296 matches
-
se mobilizează latinii și papalitatea. Forțele cruciatei apusene au legat cucerirea Constantinopolului de eliberarea Ierusalimului și, în aceste condiții, apărarea Imperiului latin devenea vitală pentru viitorul cruciatei. Soluția pentru atenuarea presiunii cumane era apelul la regatul ungar, aliatul potențial împotriva țaratului vlaho-bulgar-aceasta a fost ceea ce s-a numit, în limbajul vremii, "diversiunea nordică", pentru salvarea statului latin de răsărit. Noua alianță se baza și pe căsătoria împăratului latin Bonifaciu de Montferrat cu Margareta de Ungaria. Imediat după înfrângerea din 1205, papa
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
statului latin de răsărit. Noua alianță se baza și pe căsătoria împăratului latin Bonifaciu de Montferrat cu Margareta de Ungaria. Imediat după înfrângerea din 1205, papa Inocențiu III proiecta deja o acțiune conjugată între statul latin și regatul ungar împotriva țaratului de la Târnovo, dar el a tergiversat o vreme în speranța unui compromis cu acesta. În această situație, statul vlaho-bulgar și-a schimbat orientarea politică sub presiunea externă ungară și latină, dar o importantă modificare avea loc chiar în nordul Dunării
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
încât la apariția armatei mongole conduse de fratele hanului, Burluk, fiul mai mare a lui Nogai, Joga, nu a îndrăznit să-l înfrunte și a trecut cu trupele sale în sudul Dunării, unde a încercat să preia puterea în statul (țaratul) bulgar. Țarul Theodor Svetoslav și susținătorii săi l-au capturat pe Joga și apoi, cu încuviințarea hanului Toqtai, l-au executat. Țarul bulgar a dispus și uciderea patriarhului Ioachim, suspectat ca fiind aliat al mongolilor. Actul lui Svetoslav semnifica într-
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dominația în regiunea dintre gurile Dunării și Nistru, în virtutea înțelegerii cu hanul Toqtai, ca răsplată pentru sprijinul dat împotriva lui Jögä. Izvoarele pe care se bazează în susținerile sale, Brătianu, fie indică prezența bulgarilor la Cetatea Albă, fie presupun extinderea țaratului în stânga Dunării. Astfel, în "Geografia" arabului Abul-Fida (1321) se susținea că Acdja-Kerman (Cetatea Albă) este un "oraș din țara bulgarilor și a turcilor", situat la Marea Neagră, la vărsarea Nistrului. Într-o scrisoare din 1323 a unui călugăr franciscan din Caffa
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
populația (masa umană) și structurile (formele) politice, militare, bisericești. "Țările" românești erau organisme prestatale ce gravitau în sfera de influență a unor mari puteri din vecinătate sau instalate în spațiul carpato-dunărean în secolele XII-XIII, precum Imperiul cumanilor (nomad), Regatul ungar, Țaratul vlaho-bulgar, Imperiul bizantin. Ca aspect, aceste formațiuni alcătuiau elementele unui adevărat mozaic politic românesc, conturat în nordul Dunării. Formele tradiționale predominante de organizare politică erau cnezatul și voievodatul. Cnezatul-țară este potențarea politică a stăpânirii pământului cu titlul feudal. Cnezatul, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
arpadian a instituit un cadru politic nou prin înființarea, în aceste teritorii, a Banatului de Severin, punct de sprijin al dominației sale asupra Țării Severinului. Aceasta presupunea, în condițiile geopolitice date, izolarea formațiunilor politice românești dintre Olt și Dunăre de țaratul vlah de la Târnovo, un aliat posibil, firesc. Regalitatea ungară urmărea să controleze Dunărea olteană, țel fixat prin instituirea Banatului de Severin, centură militară, formațiune teritorială de frontieră (marcă) ce includea estul Banatului și vestul Olteniei. În 1233, documentele menționează aici
