116 matches
-
în întâmplare, când uneltele și părțile mașinelor ei s-ar strica și nu s-ar putea drege în apropietele fabrici de fier din țară, ar trebui au a se trimite spre reparație peste hotar, au a se aduce altele din țeri depărtate, cu mare pierdere de bani și de timp și pân la a lor sosire, ar fi nevoită a conteni lucrul. Prințul N. Suțu, în a<l> lui învățat tractat asupra iconomiei politice a Moldovei, dezvălind rezultaturile unei industrii pământene
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
numai de folos, dar încă și neapărat de trebuință a înființa, în sfârșit, și aice în Moldova, după putință, manufăpturi de tot felul, spre a scăpa de întristătoarea nevoie de a aduce pân și cele mai neînsămnate producturi fabricate din țeri streine și, pe lângă aceste, a întrebuința cea mai mare îngrijâre pentru înflorirea mineriilor. În cea dintâi întâmplare, s-ar împuțina ieșirea banilor din țară, iar în a doua, ar spori capitalul țărei și s-ar înavuți statul; de asemine, foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a Academiei din 28 mart<ie>, Iași, la Institutul Albinei, 1843 Băi publice și o shoală de înotat Între institutele de educație și de sănătate, scăldătoarele publice și shoalele de înotare au cuprins astăzi posturi foarte însemnătoare. Drept aceea, în țerile țivilizate, nu se află o capitalie, ba nici politie ținutală, care să nu aibă băi publice și o shoală de înotat. Fiind că în capitala noastră lipsesc încă aceste două institute, d<umnealui> K. Mihailik de Hodocin, director shoalei mehanice
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
o bem departe de iubiții noștri fii, departe de iubitele noastre rude și prieteni, în mijlocul unor oameni streini de limba noastră, streini de deprinderea, streini de dorințele noastre? Cea mai mică parte a somelor ce se varsă din partea betejiților prin țeri streine agiunge la rădicarea unor feredee de apă răce, în care, pe lângă câțiva înavuțiți, ar putea găsi și mii de săraci și nevoieși vindecare și sănătate! Înavuțitul, printr-a căruia îndemn și agiutor s-ar înființa asemenea scăldători, s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
acre și a vitriolului; însă acea de la Tarcău pentru producerea unei petre acre foarte curată și bune. Deci, fiind că însemnătoarea câtime de piatră acră trebuincioasă pentru boiele, medicamente, fabrică de hârtie ș.a. ce se aduce pe tot anul din țeri streine și piatra acră aflătoare lângă Bisericani și Tarcău fiind într-o poziție favorabilă, între păduri mari, care, neîntrebuințate, cea mai mare parte putrezesc, apoi așezarea și înființarea unei fabrici de piatră acră nu cere mare capital, nici este complicată
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fierul trebuitor în țară pentru fiecare cui, plug etc. se va aduce din Germania, Anglia, ba însuși din Siberia, cu transport scump și alte cheltuiele grele, iar uneltile agronomice mai bune, cu mari cheltuiele și greutăți, se vor aduce din țeri streine. Însă, cât de mult se poate înainta avutul național prin băi arată exemplul învecinatei fabrici de la Iacobeni, care cu 50 ani înainte era numai o pustietate muntoasă, nelocuită. După înștiințări autentice publicate în anul 1853, au produs 25.223
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe fiecare antreprenor patriot de a înființa o mică fabrică de fier, c-un rezultat sigur și folositor pentru zilnica producere a 200 ocă de fier, c-un capital de 2.000 galbeni, care fabrică mică, ca și altele în țeri streine, în viitorime s-ar dezvolta și întinde. Și pentru a cărui scop, subscrisul și în viitorime ar hărăzi experiențele sale. Din toate mineralele aice espuse, s-au trimis câte o mică câtime la Expoziția de <la> Paris. Com<is
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cuvânt, să poati chiar calcula și dovedi că astă întreprindiri lângă Piatra, mult mai mare și mai statornic folos ar aduce decât moara de vapori 20 sau fabrica de stearine 21, care, di asăminea, s-au executat cu bani din țeri străine. Pre lângă aceste, mai adaug că prețul acestor băi sporesc și cărbunii di pământ aflători în acești munți, cari nu numai să pot întrebuința ca material arzători la vase de vapori, ca și la lucrarea băilor de f<i
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
putea căpăta fără vreo [...]27, lucrătorii și materialul trebuitor [...] stejar, spre tălpăluirea șinilor s-ar [...] plată de către înaltul guvern. Însă [...] lucrarea pământurilor și a materialului trebuitor pentru drumurile de fer, de asemenea și plata salahorilor, drumurile de fer înființate în țerile streine nu fac nici a treia parte din suma totală cheltuită. Prin urmare, că și alte obiecte la înființare de drumuri de fer cer cele mai mari mijloace să vede din următoarele devizii de la trii drumuri de fer înființate. a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
