83 matches
-
nr. 2 Satu Mare Sud Cuprinde populația din partea de sud a municipiului Satu Mare și este delimitata la nord de străzile arătate la circumscripția electorală nr.1 Satu Mare Nord. 3. Circumscripția electorală nr. 3 Halmeu Comunele: Batarci Gherta Mică Halmeu Livadă Micula Țarna Mare Turț Turulung 4. Circumscripția electorală nr. 4 Culciu Comunele: Apă Birsau Crucisor Culciu Mediesu Aurit Odoreu Paulesti Pomi Valea Vinului 5. Circumscripția electorală nr. 5 Ardud Comunele: Ardud Craidorolt Doba Dorolt Moftin Terebesti Vetis Viile Satu Mare 6. Circumscripția electorală
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
obștilor a intervenit atunci când comunitățile au venit în contact, stabilind legături de cooperare, de căsătorie, de schimb, economice, culturale și confesionale. În cadrul elementelor de delimitare, râuri, păduri, copaci izolați, de obicei stejari sau brazi, pietre, stânci, se detașează Poarta Țărnii, care delimitează vatra satului cu imașul și toloaca de terenurile de arătură. Poarta Țărnii se mai păstrează și astăzi în multe părți ale țării ca poartă ornamentală, monumentală, în Maramureș, individuală, de intrare în gospodăria proprie, micșorată în decursul timpului
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de căsătorie, de schimb, economice, culturale și confesionale. În cadrul elementelor de delimitare, râuri, păduri, copaci izolați, de obicei stejari sau brazi, pietre, stânci, se detașează Poarta Țărnii, care delimitează vatra satului cu imașul și toloaca de terenurile de arătură. Poarta Țărnii se mai păstrează și astăzi în multe părți ale țării ca poartă ornamentală, monumentală, în Maramureș, individuală, de intrare în gospodăria proprie, micșorată în decursul timpului prin împărțirile succesive. Intrarea alogenilor pe Poarta Țărnii, în cazul în care admitem divizarea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
toloaca de terenurile de arătură. Poarta Țărnii se mai păstrează și astăzi în multe părți ale țării ca poartă ornamentală, monumentală, în Maramureș, individuală, de intrare în gospodăria proprie, micșorată în decursul timpului prin împărțirile succesive. Intrarea alogenilor pe Poarta Țărnii, în cazul în care admitem divizarea pe bază de avere a comunităților românești, ar fi avut drept urmare acapararea acestora ca robi la cei bogați, așa cum s-a întâmplat mai târziu cu țiganii și cu tătarii. Este imposibil ca protoromânii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Mongolica, 142 Pax Ottomanica, 142 Pax Romana, 142 Peceneaga, 116 Peninsula Balcanică, 138, 139 Peninsula Sinai, 47, 51, 168 Pietroasele- Buzău, 131, 132 Piri- beg, 203 Plaiul, 203 Platon, 27, 42, 79 Poarta Otomană, 127, 128, 139, 143, 147 Poarta Țărnii, 113 Podolia, 127 Podul Înalt, 203, 209 Polonia, 58, 72, 103, 127, 145, 147, 193, 200, 205 Popa- Lisseanu, G., 11, 18, 19, 43, 74, 76, 96, 98, 121, 122, 123 Pomponius Mela, 24, 36 Porțile de Fier, 58, 91
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
bade-badi, tine-tini, pâine îpâni, zice-zâce, crede-credi, singur-sângur, etc. De asemenea mai sunt folosite și unele cuvinte specifice ca: ceatlău-ciomag, gaiță (petrol lampant)-gaz, țaică-drojdie pentru frământat pâinea, sâsâeac-coșer pentru porumb, perje-prune, curechi-varză, barabule-cartofi. Pentru forma literară țarină se folosește popularul țarnă iar a cuvântului joc, popularul gioc. în loc de articolul hotărât lui se folosește forma populară lu : Poiana lu Vraghie, Pădurea lu Pușcașu, Hârtopu(l) Cheaptanarulu(i). Unele neologisme apar în vorbirea localnicilor cu o etimologie populară cum ar fi cazul apelativului