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din corăbiile genoveze opreau în portul Vicina, pe malul Dunării. Fostă reședință voievodală a lui Sestlav, Vicina a fost luată în stăpânire de mongoli, dar, în 1260-1261, după reluarea Constantinopolului, el intră sub controlul bizantinilor, în timp ce Dobrogea rămânea în componența țaratului vlaho-bulgar, litoralul ei, orașele-porturi păstrau legătura cu Bizanțul pe mare. În fruntea comunității creștine din Vicina se afla, pe la 1285, un episcop grec (bizantin). Sub aspect economic, Vicina era un mare centru comercial, dar aici genovezii nu erau stăpâni, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din afară". El continuă astfel: Rămâne întrebarea ce au făcut totuși (românii) până spre anul 1300. Evul mediu începe în spațiul românesc, atunci când în Occident se apropie de sfârșit". Și L. Boia face inevitabilele comparații cu statele vecine, la 1300, țaratul bulgăresc avea "o istorie de câteva secole și se afirmase, în unele perioade, ca o mare putere regională, cu ambiții imperiale, de unde și titulatura de țar...". Dar, la acea dată, și Serbia avea o istorie, și Ungaria ("să nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
controlul lui Nogai, fiind supusă acestuia ca teritoriu vasal.5 Acea parte a Hoardei de Aur aflată sub conducerea prințului Nogai (1266-1299) a instalat o forță militară permanentă la gurile Dunării și a stabilit o alianță cu Imperiul bizantin împotriva țaratului bulgar, care era complet aservit mongolilor, așa cum am văzut mai sus. Instalarea efectivă a mongolilor, în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, la gurile Dunării și în alte centre din aria carpato-dunăreană a avut drept urmare o extindere considerabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
până la alegerea lui Carol Robert. După 1279, la Severin, nu mai conduceau dregători unguri, iar o parte a teritoriului său ajunsese în mâinile voievodului de la Argeș. Apoi, să nu omitem evoluțiile conflictului din sudul Dunării, războiul dintre Imperiul bizantin și Țaratul bulgar, condus de Ivailo, conflict perpetuat sub Andronic II, care era confruntat cu puternicul rival sârb, Ștefan Uroș II Milutin. Aceste conflicte din preajma teritoriului românesc sud-carpatic au înlesnit acțiunea de coagulare a voievodatelor existente într-un singur stat. Deși epoca
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
154 CAPITOLUL V INSTALAREA SLAVILOR ÎN NORDUL DUNĂRII 158 Migrația slavilor 158 Așezarea slavilor și coabitarea cu autohtonii 168 CAPITOLUL VI BULGARII ȘI UNGURII ÎN SPAȚIUL CARPATO-DUNĂREAN 176 Bulgarii 176 Dominația bulgară în nordul Dunării 180 Creștinarea bulgarilor 182 Primul țarat bulgar (679-971) 183 Ungurii 185 Creștinarea ungurilor 190 PARTEA A III-A DE LA REVENIREA IMPERIULUI LA DIPLOMA IOANIȚILOR (970-1247) 193 CAPITOLUL VII ÎNCHEGAREA NEAMULUI ROMÂNESC 195 Istoricul problemei 196 Părăsirea Daciei 205 Structura și teritoriul de formare a poporului român
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Cazul Bulgariei. Naționalismul de aici a luat aspecte destul de megalomace, Întrucît revendica teritorii, destul de Însemnate ca suprafață, În trei state. Modelele politice medievale le-au reprezentat cele două țarate, fără a se avea În vedere că cel de-al doilea țarat era revendicat și de români. Astfel, au fost considerate „bulgărești” Macedonia, Tracia și Dobrogea. Pretențiile lor de cultură străveche au fost alimentate și de firmanul sultanului din februarie 1870, prin care Înființa exarhatul bulgar, ce cuprindea Dobrogea și orașul Niš
