a hotărât ca în fiecare sat să existe școală. Astfel, în anul 1854, primul învățător, Moise Conea, ținea cursuri cu copiii din sat într-o casă închiriată (nu se menționează unde). Drept bănci erau folosite niște scânduri sprijinite pe țăruși înfipți în pământ; se învăța din bucoavna cu litere latine și chirilice. Bucoavna, adică alfabetul, era scrisă pe niște cartoane care erau agățate pe pereți. Plata învățătorului era o mierță de mălai, adică 25 de kg/familie și 25 de
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Chelinta_un_sat_din_tara_chioarului_radu_botis_1338629123.html [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
izvor de munte ne agățam de ultimul dans când păsările ciugulesc din palme atunci învățăm să fim darnici arbitri necunoscuți ne măsoară pașii figuri strecurate în născociri de-o clipă în râma îngheață minutul să renască fotografia din propria umbră țăruș înțepenit, ulițe în respirație nu vor crește păstăi, zambile nici lacrimi agățate de vreji de fasole ... Citește mai mult Timpul ascultădurerea omului care treceprintr-un monolog al valsului cărămizi roșii de-ale morțiimă voi trezi peste sau piatrăîntr-un izvor de muntene
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/suzana_deac/canal [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
trecut cum trec, în goană . Pe toți ne-ați rânduit cum se cuvine ; Te liniștiseși mult și erai calmă, Iar noi ne bucuram că ești atât de bine ! Așa cum spune cântecul : „Vremea-i vreme, vremuiește Și-ți scurtează umbletul, De țăruș te priponește ... E toamnă timpurie; Păsările-n stoluri pleacă; Zăbranicul de brumă argintie Toate florile le-apleacă . Îmi fac timp și tot socot: Pe ghem nu mai este sfoară . Altfel, să-mi explic, nu pot: Cum de-ai trăit doar
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_ion_i_paraianu_al_florin_tene_1364743310.html [Corola-blog/BlogPost/345497_a_346826]
-
obiceiurile lui, glumele lui, teatrul lui.” Nunta este tradiția cea mai bine surprinsă de către narator. Veselia din preajma ei este molipsitoare. Aici sunt enumerate dansurile care astăzi nu se mai cunosc: 24 de jocuri folclorice dintre care sunt fugar prezentate: Rața, Țărușul, Hai Joiană la poiană. De altfel distracția la sat era constituită din nunți și baluri. Pe lângă acestea porțiile de cultură se realizau ad-hoc: tinerii înjghebau miniscenete în care parodiau nunta, moartea, pețitul altor tineri din sat. Întîlnirile vesele erau tincturate
O LUME UITATA-LUMEA ROMANULUI ,,LUMEA ARE GLAS A SCRIITORULUI OCTAVIAN VOICU de MARIA BURCĂ în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/maria_burca_1492152752.html [Corola-blog/BlogPost/381493_a_382822]
-
zăpada din zăbală de vânturi, când umbra tristeții odihnește absintul și buzele plâng fără tine,săruturi. Minte-mă!azi,pe sub toamnele roase opaițe-aprinse peste gânduri de pluș, când ploaia își spală zgribulită,angoase, și sufletu-mi țipă în strânsori de țăruș. Minte-mă!azi,în beția-ți de geruri frântură de clipă peste viața-mi pustie, când fluturi vor țese pe sub gene creneluri să minți c-ai mințit!doar iubirii...nu mie. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: MINTE-MĂ! / Doina Bezea
MINTE-MĂ! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1464161605.html [Corola-blog/BlogPost/378877_a_380206]
-
marginea comunei la topit, adică la putrezirea părții lemnoase. După vreo două săptămâni aducea acasă snopii aflați în putrezire și începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea printr-un dispozitiv format din două scânduri bătute la capetele a doi țăruși înfipți adânc în pământ să nu se miște, printre care intra o alta scândură care rupea tulpinile așezate pe meliță până partea lemnoasă se sfărâma și se scutura, rămânând doar fibra. Atunci intra în acțiune bunica, mama tatălui, sau mama
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Calatori_clandestini_stan_virgil_1388004062.html [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
în filozofie, vine din cât mai multă cunoaștere. Există cure de slăbire și de îngrășare, dar nu pot fi cure de înțelepciune. E cu mult mai ușor a pizmui decât a zămisli ceva. Frontierele unei culturi nu se marchează cu țăruși. Ochii minții lăcrimează discret. O noapte liniștită poate da naștere unor idei furtunoase. Roată istoriei are spițe multe. Perlele spirituale nu le poartă nimeni pe braț.
Ochii mintii dau discret apa la soricei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19795_a_21120]
-
cioplit, de conifere 10. 4403.91.00 De stejar 11. 4403.92.00 De fag 12. ex.4403.99.10 De plop 13. 4403.99.20 De castan 14. ex.4403.99.80 Altele 4404 Lemn despicat; prăjini despicate; stâlpi, țăruși și pari de lemn, ascuțiți, neascuțiți, netăiați longitudinal; bețe cioplite sau rotunjite sumar, dar netorsionate, necurbate, nici altfel prelucrate, pentru bastoane; umbrele, mânere de scule sau similare; altele, lame, benzi de lemn și produse similare 15. 4404.10.00 De
EUR-Lex () [Corola-website/Law/114403_a_115732]
-
plop .......................................... scutire m3 4403 99 33 - - - de eucalipt .................................. scutire m3 - - - de mesteacăn: 4403 99 51 - - - - Bușteni pentru cherestea ..................... scutire m3 4403 99 59 - - - - altele .......................................... scutire m3 4403 99 95 - - - altele ............................................... scutire m3 4404 Lemn pentru cercuri de dogărie; prăjini despicate; țăruși și pari din lemn, ascuțiți, nedespicați longitudinal; lemn simplu degroșat sau rotunjit dar nestrujit, necurbat sau altfel prelucrat, pentru bastoane, umbrele, mânere de scule sau similare; lemn sub formă de eclise, lame și benzi și produse similare: 4404 10 00
32005R1719-ro () [Corola-website/Law/294373_a_295702]