472 matches
-
nu putea să le răspundă. Să-i cheme nicidecum! Am controlat-o cu atenție, să văd unde a fost lovită. Pielea nu era perforată de plumbi. De pi- ciorul drept, de sub pântec, era înfășurată o sârmă ca o coardă de țambal în nota RE. Cu siguranță dăduse într-un laț pus de cine știe ce flămând, lacom de carne. În cazul de față avem un alt Labiș - vânătorul. Acesta, în condițiile date, e un braconier ver- sat. Trebuie să răspundă în fața Legii, pentru că
O ALTĂ MOARTE A CĂPRIOAREI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_i_paraianu_1403779517.html [Corola-blog/BlogPost/371067_a_372396]
-
-mpungi cu acul. Te cinstesc..., sete de ai, Numai năravul să-l dai! Dacă tu m-asculți pe mine, Toată vara-ți merge bine. Snoava-i bună și nu-i rea... Când presari piper pe ea. Mai o cobză, un țambal... Dacă-i bal, să fie bal! Ascultă cucul când cântă, Dar apucă-te de muncă! În loc de epilog) Marele Pann... de-ar fi știut, Cum roata vieții s-a-nvârtit; Vă spun cinstit, ar fi-nlemnit! Azi pe scena vieții cântă Lupii aclamați de
ASCULTÂND PE ANTON PANN ŞI-A LUI VORBĂ ÎNŢELEAPTĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ascultand_pe_an_marin_voican_ghioroiu_1356657084.html [Corola-blog/BlogPost/341492_a_342821]
-
văzând întotdeauna ilustrația măgarului roz, colportat, cel cu zvastica sculată? De ce nu lăsați voi lucrurile-n pace săpătorilor de neam, scuipătorilor pe pâinea țării care vă hrănește? Procedați și voi ca Miki Șpagă, de exemplu: “ciocul mic și batista pe țambal!” Ori n-aveți voie de la ... Stroe, cel din Dealul Cotrocenilor? Vedeți că vi se apropie funia de par, „în chip patibular”, delicaților și vă e la un lat de baftă judecata prostimii care nu uită și nu iartă! Iar pentru că
ELITELE CU PAPION VERSUS „POPOR PATIBULAR” de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_elitele_cu_papion_versu_alexandru_oblu_1341925829.html [Corola-blog/BlogPost/351388_a_352717]
-
nu au fost trăite Când spre tăceri va trece universul Vor defila cohorte de ispite Am onorat romanța “către nime” Cu nostalgia clipelor trecute Și-am respectat fidel suave rime Dar eu detest să scriu din servitute! Vibreze coardele de la țambale Răsune grav tubulaturi de orgă Plutească pe cărările astrale Necredincioșii ce-au scăpat de morgă. Virgil Ciucă București 25 februarie 2016 Referință Bibliografică: Ecou romanței “către nime” / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1888, Anul VI, 02 martie
ECOU ROMANŢEI “CĂTRE NIME” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1456900727.html [Corola-blog/BlogPost/380626_a_381955]
-
România), Surorile Osoianu (Moldova), Trio Erdenko (Rusia). În deschidere, pe scena din Piața Mare va urca trio-ul sibian Domino. Romulus Cipariu, Sebastian Marcovici și Valentin Oancea sunt cei trei sibieni care au avut ideea de a cânta Beatles la țambal și de a include acest instrument complex în multe alte combinații suprinzătoare. Muzica lor se încadrează în categoria rockului alternativ, însă are foarte multe influențe, mai ales din folclorul românesc, ceea ce face ca stilul lor să fie unul greu de
Everybody in the Piaţa Mare cu Zdob şi Zdub și Horațiu Mălăele by http://www.zilesinopti.ro/articole/5429/everybody-in-the-piata-mare-cu-zdob-si-zdub-si-horatiu-malaele [Corola-blog/BlogPost/98132_a_99424]
-
lumină/ Și știam că o să vină;// Era zbor, era cuvânt,/ Era mantie de sfânt,// Straie de istorii multe,/ Tata mirosind a munte!// Era după cum se știe/ Fin miros de veșnicie,// Luna ce veghea pe deal/ Glas de corn și de țambal...” El caută fericirea în cântec: “De la mine la oameni alunec/ Ca un an în celălalt an” 14. Ignatie Grecu, tecucean din Galați, protosinghel, a publicat versuri în reviste literare și are peste zece volume de versuri. El e “Singur”, “Atât
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1419592896.html [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