salahorilor, va trebui să costisască mai mult decât peste 1 milion de lei și cu atât mai mult cu cât, în Moldova, recvizitele trebuitoare, instrucția, cum și personalul tehnic al drumului de fer ar fi mult mai costisitori decât în țerile streine. Prin urmare, să vederează și aceasta că adunarea capitalului trebuitor pentru acest drum de fer proiectat cu greu este de a se realiza în Moldova. De asemenea, se prevede că dacă drumurile de fer care unesc capitaliile Germaniei cu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Doicescu, Preda Beca de la Maia, Sava Șufarul, Dumitrașcu Frejureanu, Dumitru Comisul, Mihai Ciohodaru și patru căpitani: Gâdea, Băncilă, Iancu și Ivan. Și s-au prădat casele, bisericile și mânăstirile. Și s-au siluit jupânesele și jupânițele copile și jăhuit toată țeara din cap până în cap și cruciș și curmeziș.” Pe locul unde a fost răpus Papa Brâncoveanul, tatăl ucisului a ridicat o cruce mare de lemn. 1674 Sta la masă cu bărbații, fără să mănânce, pentru prima oară și probabil pentru
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a lăsat pe Sturzea și s-a împrăștiat. El a rămas fără oameni în Iași, dar nimeni nu îndrăznesc a-i face nimic. Frica rușilor le leagă mâinile. La Iași mor mult de holeră și toți boerii au fugit pe la țeară"258. Într-adevăr, rușii și-au pierdut răbdarea, fiind iritați mai ales de succesul revoluției în Principatul muntean. Țarul a poruncit oștirilor sale să treacă Prutul și să ocupe Moldova, iar de acolo să se îndrepte spre Țara Românească. Numai
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
dinspre Apus. În "Telegraful romîn" din Sibiu se publica, la 30 iulie/11 august, o corespondență, deplângând carențele înregistrate la tratarea bolii, mai ales în mediul rural. În ziar se atesta că "boala holerei s-a ivit ici-colea și în țeara noastră. Decursul ei însă încă nu arată un caracter epidemic, nici simptomele nu sunt tocmai înspăimîntătoare, precum s-au arătat în alte epidemii și pre aiurea. După raporturile [!] ce au sosit, mortalitatea este măsurată și nicicât mai mare ca atunci când
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în un loc necunoscut, bizar, straniu, rătăciți. Iubiți lectori, nu sunteți deloc rătăciți. N'aveți nevoiă de conducerea mea. Luați bine seama, a fost numai o glumă fantastică; sunteți acasă, la d-voastră, între ai d-voastră... în București, în Țeara Românească. Priviți în jurul d-voastră; îmi pare că citiți Ghimpele.151 În celebra definiție dată de Fr. Schegel, ironia socratică este simultan disimulare, glumă, gravitate, artă, știință și filosofie, gândire liberă și gândire riguroasă, derutantă pentru mințile înguste, seducătoare pentru
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nu îndrăznea să iasă; ci numai la strâmtoare nevoia, de le făcea sminteală. Ci văzând turcii ajutorul lui Ștefan Vodă din Țara leșească ce-i venise, sau însuși craiul, cum scriu unii, că au tras de la Rusia și de la Litfa țeara toată, de se strânsese oameni de treabă mai mult de 20000 și, trecând craiul cu dânșii Nistrul sub Halici, au venit la Colomeia, de și-au pus tabăra, unde și Ștefan Vodă au mers de s-au împreunat cu craiul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
4 a sonului deplin, iar a e întreg. Aceste pătrimi de son au aceeași cantitate ca și ĭ consonans în iată, iapă zarbă. Un semn că e astfel e pronunția vie, care a eliminat aceste pătrimi de sonuri; căci din țeară s-au făcut țară, din feată - fată, din afoară - afară ș. a. m. d. Tot astfel de greșită ni se pare scrierea așa-numitelor sunete derivate cu semnul sunetului originar din care derivă. Așa d când avem echivalentul lui în z
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din Blaj, fixează momentul creștinării poporului român începând cu secolul I. Iată ce scrie în Tomul al IV-lea al magnum opus-ului său, care tratează Istoriia besericească a episcopiei românești din Ardeal: "Credința creștinească de la propăvăduirea apostolilor în toate țerile, provințiile și cetățile Împărăției Romanilor au străbătut, încă și între ostații romanești, precum în toate alte ceale, foarte mulți, încă în veacul dintâiu și al doilea al besearicii creștinești" (Micu, 1995b, p. 189). Încă dinainte de "turnura constantiniană", prin care creștinismul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politice românești, afirmând că circumstanțele politice ale secolului al XIV-lea erau propice pentru "ridicarea