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se păstrează doar denumirea, care înseamnă loc de îngrășat vitele. Toloacă-loc de lângă biserica Alba unde se adună tinerii la horă cu ocazia hramului bisericii sau ale altor sărbători. în celelalte sate din comună se mai numește și mehedean. țarină (în țarnă)-locuri cu terenuri agricole situate la marginea satelor Vatra și chiar Mlenăuți unde i se mai spune în Țărincă. Pe aceste locuri sunt construite și câteva case ca urmare a extinderii satelor. țelină (In țelină)-teren situat la est de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cărții, ce aspiră să devină uneori monografie, interesează sub raport științific și întreține plăcerea lecturii totdeodată. Câteva dintre coordonatele acestui univers trebuie reținute: onomastica populară (Catrina lui Proțap, Măriuța a Baroiului, Saveta Bida, Pachița Ursache, Ileana Ghiurcului, Viorica Nemțoc de la Țarnă, Margalina, Doca, Verona); supranumele/poreclele (Barabulă, Doba, Ivan, Catrinoasa, Verigă, Bodașcă, Tărâță, Bordei, Forman, Putinică, Ciocârlie, Chiron); toponimia minoră (Întrepareie, Puntea de la Mitoc, Hlineț, Pădurea Berna, Șvarac/Șforac, Cutul Gavaraș, Țarna, Pe Lan, Toloaca, Horaiț, Humărie); gospodăria tradițională, familia, megieșii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Saveta Bida, Pachița Ursache, Ileana Ghiurcului, Viorica Nemțoc de la Țarnă, Margalina, Doca, Verona); supranumele/poreclele (Barabulă, Doba, Ivan, Catrinoasa, Verigă, Bodașcă, Tărâță, Bordei, Forman, Putinică, Ciocârlie, Chiron); toponimia minoră (Întrepareie, Puntea de la Mitoc, Hlineț, Pădurea Berna, Șvarac/Șforac, Cutul Gavaraș, Țarna, Pe Lan, Toloaca, Horaiț, Humărie); gospodăria tradițională, familia, megieșii, neamurile; instituțiile satului (Biserica, Școala, Primăria, Miliția), funcționarii locali (străjerii primăriei), dugheana, prăvălia; păcurariul (dohotarul; facem precizarea că, potrivit normelor dialectale, consoana r este muiată sau rotunjită, i de aici și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
când l-au recunoscut pe nepot, căruia i-a făcut mult bine, ani de-a rândul. L-au luat la post și acolo și-a recunoscut fapta. Miliția a acționat după lege, arestându l. Verișoară și prietenă Viorica Nemțoc de la Țarnă este verișoară după familia tatălui meu. Mama ei, Silvestroanca era vară primară cu tata. Cu ea, fiind colegă în cele cinci clase primare, m-am înțeles cel mai bine. Atunci se numea Lavric, la fel ca mine. Deși locuiam la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
kilometri, ne întâlneam destul de des, mai cu seamă duminicile și zilele de sărbătoare. Se îmbrăca frumos, cu haine curate și scumpe, familia ei făcând parte din cele mai înstărite din sat. Chiar locul unde-și avea gospodăria spunea destul. Pe Țarnă ședeau numai oameni cu pământ mult și posesori de animale de rasă. Lor le spunea pe poreclă, familia lui Belei. Viorica mai avea două surori, Lucia (care era de o frumusețe deosebită) și Maria. Pentru mine Viorica conta foarte mult
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
director, doamna, soția lui și copiii: Chița, Nuțica și Tusicu. Ne-au felicitat, ne-au mulțumit și-apoi am plecat. N-am vrut să primim bani și de la oamenii școlii, fiind și noi elevi. Ne-am continuat urarea, ajungând până la Țarnă. Aici, verișoara mea, Viorica Nemțoc, ne-a primit regește. Fiecăruia ne-a oferit câte o plăcintă "poale-n brâu" și turtă dulce. Nu ne-a lăsat până n-am băut câte o cană de suc de pere, care era foarte
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
obraz nici de feli. Tata a trebuit să-l dea în judecată, dacă nu tata, atunci eu, că aveam 27 de elevi martori, care au auzit că nu voi plăti nimic. Protopopul Gh. Zarian avea 4 moșioare: Jacota, Hreasca și țarna Mare, a căror administrator era preotul Niculai Pleșoianu și la Fântâna Mare avea o moșioară a lui. Și nu era zi să nu vie vreun preot cu daruri: cei de la câmp aduceau cași cât nu-i putea ridica, iar cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
