595 matches
-
a adăugat Vasile Căpitanu. <Asta-i drept, Vasile... Numai că pentru tine zilele cu căpităneasa cea focoasă nu se vor mai întoarce. Și chiar dacă s-ar întoarce, tu nu mai ești decât un hârb acolo.> Atunci Vasile Căpitanu a sărit țanțoș: <Să nu amestecăm lucrurile, Ioane! Atunci era atunci și acuma-i acuma! Numai că hârb încă n-am ajuns, de vreme ce încă mai fac față prispei tale! Când n-oi mai putea urca pe prispă înseamnă că eu nu mai sunt
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
văzut semnul lui Hliboceanu și s-a îndreptat cu oala burduhoasă către Pâcu, pe care l-a întrebat: Mai dorește vin cinstita față a dumneavoastră? Așa se cade să vorbești cu un om de seamă ca mine - a întâmpinat Pâcu țanțoș întrebarea lui Costache. După ce a văzut ulcica plină, cu un gest de mare boier Pâcu a ridicat-o și ducând-o încet la gură a băut cu evlavie... Când a simțit că prin toate cele spuse și făcute de el
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
brăzdează Pacificul -, toate aceste obiecte fixându-se sub forma unei armături care menține, pe dedesubt, cupola aflată deasupra apei. Iar forma aceasta, poate deloc Întâmplător, ținând cont de materialele componente, este chiar cea a unui sân . Da, cu țâmburușul său țanțoș din vârf (de fapt, un pâlc de arbuști crescut acolo nu se știe cum) și fiind ușor lăsată Într-o parte din cauza vânturilor și a ploilor, pare chiar un sân uriaș și translucid care stă, desperecheat și un pic bleg
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
faci unul nou, o s-o iei de la zero, ca atunci cînd ți se dă peste cap ceasul de kilometraj. — Mortăciune, Broscoiul, Picioruș de Ghips, încearcă domnul Președinte să schimbe brusc subiectul, ne putem baza pe ei, sînt oamenii mei, zice țanțoș, restul nu contează. Copoiul încă nu s-a hotărît, se va da o mare bătălie pentru serviciile lui, se gîndește. — Eu n-am încredere în nimeni, zice Monte Cristo, deja am pățit-o, spune aruncînd o privire acuzatoare către Sena
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
El mă protejează pe mine, Îl protejează pe Stevie, pe toți ceilalți... nu... nu... Carole nui aici. Stevie nui aici. SÎnt doar eu. Bruce. Bruce și Viermele. Țiaduci aminte cîntecuăla vechi disco? Doctor Kiss-Kiss? Io sînt ăla, spune el pășind țanțoș pînă la mine. Îmi Întinde mîna. I-o iau. Mă trage ridicîndu-mă În picioare. Are brațul În jurul umerilor mei. Nu ne putem mișca. Dintotdeauna am urît ca curu polițaii, explică el. Și nu În felul normal În care Îi urăște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
lor dură și atitudinea lor afectată: virgini. Discutau necontenit despre toate gagicile pe care le futuseră, dar tu nu-l vedeai niciodată pe vreunul dintre ei cu vreo puicuță. Le aruncai În față discrepanța asta, În felul ăsta te afișai țanțoș cu Rhona. După un timp le-ai Înăbușit indignarea. Ai simțit cum devii mai puternic, iar pe ei i-ai simțit cum devin mai slabi. Asta te mulțumea. Ai Început să te delectezi cu diferența dintre voi. Întotdeauna te-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
ale lui Antoniu. Părăsește apoi ,,scena,, coborând cu mare efort scara metroului și dispărând cu tot cu imaginile lui despre Uniunea Europeană, pe care țărișoara a dorit-o atât de mult. Tocmai a intrat draga de ea, de patruzeci și opt de ore țanțoș, În marea familie europeană, care-i Întorsese spatele, nu mai puțin de cincizeci de ani. -Roagă-te la Dumnezeu, doar e sărbătoare ,,europeanule,, , Îi mai strigă Antoniu și mâna lui Întinsă primește o nouă monedă aruncată În fugă de o tânără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
lumină de chihlimbar, sticloasă, eu am urmărit o musculiță care bâzâia. Trecuseră câteva minute bune până să-mi dau seama că, În ciuda eforturilor doctorului, nu zburase pe geam - sau poate că era o altă muscă. Cu curaj, dar convulsiv, mergea țanțoș pe obiectul alungit de metal, trecu de o agrafă pentru hârtie și se Îndreptă spre un stilou. Reuși să inspecteze și niște coli de sugativă, Înainte să-mi dau seama că interlocutorul meu vorbea de ceva timp. — Responsabilitatea e pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