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fost definitiv abandonat. Implantul feudal latin pe teritoriul Imperiului Bizantin a fost considerabil subminat de un șir de antagonisme: cel dintre feudalitatea latină și populația greacă rurală și urbană subjugată; cel dintre Imperiul Latin și statele ostile din Peninsula Balcanică - Țaratul Vlaho-Bulgar și Despotatul de Epir - și din Asia Mică - Imperiul de Niceea; nu în cele din urmă, de cel dintre biserica latină și cea ortodoxă, puternic stimulat de contactul direct dintre cele două confesiuni și civilizațiile pe care le exprimau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
R. Morozzo della Rocca, Notizie da Caffa, în Studi in onore di Amintore Fanfani, III, Milano, 1962, p. 267. de factorii de decizie apuseni, cele două aripi ale cruciatei în Europa Răsăriteană au acționat convergent și eficace în scopul încadrării Țaratului de la Târnovo și a spațiului dominat de cumani în dependența lumii catolice. Consecințele spirituale ale acestei evoluții s-au manifestat și ele, scurt timp după 1204, în lumea românească: românii din aria de hegemonie a Regatului Ungar au fost supuși
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Holban crede că pretenția creștinării unor cumani în perioada dinainte de expediția prințului Bela peste Carpați la 1227 este superfluă pentru perioada dinaintea acestui an. Dar după trecerea bisericii bulgare și române, la 1204, sub jurisdicție romană, când cumanii - aliați ai Țaratului Bulgar și Vlah - au rămas, practic, singuri într-o mare de creștini de factură occidentală (până în 1238, când Ioan Asan al II-lea se reîntorcea la religia creștină răsăriteană), a creat o conjunctură care, măcar din perspectiva oportunității politice, trebuia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
căsătorie de Nariot de Toucy, senior puternic, fost bail al imperiului. Tripla căsătorie urmărea, desigur, scopurile politice ale locului și timpului, urmărind să întărească cooperarea stabilită între cumanii dintre Dunăre și Carpați și cruciații din Balcani. A urmat episodul traversării Țaratului Bulgar și Român, după care regele Jonas a rămas alături de ginerele și fiica lui, în Imperiul Latin. Trei ani mai târziu, în 1241, el murea, fiind îngropat (după obiceiul cuman, nu creștinește) în afara Constantinopolului, sub o măgură 5. În același
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1897-1899) a participat și Emil Racoviță (vezi Racoviță Emil). După 100 de ani, expediția a fost reluată. Belgrad - cel mai mare oraș sârb și capitală a Serbiei (vezi Serbia). În Evul Mediu a făcut parte din Imperiul Bizantin și din Țaratele Bulgare. În secolul XIV s-a constituit Despotatul Serbiei cu care domnii români au stabilit puternice relații politice, inclusiv prin căsătorie. Regii Ungariei și sultanii s-au bătut pentru cucerirea Serbiei. În drumul lor spre centrul Europei, turcii au atacat
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
Pentru modernitatea și eleganța lui a fost numit „micul Paris”. bulgari - populație de neam mongol, stabilită la sudul Dunării, unde a fost asimilată de slavi, dar au dat numele noului popor. S-au creștinat și s-au unit într-un țarat, care însă a fost cucerit de turci în secolul XV. Bulgarii au rămas sub stăpânire otomană întreg Evul Mediu și și-au cucerit independența abia în 1878, odată cu românii, în urma războiului ruso-româno-turc. Burebista (82-44 î. Hr.) - rege al dacilor, a întemeiat
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
pericolului extern. Totodată, situația politică agitată din secolul al VII-lea a determinat ruperea legăturilor comunităților romanice cu centrele ecleziastice bizantine, inițial prin căderea limesului de nord al Imperiului, sub presiunea slavilor, iar ulterior, prin deplasarea protobulgarilor și formarea primului Țarat Bulgar. Efectele acestor evenimente nu au întârziat să apară, în decursul vieții normale a comunităților autohtone, provocând o perioadă de stagnare a activităților zilnice, inclusiv în domeniul religios. Factorilor negativi menționați li se adaugă lipsa