din biserici grajduri de vite , lucru de care mă îndoiesc. Spune-le să meargă sănătoși și să se întoarcă teferi la casele lor; Vitele cornute și oile nu le-am adus în sat, erau ascunse într-un loc ferit în țarnă și în pădure. Convoaiele militare se ridicau mereu pe Dealul Morilor, mergând spre Bacău. Panta dealului fiind foarte mare, uneori scăpau mașinile la vale și acestea se răsturnau, împrăștiind provizii de-ale mâncării și chiar muniție, grenade fără focoase, cartușe
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
puțin un cal și se gospodăresc după hotărârea propie; au o șosea asfaltată care face legătură cu comunele pe distanțele Trușești-Sulița Botoșani; s-a realizat în anul 1996, stația de filtrare a apei din Jijia, cu ridicarea ei pe Dealul ”Țarna” și alimentarea satului cu apă prin conducte, sub administrarea primăriei Hlipiceni; comerț proprietate privată pe lângă cel cooperatist; în fiecare sat există biserică, iar satele arată tot mai bine prin noile construcții, dispărând stuful de pe acoperișuri și gardul din bețe de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
puțin un cal și se gospodăresc după hotărârea propie; au o șosea asfaltată care face legătură cu comunele pe distanțele Trușești-Sulița Botoșani; s-a realizat în anul 1996, stația de filtrare a apei din Jijia, cu ridicarea ei pe Dealul ”Țarna” și alimentarea satului cu apă prin conducte, sub administrarea primăriei Hlipiceni; comerț proprietate privată pe lângă cel cooperatist; în fiecare sat există biserică, iar satele arată tot mai bine prin noile construcții, dispărând stuful de pe acoperișuri și gardul din bețe de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
e tot moarte. Zbirii vor rămâne iarăși umiliți în fața tăriei noastre, căci nu ne vor putea îngenunchia, destrăma și birui voința noastră „pavăză” dăruită nouă de Dumnezeu. Înverșunaților, „înăbușiți” fiara din voi! IATĂ-MĂ LA MARGINE Iată-mă la margine, Țarna mi-i paragină, Nici o stea nu mai răsare, Clipa trecerii mă doare. Vise arse, vise arse, Strânsu-s-au cuțit în oase, Sfredelesc la geam trecutul, De mă doare ca și cnutul Căci nu pot le-afla cuvântul Câte-au fost, au
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
grădini. Persoana care avea asemenea îndatoriri se numea nemesnic. Orice locuitor al satului era dator să facă și să îngrijească o porțiune din gardul țarinei. Pe timpul verii paza țarinei o asigurau jitarii, care aveau grija să închidă poarta țarinii (poarta țărnii), să nu lase vitele prin semănături. Pentru munca depusă, jitarii, toamna, la trecerea pe poarta țarinei, primeau de la cei cu „încărcătura"câte un snop de grâu, orz, ovăz sau popușoi, din fiecare car. În grija vornicului de sat rămânea pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care în vadea păr la sfânta ziua Crucei viitoare cu o săptămână mai înainte să avem a răspunde banii de sus arătați dumisale, iar pentru mulțămita de facere de bine ne îndatorim ca să-i prășim una sută prăjini popușoi în țarna Bacăului, întru acestaș chip adică să prășim bine întăi și al doile și tot noi să-i colegem, în sfârșit cu trăsurile noastre să-i aducem la d-lui desfăcați gata, să-i punem în coșeriul d-sale, și în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se bănuia că o s-o luăm razna"... În anul 1991 a debutat editorial, cu volumul Piatră Șoimului (apărut la Editură Porus din București). Ulterior i-au fost publicate volumele Cântecul ciocârliei (1997), Răpirea de la Mănăstirea Căpriana (1998), Primarul din Poartă Țărnii (2001), Lupul alb (2002), Hanul răzeșilor (2004) o evocare a istoriei Moldovei din vara anului 1476, toate apărute la Editură Danaster, precum și românul în trei volume Sub sabia cu straja-n cruce, publicate în perioada 2003. Alte române au fost
