110 matches
-
între personaje ale lumii de aici minerii disponibilizați din Baia de Sus, inspectorul de poliție Cristian Toma din Iași și familia sa, Simion Pop, șeful secției de poliție din orășelul din Munții Apuseni, mafioții basarabeni Vlad Mihailovici și Boris Godunov, țapinarii de la firma "Pinforest", zlătarii care caută, în fiecare an, câte un grăunte de aur prin pâraiele de munte și misterioasele personaje ale lumii de dincolo, Calistrat, paznicul, Ileana, domnița, zeii de la Stânca Adevărului, care "contemplă frumusețea lumii din jur" și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Tase, un grecotei burtos, cu două rânduri de gușă, rătăcit de pe nu știa nimeni de unde și venit pe meleagurile prahovene. Birtul era o încăpere insalubră, îmbâcsită de fumul țigărilor de proastă calitate, fumate de către cei care o frecventau, în general țapinari, ori muncitori de la Societatea de prelucrare a lemnului, din satul Lunca Mare, numită scurt „21”. Fana se dăduse jos din pat cu toate că se simțea slăbită și abia se mai ținea pe picioare. Avea amețeli, dar mai avea și atât de
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
își încarcă de energie trupurile vânjoase de munteni. Oare ce-or fi făcând cei de la oraș, închiși în „cutiile lor de chibrituri”, răbdând duhoarea asfaltului încins? Aici, la Domnești, în zi de sărbătoare, zărești, pe ici-colo, grupuri de bilari și țapinari, stând la taifas și punând la cale începerea sezonului de plutărit pe râul Doamnei Clara. Oameni vânjoși, ai căror mușchi se văd proeminenți prin albul imaculat al cămășilor sau al cioarecilor din dimie albă. Toată iarna au făcut șiță, cu
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
al râului destul de mare. Pe iaz o roată ce punea în funcțiune cazanul de țuică. O frumusețe! Mai sus - stăvilarul Bârzu - unde se încâlceau bilele și buștenii ce pluteau din munte - cel mai ieftin transport. Aici îi așteptau bilarii și țapinarii căutând semnele încrustate cu barda cu numele familiei respective. - Și noi aveam bușteni, mai ales platoșe de 1,5 m. pentru șiță. Toată iarna Iosif și apoi Costel băga șițari și confecționau șiță în salonul încălzit. Până-n primăvară făceau mii
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
moș-strămoș’ și l-o prăvălit aracan di capu lui. Acu’, nu-i vorba, ci și munca l-o ninoroșit, ci iel munșe că prostu’ tați zâulica, ș-acu stă pi cuptor și traji la luleli, iar sară joacî cart cu țapinarii can’ vin iștea la vali cu marfă. Da’ și videț’ cum gioacî și cum îi câștigi pi șeia, nu-ț vini a credi... - Dar de pierdut, nu pierde, întreb eu cam nedumerit? - Ehaa, cherdi, cherdi, da așaaaa, măi pi sări
RESTAURANT EXOTIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367360_a_368689]
-
aș fi putut răspunde singur, am găsit răspunsuri la zbaterile mele nu doar în mediile pe care le-am frecventat (destul de rar, de altfel!) ci și de la oameni simpli și necultivați tot ca mine, consăteni de-ai mei de la Rucăr, țapinari, ciobani, cherestegii și chirigii, dar și a muncitorilor de pe platforma Pipera, de la „Electronica” sau „Cinescoape”, unde am lucrat cea mai mare parte a vieții mele de până acum. Recunosc că nu sunt mulțumit cu ce am înfăptuit, în partea mea
JURNALUL UNUI OM NEÎNSEMNAT (FRAGMENTE) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366910_a_368239]
-
Tase, un grecotei burtos, cu două rânduri de gușă, rătăcit de pe nu știa nimeni de unde și venit pe meleagurile prahovene. Birtul era o încăpere insalubră, îmbâcsită de fumul țigărilor de proastă calitate, fumate de către cei care o frecventau, în general țapinari, ori muncitori de la Societatea de prelucrare a lemnului, din satul Lunca Mare, numită scurt “21”. Fana se dăduse jos din pat cu toate că se simțea slăbită și abia se mai ținea pe picioare. Avea amețeli, dar mai avea și atât de
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
depozitar este râul Bistrița, comunicând un puternic sentiment al mândriei de a aparține acestui mediu geografic și uman: „1. Sunt fată din Bucovina, de prin Ciocănești/ Unde curge Bistrița și unde întâlnești/Case mândre construite, harnici gospodari/Frumușei feciori și țapinari.// 2. Când coboară țapinarii din păduri de brazi/ Ies fetele la portiță așteptând cu drag/ În cămașă și catrință cu apă-n ulcior/ Că li-i traiul frumos și cu spor.// 3. Bistriță ce curgi la vale cu val înspumat
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