unor instituții religioase (biserici) și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Oituz - Moldova, Ciumbrud, Alba Iulia, Blandiana și Sălașuri - Transilvania), aparțin autohtonilor și se deosebesc de cele din sudul Dunării, de factură slavo-bulgară. Din interese geo-politice, unii cercetători străini au considerat cultura Dridu ca fiind de origine slavo-bulgară, iar odată cu extinderea Țaratului bulgar în regiunile muntene, în secolele IX-X, a ajuns să se generalizeze și în teritoriul românesc, astfel fiind vorba de o cultură unitară la sudul și nordul Dunării, precum și în Transilvania. Aceste opinii controversate au fost eliminate treptat, prin argumente
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
follis, îndeosebi), iar în perioada veacurilor X-XI, moneda bizantină redevine o prezență constantă. Această dinamică se datorează mai multor factori, printre care se află schimbările produse în domeniul economic, politic și religios a lumii bizantine, dispariția avarilor și întemeierea Primului Țarat Bulgar. În pofida unei evoluții a societății vechi românești, din timpul culturii Dridu, „dependența” față de situația economică a Imperiului Bizantin a avut repercusiuni negative, prin întreruperea temporară a raporturilor provinciilor cu centru de putere amintit. De altfel, fenomenul tezaurizării aproape lipsește
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
arabi de argint. Alte monede arabe, izolate, s-au mai găsit în Moldova, așezată pe drumul comercial ce lega Califatul de nordul Europei. Pe fundalul evenimentelor economice (scăderea monedei bizantine), religioase (reforma iconoclastă), politice (limitarea puterii bizantine și înființarea Primului Țarat Bulgar) din Imperiu, moneda arabă o substituie temporar pe cea bizantină, în anumite regiuni (în Moldova, în perioada anilor 700-971, ponderea circulației dirhemilor arabi era de 40%). Fapt dovedit prin raritatea monedei bizantine și ca urmare a scăderii numărului monetăriilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
furtuna slavă nu a avut puterea să stingă făclia romanității la sud de Dunăre. Miracolul s-a produs în condițiile în care slavii au întemeiat state puternice, uneori și cu aport romanic, exercitându-și influența inclusiv asupra teritoriilor noastre. Extinderea țaratului bulgar și a imperiului dualist (vlaho bulgar) în spațiul românesc a lăsat urme palpabile. Le regăsim în prevalența toponimelor și antroponimelor de origine medio bulgară pe care le putem citi în primele documente medievale slavone 120. Dovada simbiozei profunde rezultă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
elenofon, cu populații trăind în spații deschise, ușor de cucerit (văi, depresiuni). În schimb, comunitățile latinofone s-au conservat mai bine în nord, unde modul de viață era legat de refugiul prin munți și codri greu de străpuns. Nu întâmplător, țaratul bulgar, condus de o elită turcofonă, dar care s-a impus peste o populație slavă, a reușit să pătrundă adânc în Balcani. S-a extins îndeosebi spre sudul peninsulei în detrimentul Imperiului bizantin. Într-un astfel de context, poate fi explicată
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a extins îndeosebi spre sudul peninsulei în detrimentul Imperiului bizantin. Într-un astfel de context, poate fi explicată creștinarea slavilor, de către frații Chiril și Metodiu, ca petrecându-se undeva mult spre miazăzi, respectiv în zona Salonicului. După victoria de la Kleidion asupra țaratului bulgar, Bizanțul și-a recuperate teritoriile, reușind fie să asimileze din populația slavă, fie să o împingă spre nord. În acest ultim caz, între Munții Balcani și Dunăre, slavii au întemeiat noi state, prin persecutarea autohtonilor, așa cum a fost situația
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]