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Santau 20. Cehalut │61. Sacaseni 21. Certeze │62. Sauca 22. Chereusa │63. Satmarel 23. Ciumesti │64. Sinmiclaus 24. Craidorolt │65. Socond 25. Crucisor │66. Stîna 26. Culciu │67. Supuru de Jos 27. Dindesti │68. Supuru de Sus 28. Doba │69. Țarna Mare 29. Dorolt │70. Tasnad 30. Eriu-Sincrai │71. Terebesti 31. Foeni │72. Tiream 32. Gerausa │73. Tirsolt 33. Ghenci │74. Turț 34. Gherta Mică │75. Turulung 35. Ghirisa │76. Urziceni 36. Halmeu │77. Valea Vinului 37. Hodod │78. Vama 38
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
66, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "drum de acces la exploatație agricolă, cu îmbrăcăminte din balast, situat în satul Pârteștii de Jos, comuna Pârteștii de Jos, județul Suceava, de la intersecția cu drumul județean 178A până la locul numit «Cruce Țarnă», lungime = 282 ml, lățime = 4 m, suprafața = 1.128 mp"; - la poziția nr. 70, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "drum de acces la exploatație agricolă, cu îmbrăcăminte din pământ stabilizat, situat în satul Pârteștii de Jos, comuna Pârteștii
HOTĂRÂRE nr. 793 din 3 august 2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234773_a_236102]
-
se modifică și se completează după cum urmează: a) la secțiunea I "Bunuri imobile" se modifică următoarele poziții: ... - la poziția nr. 67, coloana 3 va avea următorul cuprins: "situat în comuna Calafindești, județul Suceava, lungime - 800 m, lățime - 10 m, poarta țarnei - Bodnariuc Leonte"; - la poziția nr. 75, coloana 3 va avea următorul cuprins: "situat în comuna Calafindești, județul Suceava, lungime - 1.114 m, lățime - 10 m, poarta țarnei - Ciobanu Filon"; - la poziția nr. 82, coloana 3 va avea următorul cuprins: "situat
HOTĂRÂRE nr. 422 din 20 aprilie 2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, a Hotărârii Guvernului nr. 1.170/2004 pentru modificarea şi completarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, precum şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.564/2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, a Hotărârii Guvernului nr. 1.170/2004 pentru modificarea şi completarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, precum şi pentru atestarea domeniului public al unor comune nou-înfiinţate în judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232371_a_233700]
-
situat în comuna Calafindești, județul Suceava, lungime - 800 m, lățime - 10 m, poarta țarnei - Bodnariuc Leonte"; - la poziția nr. 75, coloana 3 va avea următorul cuprins: "situat în comuna Calafindești, județul Suceava, lungime - 1.114 m, lățime - 10 m, poarta țarnei - Ciobanu Filon"; - la poziția nr. 82, coloana 3 va avea următorul cuprins: "situat în comuna Calafindești, județul Suceava, lungime - 1.514 m, lățime - 10 m, biserică - hotar Șerbăuți", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "914,579"; - la poziția nr.
HOTĂRÂRE nr. 422 din 20 aprilie 2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, a Hotărârii Guvernului nr. 1.170/2004 pentru modificarea şi completarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, precum şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.564/2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, a Hotărârii Guvernului nr. 1.170/2004 pentru modificarea şi completarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, precum şi pentru atestarea domeniului public al unor comune nou-înfiinţate în judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232371_a_233700]
-
este un municipiu în județul Suceava, Moldova, România, format din localitățile componente (reședința), Șoldănești și Țarna Mare. Se află în nord-estul României. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de de locuitori, fiind al doilea centru urban ca mărime al județului. A fost declarat municipiu în anul 1995, împreună cu alte 2 localități din județul
Fălticeni () [Corola-website/Science/296986_a_298315]