90 matches
-
migratorie externă. Trebuie precizat faptul că la nivelul țării, făcând abstracție de mișcarea migratorie externă, totalul imigranților este egal cu totalul emigranților. Mișcarea migratorie a populației nu are caracter întâmplător, ea fiind determinată de factori de natură economică<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, p. 59. footnote> și în mai mică măsură de factori sociali, etnici, culturali sau politici. Mobilitatea spațială a populației influențează atât structura acesteia după diferite caracteristici, cât și efectivul (în sensul creșterii sau descreșterii). Migrația
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
umorului. Zgârcenia, infatuarea, lenea precum și sărăcia ori tendința de Îmbogățire prin mijloace necinstite nu erau iertate de colectivitate. Asemenea acestora, nici prostia sau lăudăroșenia. Cutare era al lui N am mălai, altul al lui Cacă-n casă, sau Șoni ori Țarcă, un altul Fúciu, Covrig, Burjui sau Picu, Roițașul, sau Ciolac, Canțăr, Pișta sau Hulpea, Buha, Boleanu, Cucii (descendenți al unuia ce-i zicea Cucu), Ciocârlan sau Ragelă, etc. La o analiză mai atentă a numelor de familie existente În comună
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Sandu ĂȘöni) mai trăiește Ion, vărul meu, Iulia a murit prin Germania, iar Simion la Brașov. Celălalt fecior al lui Simion al Diacului, Constantin, șia construit casa tot pe lângă tatăl lui. Căsătorit cu Nastasia care Îi naște trei flăcăi: Neculai (Țarca), Toader (Pișta), Nuțu (Fișli) și o fată. Dacă Toader a avut numai o fată, pe Valeria, Învățătoare În Platonești, dar care moare de tânără răpusă de un cancer, părinții Îndurerați supraviețuindu-i, Neculai (Țarcă) are nu mai puțin de zece
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
care Îi naște trei flăcăi: Neculai (Țarca), Toader (Pișta), Nuțu (Fișli) și o fată. Dacă Toader a avut numai o fată, pe Valeria, Învățătoare În Platonești, dar care moare de tânără răpusă de un cancer, părinții Îndurerați supraviețuindu-i, Neculai (Țarcă) are nu mai puțin de zece copii. Pe cel mai mare, Miron, l a crescut unchiul lui Toader. Nevestele celor doi, Ioana și Maria, erau surori și copilăriseră la Ciudica cu Întreaga familie a Ciubucanilor. Casa În care locuiesc acum
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pare cumcă, parcă, De iubirea nemțărimei Nici un rău nu vă înțarcă. În zădar Alsasul, Posen, Cu-a lor stare vă încarcă Ochii voștri, să pricepeți Unde duce-a țării barcă {EminescuOpIV 496} Și ce râu ne prorocește A cobirei neagră țarcă. Voi ne duceți spre peire, Bismarqueuri de falsă marcă. Escelența, Bezedeaua Cu mândrie poartă steaua Ce cu stima i-a fost dată C-a putut a fi licheaua [.............. ] Ci în loc de ștreangul care Se cădea, i-au dat cordeaua Căci nevasta
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pictate de Pieter Bruegel cel Bătrân sau de Franz Huys sau de Joris Hoefnagel sau copiii cu sorcova la geamul înghețat din tapiseria lui Mimi Poenaru s-ar fi pierdut în câmpul lor, pentru câteva clipe numai, cât ciorile și țărcile aveau să plutească lin înainte să se agațe de crengile uscate, iar vântul avea să se învârtejească, aducând mai aproape norii încărcați de zăpadă care vegheau în orizontul tremurat, să alunge lumina lăptoasă și să învăluie lucrurile în ceață rară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