eu m-am distrat, copilul din mine s-a distrat. Ai prea multe calități. Mi-a plăcut cum ți-ai schimbat vocea”, a spus Andra. Andi Moisescu a subliniat: ”Am tot respectul”. SEMIFINALĂ ROMÂNII AU TALENT 2017. ”Vreau să promovez țambalul, care s-a cam pierdut, deși este un instrument colosal” a spus Nicoleta Tudorache, care a promis că rupe țambalul în două. ”M-aș duce la orice spectacol unde ar cânta Nicoleta”, a spus Andra. ”Tătăl tău, care să fălea
SEMIFINALĂ ROMÂNII AU TALENT 2017. Primii finaliști by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/104524_a_105816]
-
schimbat vocea”, a spus Andra. Andi Moisescu a subliniat: ”Am tot respectul”. SEMIFINALĂ ROMÂNII AU TALENT 2017. ”Vreau să promovez țambalul, care s-a cam pierdut, deși este un instrument colosal” a spus Nicoleta Tudorache, care a promis că rupe țambalul în două. ”M-aș duce la orice spectacol unde ar cânta Nicoleta”, a spus Andra. ”Tătăl tău, care să fălea cu tine, e acum într-o predare de ștafetă, noi suntem toți tații tăi și ne fălim cu tine” i-
SEMIFINALĂ ROMÂNII AU TALENT 2017. Primii finaliști by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/104524_a_105816]
-
Paris vor figura: Joc Dobrogean de Paul Constantinescu, Andante de Tiberiu Olah, Vals de Eugen Doga, Rondo alla Münchhausen, Balkan Tango with Walking Bass și fragmente din opera O scrisoare pierdută de Dan Dediu, Dansuri Românești de Bela Bartok, Jocul Țambalelor de Johnny Răducanu, Rapsodia I de George Enescu. Ambasada României la Buenos Aires, cu sprijinul Institutului Cultural Român, în colaborare cu parteneri locali, organizează, în perioada 29 noiembrie - 1 decembrie 2016, două evenimente care marchează Ziua Națională a României și Centenarul
Manifestări dedicate Zilei Naționale a României organizate în rețeaua ICR din străinătate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105950_a_107242]
-
a dat titlul noului disc — Mugur de fluier. Pe baza acestor piese, Nicu Covaci a conceput un nou spectacol: Introducere la un concert despre muzica veche la români, unde venea cu o serie de instrumente tradiționale: fluier, caval, ocarină, vioară, țambal. Spectacolul nu a fost prezentat în forma sa finală datorită începerii unei colaborări de durată cu Cenaclul Flacăra. Iarna, membrii trupei Phoenix se retrăgeau la o cabană din Munții Semenicului unde concepeau noile piese și spectacole. Iarna anului 1974-1975 a
La Mulți Ani, Nicu Covaci! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105604_a_106896]
-
fanfară, a voi trece în revistă câteva lucrări care au intrat demult în tezaurul Fonotecii de aur a Radioului și Televiziunii: Suită simfonică, Cântări străbune, Fantezie concentrantă românească, Coloana Infinită, Suită Sătmăreană, Concert pentru nai, chitară și orchestră, Fantezie pentru țambal și orchestră, Drăgoiana - Rapsodie moldovenească, Capricio moldovenesc, Capriciu transilvan, balada lui Pintea Viteazul, Cantata Patriei, Baladă despre Tudor Vladimirescu, iar din scrierile pentru muzică de fanfară sunt: Plaiuri românești, Sârba în căruță, Hora- Marș, Opt melodii folclorice românești. Genialului compozitor
CONSTANANTIN ARVINTE, CONCERT ANIVERSAR LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1466597885.html [Corola-blog/BlogPost/382122_a_383451]
-
Concertul de jazz i-a avut ca protagoniști pe instrumentiștii de talie mondială Marius Preda, țambal, Peter Weniger, saxofon, Peter Berns, bass, Heinz Lichius, drums, si Adrian Ciceu-Cicero, percuție. Programul a cuprins piese din repertoriul celor doi artiști comemorați, compoziții ale membrilor ansamblului și piese din repertoriul standard de jazz. Publicul prezent a apreciat la superlativ
Concert de jazz în memoria artiștilor germani de origine română Eugen și Roger Cicero by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105593_a_106885]
-