bine cu o pătură de iubire, declară Marci, râzând copios după ce a spus aceste cuvinte, cu ochii sclipindu-i. „Oare chiar toată lumea din New York lua pastile“, m-am Întrebat eu cu groază. „Oare de-aia arăta Phoebe Întotdeauna atât de țanțoșă? Cum altfel să reușești să te descurci cu trei copii și cu o afacere care impunea un anumit stil de viață? Dumnezeule“, m-am gândit eu, „poate că și Kate Spade ia medicamente. Era Întotdeauna atât de vioaie și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
relațiile între noi, n-aveam impresia că-s numai un intermezzo în viața ta; un divertisment la bordul cursei rapide în care călătorești tu între două stații. Ia stai, ce vrei să spui?! Gîndește-te îi recomandă Paula, ieșind cu mersu-i țanțoș. Radu o ajunge pe hol și-i prinde brațul: Poate-mi spui, totuși. Vezi că-mi rupi capotul. Îți iau altul! Zău?! Și cu asta crezi c-ai rezolvat-o? Ce-ai face dacă n-ai avea atîția bani? M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
matematician ce va să însemne a fi tată. Numai că eu, spre deosebire, am norocul unei soții... Ce femeie și asta! O clipă nu-și slăbește poziția de capră ha-ha!, ce comparație ; rîioasă, coada sus, capul întors într-o parte, țanțoșă, sfidătoare... Dar și ăștia mici, îți scot sufletul. Cred că mi-aș lua cîmpii..." Ce zici de băieți? vine lîngă el studenta, luîndu-l cu brațul pe după umeri, fericită că-l vede cu privirea mereu spre copii. Nu-i așa că-s
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
și de moarte, dacă băieții aveau vreo șansă să elimine echipa aia cu nume atât de fantasmagoric și înfricoșător: Liverpool. Iar pentru asta, era de ajuns să uit de promisiunea făcută, să dau o fugă până la cruce și, în loc să trec țanțoș și sfidător prin fața ei (ca în toate acele luni în care simțeam că am un jurământ de respectat), să rămân acolo până ce ea va binevoi să se înroșească sau nu. Nu era chiar așa mare scofală. În fond, după ce m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
cărților. O singură dată pînă atunci văzusem lumea oamenilor la lumina zilei, În plin soare, clădirile Înalte, copacii cu frunziș bogat și florile de toate culorile și lumea trecînd, și atunci fusesem aproape Înțepenit de frică. De data asta, mergînd țanțoș În căruțul lui Jerry, nu mai aveam pic de teamă și mă puteam uita În ochii oamenilor și În sus la copaci și simțeam din plin ceea ce cred că ei numesc bucurie. Am formulat expresia „o lume frumoasă” și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
de dimineață. Odată gata ceaiul, știa că-i place să stea afară cam o jumătate de oră, să privească păsările de pe fâșia ei de iarbă. Erau pupeze, cu dungile lor alb-negru, ciuguleau insecte ca niște micuțe jucării mecanice, și turturelele țanțoșe, antrenate în eternul lor joc de-a iubirea. Lui Mma Ramotswe îi plăceau păsările și, poate, dacă și-ar exprima dorința, i-ar putea construi un porumbar. Ar putea crește porumbei, poate, sau, cum făceau alții, chiar ceva mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
morală botswaneză și toată lumea știe că vechea morală botswaneză întotdeauna are dreptate. Așa trebuie să fie! În ziua de azi, firește, sunt o mulțime de oameni care par să întoarcă spatele acelei morale. Remarcase asta în comportamentul elevilor, care merg țanțoș și-și fac loc cu prea puțin respect pentru cei în vârstă. Pe vremea când era ea la școală, copiii îi respectau pe adulți și-și plecau ochii când li se vorbea, dar acum se uitau în ochii lor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
și se uita afară pe ușa deschisă. Prefera să lase ușa deschisă când nu se întâmpla nimic deosebit în agenție (adică mai tot timpul), dar ușa deschisă avea și dezavantaje, deoarece găinile se mai aventurau uneori înăuntru, cu un mers țanțoș, de parcă s-ar fi crezut în poiata lor. Nu-i plăceau găinile astea, din mai multe motive foarte bine întemeiate. În primul rând, prezența găinilor într-o agenție de detectivi nu e o notă bună, și apoi, în afară de asta, găinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Arată așa cum te-ai imagina mort într-un coșciug, dacă ești bărbat, lucru care nu-i o problemă pentru mine, dat fiind că Ellis oricum și-a supraviețuit rolului pe care l-a jucat în viața mea. Ellis se fâțâie țanțoș acum c-a demonstrat că poate seduce câte ceva din fiecare categorie. Nu că faptul că a luat muie de la domnul Parker ar face din el Regele Orașului Poponarilor, dar acum o are pe Evie în palmares, și poate că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