unei țări neatârnate a Românilor". Această unitate medievală a statalității românești conferă suportul istoric pentru justificarea unității contemporane: "Va să zică, noi am început, nu ca două țeri deosebite, cum au fost pe urmă Moldova și Muntenia, ci ca o țară singură: uniți prin urmare dela ivirea noastră ca popor istoric" (Iorga, 1910, p. 45). Odată unirea mică legitimată istoric, Iorga face pasul următor în logica politică naționalistă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Italiener gesehen, București, 1943; F. Nardi, „Ricordi di un viaggio in Oriente (fatto nel Danubio nel 1852)”, În Letture di Famiglia, Trieste, I, 1852, p. 25 sqq. (pentru acest voiaj vezi și Nicolae Iorga XE "Iorga" , Încă un călător În țerile noastre, Revista Istorică, XVIII, 1932, pp. 14-19). Vezi M. Rosenfeld, „Italienische Colonisten im ehemaligen Banat”, Ungarische Revue, IV, 1884, pp. 558-569; I. Ghenadie, „Colonizările În Banat În secolul XVIII-XIX”, Analele Banatului, III, 1930, nr. 2, pp. 4-17, nr. 3, pp.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cea română, ei citesc serbește fără a înțelege. Pentru acest temei domnul zidi lângă mănăstirea sa (Trei Ierarhi) un mare colegiu românesc de piatră și publică cărți în limba româna”(<footnote ALEP, Paul de, Călătoriile Patriarhului Macarie de Antiohia în Țerile Române, București, 1900, pp. 21-22. footnote>) La academie s-au predat: gramatica, retorica, dialectica, aritmetica, muzica, geometria, astronomia, teologia. La început, cursurile se țineau în greacă, latină și mai puțin în limba română. Treptat, programele de studiu sau îmbogățit, urmând
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
formele dinafară ale civilizației sunt deosebit de supărătoare. De notat că ideea se consolidase la paris, în cercurile tineretului român plecat la studii: pentru noi nu este numai mângâierea aceasta singură, care trebuie să ne facă a căuta să ducem în țeară ceva mai mult decât formele din afară ale civilizației (s.n.). Nu va susține și Maiorescu necesitatea umplerii cu fond adecvat, corespunzător, a acestor forme din afară? Dar înainte de junimiști, ele nemulțumeau într-un grad înalt și pe Kogălniceanu, care le
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
simetrii și antiteze artificiale). După romanul Hoții și hagiul(1853), de Al. Pelimon, un alt important moment aparține anului 1855.În paginile revistei România literară se publică consecutiv trei romane și anume: Manoil de D.Bolintineanu, Serile de toamnă la țeară de Al.Cantacuzino precum și Logofătul Baptiste Velelî de V.A.Urechiă. Primul roman din literatura noastră națională mai bine realizat artistic, Manoil este o operă epistolară, sentimentală, care se înscrie în descendența Noii Eloise (Jean Jacques Rousseau), a Suferințelor tînăruiui
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
din Blaj, fixează momentul creștinării poporului român începând cu secolul I. Iată ce scrie în Tomul al IV-lea al magnum opus-ului său, care tratează Istoriia besericească a episcopiei românești din Ardeal: "Credința creștinească de la propăvăduirea apostolilor în toate țerile, provințiile și cetățile Împărăției Romanilor au străbătut, încă și între ostații romanești, precum în toate alte ceale, foarte mulți, încă în veacul dintâiu și al doilea al besearicii creștinești" (Micu, 1995b, p. 189). Încă dinainte de "turnura constantiniană", prin care creștinismul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
politice românești, afirmând că circumstanțele politice ale secolului al XIV-lea erau propice pentru "ridicarea unei țări neatârnate a Românilor". Această unitate medievală a statalității românești conferă suportul istoric pentru justificarea unității contemporane: "Va să zică, noi am început, nu ca două țeri deosebite, cum au fost pe urmă Moldova și Muntenia, ci ca o țară singură: uniți prin urmare dela ivirea noastră ca popor istoric" (Iorga, 1910, p. 45). Odată unirea mică legitimată istoric, Iorga face pasul următor în logica politică naționalistă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în consecință după bunul său plac și în final le-a prejudiciat toate drepturile"49. În contextul dat, putem afirma în mod întemeiat că boierul Vasile Balș a fost autorul inițial al studiului intitulat "Tractaturile prin cari s-au închinat țeara de către Bogdan Voevod, Domn al Moldaviei, împărățind Sultan Baiazet al II-lea", ce s-a păstrat până în secolul XIX, "între hârtiile șambelanului Balș", după cum afirma N. Iorga 50, care-l desemnează ca fiind autorul primei versiuni a lucrării despre "tractate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]