116 matches
-
De grumajii fitecui. Trebuie o minte mare Să poată dăini mereu, Pe toate să le-mpresoare, Nu e glumă, fătul meu!... 54 Etc. etc. 92 bucureștii de altădată 54. Din satira Fă-mă, tată, să-ți seamăn sau Căftănitul de țeară la București de Costache Bălăcescu (1800-1880), scrisă în 1838. Bacalbașa a reprodus câteva fragmente pe care le-am verificat cu textul aflat în volumul Fă-mă, tată, să-ți seamăn sau Generația actuală din generația trecută de C. Bălăcescu, București
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Italiener gesehen, București, 1943; F. Nardi, „Ricordi di un viaggio in Oriente (fatto nel Danubio nel 1852)”, În Letture di Famiglia, Trieste, I, 1852, p. 25 sqq. (pentru acest voiaj vezi și Nicolae Iorga XE "Iorga" , Încă un călător În țerile noastre, Revista Istorică, XVIII, 1932, pp. 14-19). Vezi M. Rosenfeld, „Italienische Colonisten im ehemaligen Banat”, Ungarische Revue, IV, 1884, pp. 558-569; I. Ghenadie, „Colonizările În Banat În secolul XVIII-XIX”, Analele Banatului, III, 1930, nr. 2, pp. 4-17, nr. 3, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cea română, ei citesc serbește fără a înțelege. Pentru acest temei domnul zidi lângă mănăstirea sa (Trei Ierarhi) un mare colegiu românesc de piatră și publică cărți în limba româna”(<footnote ALEP, Paul de, Călătoriile Patriarhului Macarie de Antiohia în Țerile Române, București, 1900, pp. 21-22. footnote>) La academie s-au predat: gramatica, retorica, dialectica, aritmetica, muzica, geometria, astronomia, teologia. La început, cursurile se țineau în greacă, latină și mai puțin în limba română. Treptat, programele de studiu sau îmbogățit, urmând
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
Astfel că debutează în folcloristică răspunzând, în 1882, la unul din chestionarele lui B. P. Hasdeu, Obiceiele juridice ale poporului român; peste un deceniu va da curs și la acela al lui N. Densușianu, Cestionariu despre tradițiunile istorice și anticitățile țerilor locuite de români, iar în 1895 răspunde la Apelul literar al lui S. Fl. Marian, trimițându-i creații populare despre Avram Iancu. Culege și tipărește doine și hore, descântece, colinde, balade, legende, strigături, povești. Deși prelucrarea este vizibilă, poveștile sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
timpul adevărat minunat” care „printr-o lovire magică au sfărâmat toate lanțurile spiritului”. Popoarele Austriei s-au eliberat de sub „vechea sclăvie” luându-și zbor la fel ca și Bucovina care nu este „cea mai de pe urmă perlă în cununa de țeri a Austriei”. Dacă programul politic cu privire la „Bucovina” este bine cunoscut, nu același lucru se poate afirma și despre atitudinea ziarului cu privire la soarta celorlalți români. În ceea ce-i privește pe românii din Transilvania și Ungaria, ziarul devine reprezentantul acestora față de statul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
de aproape un secol, gândirea sociologică românească s-a hrănit consecvent dintr-o metaforă: nu ne-am schimbat decât veșmintele, în rest am rămas aceiași. „Mulți dintre domnișorii cei tineri - scria, încă în 1818, Constantin Diaconovici Loga -, carii prin alte țeri se trimit să călătorească pentru procopseală, ei în loc de virtute și alte bunătăți aduc acasă obiceaiuri din afară, mode de îmbrăcăminte, umblete strâmbe, vorbitură multă și fără socoteală; apoi totuși unii îi țin de oameni luminați, și slăbiile streinilor le socotesc
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
pe toți ne împăcă, / În polcul lui az-buche păstrând pe î și .“ Bizareria, cum era de prevăzut, a stârnit ironii și proteste; „pântecosul - scrie G. Sion - [...] se vede că n-au găsit loc în Dâmboviță ca să se înece“ (Literile în țeara Românească, în Foiletonul Zimbrului, 1856, nr. 5). O nouă hotărâre a Eforiei școlilor, adoptată la 23 octombrie 1858, consacră alfabetul latin integral. Moment emoționant: cu doi ani mai târziu, la Ploiești, în septembrie 1860, domnitorul Alexandru Ioan Cuza asistă la
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