asociațiilor familiale și Banca Națională a României, pentru datele din balanța de plăți). Capitolul 2 Populația și resursele de muncă 2.1. Noțiuni generale de demografie Demografia este o știință socială care studiază mărimea, distribuția teritorială, structura și variația populațiilor umane<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997. footnote>. O definiție asemănătoare a demografiei o găsim în lucrarea Mică enciclopedie de demografie<footnote V. Trebici, Mică enciclopedie de demografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. footnote>, respectiv, „știință având ca obiect populațiile umane
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
cu anumite servicii. Mediul rural (comune și sate) este acel mediu în care activitatea preponderentă este cea agricolă; este caracterizat printr-o mai mică densitate a populației și a fondului construit. În vederea determinării structurii pe medii a populației<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 108-109. footnote>, se utilizează, de asemenea, mărimile relative de structură: − ponderea populației urbane în totalul populației. Acest indicator, numit și rata de urbanizare, se bazează pe date globale, obținute în mod obișnuit cu ajutorul recensămintelor
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
susține necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupțialitate - divorțialitate). Natalitatea populației desemnează mulțimea (masa) născuților vii în cadrul unei colectivități umane, delimitate în timp și spațiu. Pentru măsurarea dimensiunii acestui fenomen demografic se utilizează o mărime relativă de intensitate<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 159-160. footnote>, numită rata brută (sau generală) a natalității. Indicatorul exprimă numărul născuților vii la 1.000 de locuitori și se determină (de regulă) pentru perioada anului calendaristic. În situația în care se urmărește
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
migratorie externă. Trebuie precizat faptul că la nivelul țării, făcând abstracție de mișcarea migratorie externă, totalul imigranților este egal cu totalul emigranților. Mișcarea migratorie a populației nu are caracter întâmplător, ea fiind determinată de factori de natură economică<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, p. 59. footnote> și în mai mică măsură de factori sociali, etnici, culturali sau politici. Mobilitatea spațială a populației influențează atât structura acesteia după diferite caracteristici, cât și efectivul (în sensul creșterii sau descreșterii). Migrația
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
județul Timiș. 227. Miess Hajnal, născută la 4 noiembrie 1974 în Odorheiu Secuiesc, județul Harghita, România, fiica lui Vass Albert și Iren, cu domiciliul actual în Germania, 90425 Nurnberg, Erlangerstr. 9, cu ultimul domiciliu din România, Odorheiu Secuiesc, str. Piatră Țărcii nr. 11, județul Harghita. 228. Herzog Maria, născută la 8 iulie 1940 în București, România, fiica lui Ilie Alexandru și Victoria, cu domiciliul actual în Germania, 21629 Neu Wulmstorf, Nincoper Deich 3, cu ultimul domiciliu din România, București, Str. Dezrobirii
HOTĂRÂRE nr. 275 din 20 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120825_a_122154]
-
mecanic, după care ogarul aleargă la concurs fix cît aleargă, iese din stație și depărtarea, jucărie mecanică apropiată cu celălalt accelerat de larg viraj, albastru de Iași, o noțiune Iași Brașov, pămînturi, gheața băltește pe fîșii de arătură, se vîntură țărci, empirice, laude la adresa libertății de a trage cu pușca, munții ca depresiune, plasamentul în afara aparențelor tot ca munte răsună, Mădăraș, Dănești, Oltul cînd era pîrîu, Cîrțani, Cîrța la vest indicator rutier, amiază mută de soare, minunea aceea cînd în urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