sustinut câteva concerte în România. Cu basistul român Decebal Badila, pe care l-a cunoscut în 1994, Eugen Ciceu va colabora până la sfârșitul vieții. Marius Preda Marius Preda - (n. 1977) provine dintr-o familie de instrumentiști, incepand să cânte la țambal la vârsta de patru ani. în anul 1993 s-a stabilit în Olanda, unde a urmat cursurile Departamentului de Jazz al Conservatorului Regal din Haga, la clasa de Vibrafon. de atunci concertează în întreaga lume, în diferite formații și proiecte
Concert de jazz în memoria artiștilor germani de origine română Eugen și Roger Cicero by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105593_a_106885]
-
urmat cursurile Departamentului de Jazz al Conservatorului Regal din Haga, la clasa de Vibrafon. de atunci concertează în întreaga lume, în diferite formații și proiecte, devenind un nume de marcă în domeniu. A dezvoltat o nouă dimensiune a interpretării la țambal, devenind primul țambalist din istoria jazz-ului mondial. A evoluat pe scena Ateneului din București, alături de Filarmonica "George Enescu", ca invitat al maestrului muzicii de film din Franța, Vladimir Cosma. În prezent cântă în formația celebrului jazz-man american de origine
Concert de jazz în memoria artiștilor germani de origine română Eugen și Roger Cicero by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105593_a_106885]
-
ar ține? ( Ține-o-așa!...că e tânără și vrea) GHEORGEHE: (amenințător) Morți îmi vrei? Ai să le iei, (bombănind pentru el) Și-o să ai parte de ei. FLOAREA: (Of-ooof!...) Plictiseala nu mai trece, Pământul e ud și rece; Nu țambal, și nici vioară, GHEORGEHE: (Sare ca ars de la masă și începe să cânte. Floarea rămâne pe moment consternată) Nici măcar o bălăioară Să cânte seară de seară, Viața să-ndulceasă Și să mă iubească ... Ah, tu cârciumioară, Nu mă lăsa surioară! FLORICA
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 by http://confluente.ro/Cine_ma_tine_pe_mine_marin_voican_ghioroiu_1331444815.html [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
chiar vorbea cu președintele să-l ponteze o normă - două la colectiv, pentru timpul pierdut cu banchetul. Dacă o vrea. Dacă nu... nu era nicio problemă. Au fost invitați să cânte și frații Ion și Costică Oprea cu vioara și țambalul, lăutari din tată în fiu. Printre invitații președintelui desigur că se aflau și eroii noștri, familia Axinte, Săndica, inginerul-șef cu soția, reprezentantul Secției de Învățământ Constanța care a fost Președintele comisiei de examinare în timpul testelor de diferență, instructorul de
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425886315.html [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
30-35 de ani, și nu prea dornici de băutură, au preferat să meargă la dans. Și-au luat în brațe colega sau soția și le-au plimbat de pe scenă, în ritmul muzicii ieșite din burduful gromaticei lui Petrică, acompaniat de țambalul și vioara fraților Oprea. Scena era din lemn de brad, negeluită, dar data cu motorină să nu se ridice praful în timpul dansului. După câteva pahare de rachiu trase pe gâtul său mereu însetat, Petrică ataca melodie după melodie, când tangouri
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425886315.html [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
patru concerte în Franța și Elveția: Geneva (9 februarie), Lyon (10 februarie), Rouen (11 februarie), Lille (14 februarie). Au concertat, alături de maestrul Vladimir Cosma și Orchestra Română de Tineret, soprana Irina Baïanț, solistul Richard Sanderson, Greg Zlap (muzicuță), Marius Preda (țambal), Emil Bîzgă (trompetă), Cezar Cazanoi (nai și flaut), precum și alți 200 de artiști. În cadrul turneului, Vladimir Cosma a prezentat un program cu numeroase teme cunoscute, în aranjamente muzicale noi, precum și opere inedite în concert. Ceea ce i-a încântat pe cei
Peste 10.000 de spectatori la concertele lui Vladimir Cosma din Franța și Elveția by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105789_a_107081]
-