poprica - / boc - / țangăr/ mangăr/ clanț - / dă poarta la loc!// În căruța domnului/ de la apa somnului - / Gheorghe Șincai, tatăl/ și fiul/ răposatul/ și viul...// La râul Vavilonului/ au pe ce tărâm/ doisprezece fiii omului/ plânsem/ și-acolo-l văzum.// Departe de țeară/ la râul ce cure/ plânsem de apa noastră chiară/ și cu trei gure:/ Câte-or fi toamne/ de când am purces/ și ne-am dat pre mâna ta, Doamne,/ cu mult înțăles?” Vine iarba (1968) aduce în prim-plan satul matrice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
pierderilor: „Aceste perderi sunt făcute atât la luarea posturilor dela Plevna cât și la păstrarea loru În contra diverselor atacuri ale inamicului care sau Încercat adese a le relua fără a izbuti”. Deoarece această telegramă fusese trimisă „...tuturor Prefecturilor din țeară”, este greu de ghicit dintre atâtea nume care anume erau de prin părțile Hușului sau ale județului Fălciu așa că am luat decizia de a le transcrie INTEGRAL. a.l. Morți, răniți și dispăruți din Divizia a III-a În prima
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
luăm din impozitele vecinei care are două slujbe sau din banii căpșunăreselor, menajerelor, ba chiar și a prostituatelor gata integrate în UE care asigură creșterea PIB în timp ce nouă ni se „dă” din ce rămâne de la clientela politică de vază. În „țeara” noastră încercată de „voievozi” și „baroni” sunt cel puțin două mari grupuri de interese: producătorii de venit, contribuabilii actuali și trecuți (pensionarii reali, cu vechime regulamentară) și consumatorii de venit. Cea din urmă categorie se subdivide în consumatori moral legitimi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
în consecință după bunul său plac și în final le-a prejudiciat toate drepturile"49. În contextul dat, putem afirma în mod întemeiat că boierul Vasile Balș a fost autorul inițial al studiului intitulat "Tractaturile prin cari s-au închinat țeara de către Bogdan Voevod, Domn al Moldaviei, împărățind Sultan Baiazet al II-lea", ce s-a păstrat până în secolul XIX, "între hârtiile șambelanului Balș", după cum afirma N. Iorga 50, care-l desemnează ca fiind autorul primei versiuni a lucrării despre "tractate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
odihnesc oasele a luminatului și răposatului bun creștin Io Șerban Cantacuzino voevodŭ, nepotul răposatului Șărban Basarabŭ voevodŭ, pre carele miluindu-l D(u)mn(e)zeu cu do(m)niia aceștŭ țărî, de au domnit 10 ai. Ș-au chivernisit țeara bine și vrednicéște cu totu cinstit neamul lui, apărându-o de toți vrăjmașii [...]. A căruia i-au fostu viiața de ani 54; și așa s-au pristăvit întru H(risto)s la octom(vrie) 29 l(ea)t 7197, 1689
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în 1481: (trad.) „Acest mormânt este al roabei lui Dumnezeu Maria, cneaghina lui pan Șendrea portarul, care s-a pristăvit la veșnicele lăcașuri ...” 591. Despre mormântul unei Doamne Cneajna, roabă a lui Dumnezeu și „Doamna lui Ștefan Voevod, Domn al țerii Moldovei” - răposase în anul „7050 [1542], luna lui iulie 31, într-o Duminecă” -, Iorga presupune că trebuie să aparțină soției „nenorocitului de Ștefan Lăcustă, ucis de boieri”. Gestul lui Petru Rareș, care o înmormântează pe văduvă (Ștefan Lăcustă murise în preajma
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
poemei, vag patetică, se degajă un discurs bine articulat pe ideea trecerii, necesare, a ființei și a extincției universale, asistată de puterea absolută a lui Dumnezeu. Letopisețul Țării Moldovei de la Aaron Vodă încoace de unde este părăsit de Urechi vornicul de Țeara de Gios scos de Miron Costin [...] în oraș la Iași, în anul [...] 1675 este o narațiune istorică, concepută ca o carte de învățătură morală. Predoslovia indică starea de spirit a autorului marcat de „cumplitele vremi”, stare ce va imprima întregului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