soarele lună în nori, Petelea tabu-ul feroviar, din idolatria lui vorbirea, fazan gras în gît cu zvîcnetul găinii, în zbor șoimul perihoreză la case Reghin, "Bere Silva", șoimul val de aer din porumburi hieroglifa văii cu narativitatea ei creativă, țarca, șoimul geminat aripile cvadruple, Ideciu de Sus barba-mpăratului-ceață, Brîncovenești domnu'! adă niște urdă, că pun un chil de jinars! pîcle straie de aer doi cosași, bicicletele culcate la capătul ariei, soarele iarba udă, coasa pe umăr, Aluniș-Mureș ideogramă, moțul porumbului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
s-a frămîntat ea reliefuri, deocamdată frisoane, scăderi văi arcuite, lipim muncele pe tîmpla dreaptă, continuă irealități multiple alb, tăcerea, Oltul curg sloiuri, mai ales tren tunelul termic, lumea trup mai mare și mai sigur cel mineral-vegetal, animal utopic Malnaș țarcă de iarnă eminesciană cuiburi, Oltul plastic topit verde, Dacia roți tăvălite pe zăpadă, horă de păduri amestec, șoim rotocoale, Malnaș Băi în ușă, păr inele, brunetă, doi acoliți, paleta pe lîngă trup, maluri rariște cu stîlpi, adevărata industrie este cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
223 Tufaru, Dan, 410 Tufescu, Florica, 71, 72, 154 Turinici, Mihai, 120 Turliuc, Cătălin, 145 Turliuc, Cleopatra, 134, 137, 148, 297 Turliuc, Vasile, 122 Turtă, 55, 66, 88, 218, 233, 248, 290, 438 Tuțescu, Liviu, 253 Ț Țanea, Traian, 248 Țarcă, Mihai, 122 Țăranu, Ion, 55, 56, 88, 218, 219, 222, 231, 233, 243, 248, 249, 257 Țigănaș, Dorin, 449 Țigău, Doru, 29, 40, 41, 49, 146, 160, 178, 271, 381, 525 Țopescu, Cristian, 428, 429, 555 Țopu, Dumitru, 361 Țugui
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Marin Ene, prof. dr. Secrieru Costachi, prof. dr. Turliuc Vasile, conf. dr. Stoica Nicolae, conf. dr. Georgescu Petrică, conf. dr. Dropu Constantin, conf. dr. Hălălău Ion, conf. dr. Rotaru Anton, conf. dr. Neagu Toader, conf. dr. Neagoe Ioan, conf. dr. Țarcă Mihai, conf. dr. Petrescu Silvia Melania, lect. Aghoerghicesei Mihai, lect. dr. Brânză Aurel, lect. dr. Lămătic Gheorghe, lect. dr. Nica Panaite, lect. dr. Zaiț Dumitru, lect. dr. Gherasim Toader, lect. dr. Ciobanu Ioan, lect. dr. Grădinaru Mihai, lect. dr. Voinea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
nici nu se punea problema. Dar ne plăceam. Și nu ne ocoleam. Deși aghiotantul meu, Grigoruță al lui Cârciu mă tot bătea la cap : Ce vezi, bre Grigore, la capra aia behăită a lui Barzu? Țopăe, când merge, ca o țarcă besmetică. Și mai e și fudulă pe lângă că e bleagă ca o oaie căpiată. Las-o-nplata Domnului, bre. Și, ca să-mi abată atenția de la Nuța lui Barzu, îmi oferea o alternativă. Îți spun drept, bre, încearcă el să mă convingă, hălăuda
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Automatica și Calculatoare din Iași (1992-2004), prorector al Universității Tehnice „Gh.Asachi” din Iași (2004-2008), membru corespondent al Academiei Române; Monica Paraschiv, profesor universitar doctor inginer la Universitatea Tehnică „Gh.Asachi” Iași; alți universitari ieșeni: Ricard Valter, Constantin Păpușoi, V.Țarcă, Costică Cazacu, Ovidiu Scutaru, Laurențiu Slătineanu, Constantin Andronovici, Vasile Ștefan, Vasile Atudorei, Nicușor Ailenei: de asemenea, Marieta Costescu , profesor universitar la Cluj, Constantin Fălticeanu, profesor la Universitatea Galați, Corneliu Huțanu, profesor la Universitatea Tehnică „Gh.Asachi” Iași; alte profesiuni: Mihaela
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107363]
-