la sfârșitul concertului prestația extraordinară a muzicienilor de pe scenă. Pe scenă, în afara orchestrei și a corului, s-au aflat câțiva soliști, muzicieni și din România și din Franța care au cântat la instrumente particulare cum ar fi naiul sau fluierul, țambalul, muzicuța, instrumente care conferă specificul timbral lucrărilor lui Vladimir Cosma, multe dintre ele având rezonanță românească. A fost cu adevărat o seară românească pe scena Arena din Geneva, cu succes deplin, așa cum merită muzica lui Vladimir Cosma, care deja a
Peste 10.000 de spectatori la concertele lui Vladimir Cosma din Franța și Elveția by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105789_a_107081]
-
Lăutarii din Lăicăi), astfel că poemele lui Gheorghe Izbășescu au ajuns la o receptivitate tensionată față de tot ce reprezintă proiecția în descriptiv a inefabilului psihologc: "Dar noi la Lăicăi aveam lăutari vestiți, un cuplu invidiat: Ponchiș la vioară, Bânță la țambal./ Și printre atâți profeți mincinoși, instrumentele lor/ nici azi nu și-au pierdut în cartea albă, toată virtuțile". Expresivitatea poetică e mai mare în textele < >, laconice și fragmentare, decât în poemele încărcate de referințe și imagini de amploare simbolică: "Negru
CÂNTECE DE MÂNTUIIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cantece_de_mantuiire.html [Corola-blog/BlogPost/351189_a_352518]
-
Apoi, la ora stabilită, împreună cu Marin și Costică, au tras trăsurile în fața porților deschise, împodobite cu crengi de mălini înmuguriți. Iar țiganii cu armonici, aduși de pe moșiile din Pometești și Adâncata, au început să cânte de zor la poartă, din țambal, scripcă, cimpoi și contrabas. În prima trăsură au urcat părinții, bunica băiețelului „polcovniceasaˮ Zoe, care ținea nepotul în brațe, înfășurat într-o plăpumică albă de mătase, alături de Caterina, fetița îmbrăcată într-o rochiță roz, cu o pălărioară „à la Parisˮ
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
mei! - Ba... e bine de tine! Stai acasă..., nu ca mine printre străini! - O fi și asta, boierule! Cum zici..., dar... nu mai am cu cine să mă mai joc. - Cu Guță! Eee..., ăsta s-a apucat să bată la țambal! - Hai să mergem la el! Cei doi copii s-au luat de mână și pe poteca bătătorită s-au îndreptat spre bordeiul țiganului Zavestru. Din când în când, Alexandru rupea câte o floare de păpădie. „Mai frumoși sunt trandafirii.ˮ
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
păpădie. „Mai frumoși sunt trandafirii.ˮ , gândea privind petalele mărunte de culoarea galbenă. - Mama face miere din aceste flori! - Da?! Eu credeam că numai albinele pot! s-a mirat Alexandru. Ajunși în fața bordeiului, l-au găsit pe Guța exersând la țambalul familiei, puțin dezacordat și hârșit. - Guță, am venit să-mi iau la revedere de la tine. Plec la școală, la Craiova. - La școală?! Ce faci acolo? - Învăț să citesc, învăț despre natură, învăț alte limbi... Și ce-ți trebuie atâta carte
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
se făcuseră aproape toți lăutari, de te și mirai cât de repede încep să cânte și „să iasă în lume”, „să mănânce varză”, cum zic ei, adică să se ducă la nunți... Astăzi îl vedeai pe câte unul cu un țambal după gât, un acordeon sau o coajă de vioară scârțâind, ca după câteva luni îl vedeai în căruță, îmbrăcat la cămașă albă, cravată, musai cu pălărie, luând drumul Brâncovenilor, Vălenilor și Vlădulenilor la nunțile arvunite din iarnă la o țuică
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_trasca_taina_scrisului_15_d_marin_trasca_1344294790.html [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
gerul mai sus cu un cap de om. Ba nu zici că într-o vineri, nu mai știu care banda de lăutari, era să rămână... de căruță, nu din vina calului, nici a potcovarului, ci din vina... șoarecilor aciuați în țambal și contrabas. Intraseră acolo, cine știe când, de frig, probabil. Și acum la zdrăngăneală, dădeau să iasă. Îngrozit, vizitiul opri căruța și îi dădu pe toți jos, că el nu vrea să ducă șoareci acasă. Asta a fost mai ușor
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_trasca_taina_scrisului_15_d_marin_trasca_1344294790.html [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]