comunicând un puternic sentiment al mândriei de a aparține acestui mediu geografic și uman: „1. Sunt fată din Bucovina, de prin Ciocănești/ Unde curge Bistrița și unde întâlnești/Case mândre construite, harnici gospodari/Frumușei feciori și țapinari.// 2. Când coboară țapinarii din păduri de brazi/ Ies fetele la portiță așteptând cu drag/ În cămașă și catrință cu apă-n ulcior/ Că li-i traiul frumos și cu spor.// 3. Bistriță ce curgi la vale cu val înspumat./ Spune tu pe a
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
mineri Baia Mare - Colegiul Renton, SUA Meserii practicate: scurtă vreme redactor la secția cultură, ziarul regional Zori Noi - Suceava, operator chimist, impresar artistic, magaziner comercial gara Iași, laborant chimist, vagonetar la mina Lonea din Valea Jiului, muncitor la pădure zona Băile Tușnad, țapinar alături de o echipă de oșeni în Țara Hațegului, miner la mina Săsar din Baia Mare, zugrav liber profesionist, pictor de ocazie... și alte lucruri mărunte. Activitatea literară: - debut în ziarul regional Steagul Roșu - București, 1965 - prima înregistrare la radio, emisiunea Moment
IN MEMORIAM CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351869_a_353198]
-
de orice voia ca fiii lui să învețe carte. Apoi mamă-sa iubea folclorul, le spunea basme, le cânta și îi încânta cu snoave, proverbe și eresuri. Și copilul Eminescu a îndrăgit natura Ipoteștilor, pădurea, lacurile, dealurile, câmpul, ciobanii, prisăcarii, țapinarii. Apoi la Cernăuți a avut norocul să dea peste un om al lui Dumnezeu care i-a îndrumat primii pași spre o lectură solidă. E vorba de Aron Pumnul, profesorul lui de limba romăna la care stătea în gazdă. Aici
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
IOAN MUȚIU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 279 din 06 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Coadă la pâine O zi mohorâtă din vara anului 1980, a scociorât rucăreni înghimpați de pe Valea lui Ecle, ciobani din Susenii satului, țapinari de pe luncă, gospodari din Tabaci și copii de Peste Vale, bulucundu-i la ghereta din gura pieții ... Fiecare se teme, că nu se ajunge la toată lumea și caută să prindă un loc, cât mai aproape de fereastră, unde se împărțea pâinea cea de
COADĂ LA PÂINE, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355598_a_356927]
-
le ia din mediul în care trăiește eroul. Natura în prozele scurte ale Mariei Ioniță este întotdeauna perso¬ni¬ficată. Ea nu este decor static, ci o ființă vie care trăiește, se mișcă, se transformă, poartă urme ale activităților umane (țapinarii modelează peisajul) și își lasă amprenta asupra oamenilor, încât chiar copiii par să aibă câte ceva dintre trăsăturile locului în care trăiesc: sunt duri, rezistenți, nu se plâng când le este greu, luptă cu determinare să ajungă la țintă propusă. Așa cum
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
drag de rude, prieteni, săteni. Leontina Pop de mică a avut plăcerea de a asculta muzică la munte, pe uliță, la biserică, în Școala Generală cânta la serbările școlare, a urmat Liceul Forestier de la Târgu Mureș, deoarece tatăl ei era țapinar. Toată viața a ascultat sfatul tatălui ei: „Eu muncesc pentru voi, voi să mereți să faceți carte, dar să nu uitați de unde ați pornit și cei șapte ani de-acasă.” În 1975 și-a început cariera muzicală, când a fost
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
-Știi la ce mă gândeam, dacă noi românii suntem tot atât de deștepți pe cât de proști, ar fi nula la nula și n-ar fi o catastrofă, dar dacă suntem cu mult mai mult proști ce ne facem?” (p.12) Țeapă, țapligi, țapinari O abordare aparte întâlnim în piesa de teatru „ ...Care este”, satiră puternică la adresa regimurilor politice aflate la guvernare în diferite mandate. Cele trei personaje, un fost ministru, un actual ministru și un preot, aflat în timp și spațiu la „spovedania
Mihai Fotache: Hermeneutica posibilului imposibil. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339354_a_340683]
-
scurt de vorbă și-nțeles a fost cu zâmbetul curat al voinicului Niță, care m-a strâns cu palma bătucită de bușteni. Cu pas de voie-n luncă îl văd pe Niță-n opinteală cu țapinul sub buștean. Cu el trei țapinari și-un șef care strigau „Hei-rup!”. Toți pălmașii își sileau forța să rotească măgăoaia. Niță nu auzea comanda, dar când îi vedea în caznă sărea în opinteală cu tărie și punea bradu-n rostogol. Apoi râdea... Când n-auzea strigarea „Stai
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