Universitatea „Dunărea de Jos” Galați; Leonard Gavriliu - profesor univ. dr. în domeniul psihologiei, autor al unor volume în specialitate, primul traducător al lui Freud în limba română. Alți universitari ieșeni: Richard Valter, Maria Păpușoi Zolyneac; Costică Cazacu, Ovidiu Scutaru, Vasile Țarcă, Laurențiu Slătineanu, Constantin Andronovici, Vasile Ștefan, Vasile Atudori, Marieta Costescu, Corneliu Huțanu, Nicuțor Ailenei etc. De asemenea, numeroși foști absolvenți ai acestui liceu s-au remarcat în diferite domenii de activitate: Mihaela Ahachi - fostă prim solistă la Opera Națională Română
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
a cincizeci de ani de muncă literară. Cu acest prilej, Barbu Lăzăreanu îi adresas e o scrisoare ce suna cam așa : „Tinere moșnege, Sub pădurea noastră, pe poienele stufoase, a căzut brumă. Iar în fața luceferilor noștri, călare pe câte-o țarcă, s-au cocoțat niște ochelari. Cât despre mielușeii albi, s au cam dus și ne au lăsat capul ca sâmburii de harbuzoaică. Și la nuntă cine-ți joacă ? — Sfântă poamă busuioacăʺ. Mă privea râzând cu ochii de după ochelarii în ramă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Roman,sergent tr 142. Strugaru Chirica, soldat 143. Strugaru Fatache,caporal 144. Strugaru Vasile,soldat 145. Ștefan D. Gheorghe,soldat 146. Ștefan I. Gheorghe, soldat 147. Ștefancu Iord. Vasile, soldat 148. Târnoschi Chirica, soldat 149. Toma I. Vasile, soldat 150. țarcă Sebastian, soldat 151. Uncileanu Dumitru,soldat 152. Ungureanu Dumitru,soldat 153. Vieru Gheorghe, soldat 154. Vârlan Dumitru, soldat 155. Vârșag Costachi, soldat 156. Zară I. Gheorghe,soldat 157. Zară Vasile, soldat 158. Zară I. Vasile, soldat 159. Zâză Mihalache, soldat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cramă. La treaba asta lucrau mama, mătușa Irina și, cu un cofăiel, dam și eu ajutor. Lângă crama noastră, se afla un ulm bătrân, înalt, cu coroana de frunze în formă de umbrelă și în lumina frumoasă a zilei o țarcă-și cârâia cântecul în armonia toamnei. Eu, cu ochi mai mult la țarca din ulm, căutam să apuc cu mâna, aplecându-mă mult pe marginea dejului, cofăielul care plutea pe mustul ce umpluse ca pe trei sferturi dejul și tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
și eu ajutor. Lângă crama noastră, se afla un ulm bătrân, înalt, cu coroana de frunze în formă de umbrelă și în lumina frumoasă a zilei o țarcă-și cârâia cântecul în armonia toamnei. Eu, cu ochi mai mult la țarca din ulm, căutam să apuc cu mâna, aplecându-mă mult pe marginea dejului, cofăielul care plutea pe mustul ce umpluse ca pe trei sferturi dejul și tot întinzându-mă și aplecându-mă, am dat cu capul în jos și începe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
lângă mine mătușa Irina care m-a găsit murind și m-a tras înapoi din gheara morții. Prin iarba uscată am auzit pașii mamei depărtându-se se ducea la Huși ca să-mi aducă alte schimburi, alte haine și din ulm, țarca se uita la mine, cu un ochi, de după un mănunchi de frunze ruginii. A mai cârâit o dată, și-a luat zborul și în toamna aceea nu am mai văzut-o. Împrejurul meu era liniște, nimeni nu mai lucra, soarele se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
scriu aceste rânduri, murmurul miilor de insecte, o clipă freamătul vântului în frunzișuri care vine slăbit din depărtare, crește apropiindu-se și scade depărtându-se; mugetul unei vite, departe, în sat, glasuri nelămurite de oameni, undeva pe drum; hârâitul unei țărci, țârâitul unor vrăbii, strigătul ascuțit și cam răgușit al cap-în-torturei... Un zvon prelung ca într-o somnie, zvon domol, dulce de pace mă împresoară, și vântul crește încet-încet, din când în când, își umflă parcă în răstimpuri adierele moi. Iunie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]