în ziua de 15 aprilie, într-o luni, căci era zi de târg, m-am dus în obor cu vițica de vânzare. Și, cum am ajuns în iarmaroc, am dat de Nică a lui Ștefan a Petrei, care se purta țanțoș printre oameni cu un cuc armenesc în mână. L-am întrebat dacă pupăza e de vânzare și cât cere pe ea. El n-a cerut un preț fix, rugându-mă pe mine s-o cântăresc din ochi. Eu atunci, n-
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
moment, corpul mare și roșcovan al lui Ian păși afară, precaut la început, apoi, uitându-se în jur cu expresia aceea gen - mișto - pe care o au tații atunci când se uită la noile mașini ale altor tați, și se îndreptă țanțoș spre adâncimile depozitului. — N-o să se mai întoarcă. Ce pisălog ești! zise Scout, punând carnetul deoparte. Apoi, văzându-mi îngrijorarea, spuse: Sigur c-o să se întoarcă. I-ai explicat cum stă treaba cu tonul și toate alea. — Du-te-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
-ntorc și-atunci promit să-ți spun toată povestea. Ai ceva împotrivă? — Nu, am zis, simțindu-mă încă de parcă m-ar fi înțepat ceva. Nu, n-am nimic împotrivă. Când Scout se întoarse, motanul meu gras și roșcovan o urma țanțoș, așa cum face atunci când mă prinde cu cioara vopsită. În mod normal, și asta am mai spus-o, lui Ian nu-i place de nimeni. Nu l-am văzut niciodată gudurându-se pe lângă cineva, nici măcar pe lângă Tușa Ruth. Urmărindu-le siluetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
rotisor sau pui picant? — Uau. — Ei? La rotisor, te rog. — Bine, atunci. O să-i dau drumul lui Ian ca să se poată pișa pe niște cărți din astea. Mătăhălos și roșcovan, Ian ieși vesel din cușcă și o porni în pas țanțoș, adulmecând din când în când pereții de cărți. — Să nu te îndepărtezi prea mult, am strigat în urma lui. Mișcă ușor din coadă, dându-mi de știre că nu eram deloc îndreptățit să-i spun ce să facă. Dispăru pe calea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
faci unul nou, o s-o iei de la zero, ca atunci cînd ți se dă peste cap ceasul de kilometraj. — Mortăciune, Broscoiul, Picioruș de Ghips, încearcă domnul Președinte să schimbe brusc subiectul, ne putem baza pe ei, sînt oamenii mei, zice țanțoș, restul nu contează. Copoiul încă nu s-a hotărît, se va da o mare bătălie pentru serviciile lui, se gîndește. — Eu n-am încredere în nimeni, zice Monte Cristo, deja am pățit-o, spune aruncînd o privire acuzatoare către Sena
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de la „sfeclă”, Îmbrăcată de duminică, purtând o rochie strânsă-n talie și părul frumos pieptănat, o ajunse din urmă Vasile Morțun, călare pe un cal cu care se mândrea peste tot și nu fără motiv Întemeiat. Morțun se ținea tare țanțoș la cei cincizeci de ani ai săi. Da ce faci Ileană prin țarnă, duminica În amiaza mare?! Ei bade, și eu cu ale mele nevoi, m-am dus să văd cum este sfecla și văd că-i bună. Am auzit
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
fără poale și fără mâneci, gerul alungase vrăbiile și pițigoii flămânzi, găinile și curcile se retrăseseră de bună voie și forțate de ger În poiată și solicitau masa de seară prin vitejii lor reprezentanți: Cristofor care pășea rar și tot țanțoș, doar că mărgelele roșii aveau unele inserții de vinețiu și Napoleon, cocoșul imens și porumbac al bunicilor, botezat astfel tot de către Victor cel iubitor de istorie. Aneta a ieșit zgribulită pe colțul prispei și a strigat: Valerică, vină că te
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
care bine Înfipt pe cele două picioare din față și cu pieptul scos În afară, pentru a părea un pic mai mare decât era, poza Într-un excelent apărător al averilor, dar și cu ochii scăpărători, cu o ureche ridicată țanțoș și cu una ciulită a plecăciune, o aștepta pe bunica Ileana, care venea cu mâinile la spate și câinele nu știa dacă Îi aduce ceva de mâncare pentru că a păzit-o toată noaptea sau vine cu o jordie să-l
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]