de orice voia ca fiii lui să învețe carte. Apoi mamă-sa iubea folclorul, le spunea basme, le cânta și îi încânta cu snoave, proverbe și eresuri. Și copilul Eminescu a îndrăgit natura Ipoteștilor, pădurea, lacurile, dealurile, câmpul, ciobanii, prisăcarii, țapinarii. Apoi la Cernăuți a avut norocul să dea peste un om al lui Dumnezeu care i-a îndrumat primii pași spre o lectură solidă. E vorba de Aron Pumnul, profesorul lui de limba romăna la care stătea în gazdă. Aici
163 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342419_a_343748]
-
la Fun Park Cluj, unde distracția e la ea acasă. Sunteți așteptați să vă zbenguiți la concerte susținute de cele mai mișto trupe autohtone de rock alternativ, adică OCS, Travka, Luna Amară, Les Elephantes Bizarres, Toulouse Lautrec, Fără Zahăr și Țapinarii, și să vă testați limitele cu o grămadă de sporturi hardcore, precum zip line, slackline, bob alpin, airsoft, tubing, zorbing sau cățărat, și chiar și zbor cu parapanta și parașuta. Între concerte și activități vă puteți relaxa în zona de
Cele mai tari evenimente din weekend [Corola-blog/BlogPost/100298_a_101590]
-
să venim sîmbătă dimineața în Leșu și să și mergem cu trenuțu în sus unde se lucrează la butin. Am vorbit cu ștabii de aici și vrem să facem o piesă de teatru (stil Rășinari) cu acțiune locală, legată de țapinari, eventual, și să ne documentăm. Tov. Bușecan este deasemenea autor dramatic și are să ne ajute pe toate liniile. A fost Militaru pe la Cluj și ne-a spus că ne garantează la Rodna cel puțin 1500 încasări, așa că ar fi bine
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
fi bine iarăși să avem triștile pe atunci să mergem cu formația completă. Scrieți urgent lu Emil [Pralea din Hodac] să trimită și vreo 8 triști de a II-a și vreo 6 de a III-a. Trebuie la “Cîntecul țapinarului”. Noroc și rezolvați cum se poate mai bine.” Referință Bibliografică: AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA / Veronica Oșorheian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 143, Anul I, 23 mai 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Veronica Oșorheian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
să venim sîmbătă dimineața în Leșu și să și mergem cu trenuțu în sus unde se lucrează la butin. Am vorbit cu ștabii de aici și vrem să facem o piesă de teatru (stil Rășinari) cu acțiune locală, legată de țapinari, eventual, și să ne documentăm. Tov. Bușecan este deasemenea autor dramatic și are să ne ajute pe toate liniile. A fost Militaru pe la Cluj și ne-a spus că ne garantează la Rodna cel puțin 1500 încasări, așa că ar fi bine
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
fi bine iarăși să avem triștile pe atunci să mergem cu formația completă. Scrieți urgent lu Emil [Pralea din Hodac] să trimită și vreo 8 triști de a II-a și vreo 6 de a III-a. Trebuie la “Cîntecul țapinarului”. Noroc și rezolvați cum se poate mai bine.” Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUȚII - Inserați un comentariu la subsolul acestui ARTICOL Referință Bibliografică: IN MEMORIAM TUDOR JARDA / Veronica Oșorheian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 192, Anul I
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
Câte 2 Hercules în miniatură trăgeau de joagăr, un fierăstrău mai mare cu care se doboară copacii. Pe atunci primarii erau localnici. În 20 ani de activitate i-am cunoscut aproape pe toți Ori ca primar (pe viață) ori ca țapinar de pădure când erau mai tineri. Nu se întâmpla ca un venetic de sat să fi fost implantat la o astfel de primărie. Cu țapinarii nu te jucai. Știau una și bună. Să prepare bușteni pentru scândură sau să despice
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
de activitate i-am cunoscut aproape pe toți Ori ca primar (pe viață) ori ca țapinar de pădure când erau mai tineri. Nu se întâmpla ca un venetic de sat să fi fost implantat la o astfel de primărie. Cu țapinarii nu te jucai. Știau una și bună. Să prepare bușteni pentru scândură sau să despice în lobde lemn de foc. Ce e aia politică? Nu aduce de mâncare!. Cum spun, începeam delegația cu o discuție prietenească cu primarul și cu
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
mălai. La asta se mai adaugă ce au grijit gospodinele fiecăruia în parte sau pentru bucătăria comună. În special cartofi, mâncarea munteanului, fierți în ciorbe asezonate cu frunze culese local. Și au avut de cărat, nu glumă căci munca de țapinar nu este ușoară. De loc! Între timp se lumina de zi și putea începe munca. Doborâtul copacilor și chiar corhănitul buștenilor nu se poate face pe întuneric sau la lumina lumânării. Este prea periculos. Numai în zonele nordului îndepărtat (pe la
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]