în Cronicile României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, I, București, 1872, 1-30; ed. îngr. Const. Giurescu, București, 1914; ed. îngr. și pref. P. V. Haneș, București, 1936; Letopisețul Țării Moldovii de la Aaron Vodă de unde este părăsit de Urechi vornicul de Țeara de Gios, în Letopisițile Țării Moldovii, I, Iași, 1852, 211-235, în Cronicele României sau Letopisițile Moldovei și Valahiei, I, București, 1872, 243-373; ed. îngr. și pref. I. Șt. Petre, București, 1943; ed. (Letopisețul Țării Moldovei de la Aaron Vodă încoace) îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
nu mai putea constitui un temei absolut pentru o concluzie de ordin istoric. În vederea realizării unor astfel de sinteze, dar și cu intenția salvării de uitare a multor creații populare, lansează în 1893 un Cestionariu despre tradițiunile istorice și anticitățile țerilor locuite de români. „Tradițiunile istorice” pe care le vizează îndeosebi sunt cele legate de daci și romani, legende, denumiri de locuri, obiceiuri păgâne, religioase sau laice, ritualuri magice. Chestionarul, completat cu o nouă broșură în 1895, este întocmit cu toată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
cu Frédéric Damé), București, 1877; Revoluțiunea lui Horia în Transilvania și Ungaria, București, 1884; Note critice asupra scrierii d-lui A.D. Xenopol, „Teoria lui Rösler”, București, 1885; Monumente pentru istoria Țerei Făgărașului, București, 1885; Cestionariu despre tradițiunile istorice și anticitățile țerilor locuite de români, partea I, București, 1893, partea II, Iași, 1895; Aniversarea de patru secule de la moartea lui Ștefan cel Mare, București, 1904; Domnii glorioși și căpitanii celebri ai Țărilor Române, vol. I: Regatul României, București, 1912; Dacia preistorică, introd
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
Citatul care dovedește cel mai convingator acest sens se află într-o scrisoare muntenească din 1599, deci într-unul dintre cele mai vechi documente scrise în română. Descălecarea se referă la ocupația turcească: "de vor treace turcii acumu acicea în țeara noastră, ei voru descăleca țeara noastră și voru pune turcu de va domni țeara noastră" (în Documente și însemnări românești din secolul al XVI-lea, p. 111). Neagu Djuvara conchide, cu dreptate: "Așadar, a descăleca înseamnă a cuceri și a
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
convingator acest sens se află într-o scrisoare muntenească din 1599, deci într-unul dintre cele mai vechi documente scrise în română. Descălecarea se referă la ocupația turcească: "de vor treace turcii acumu acicea în țeara noastră, ei voru descăleca țeara noastră și voru pune turcu de va domni țeara noastră" (în Documente și însemnări românești din secolul al XVI-lea, p. 111). Neagu Djuvara conchide, cu dreptate: "Așadar, a descăleca înseamnă a cuceri și a coloniza. Sensul a întemeia e
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
din 1599, deci într-unul dintre cele mai vechi documente scrise în română. Descălecarea se referă la ocupația turcească: "de vor treace turcii acumu acicea în țeara noastră, ei voru descăleca țeara noastră și voru pune turcu de va domni țeara noastră" (în Documente și însemnări românești din secolul al XVI-lea, p. 111). Neagu Djuvara conchide, cu dreptate: "Așadar, a descăleca înseamnă a cuceri și a coloniza. Sensul a întemeia e doar consecința, urmarea cuceririi și a colonizării" (135). Contextele
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
Prima impulsie pentru o călătorie în Africa am primit-o, eu și fiul meu, din lectura unei cărți a contelui Ernest Hoyos, în care impresii provocate de natura locurilor și de numeroase aventuri, petrecute în cursul unei lungi călătorii prin țeara Somalilor, se află descrise cu coloare vie și bine înțelese. Abundența vînatului în acea țeară, precum și împrejurările sub care acest conte trecu prin mai multe peripeții de vînătoare, de natură a pune viața sa în pericol, au escitat în cel
Epistolă către Odobescu (VI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7999_a_9324]
-
lectura unei cărți a contelui Ernest Hoyos, în care impresii provocate de natura locurilor și de numeroase aventuri, petrecute în cursul unei lungi călătorii prin țeara Somalilor, se află descrise cu coloare vie și bine înțelese. Abundența vînatului în acea țeară, precum și împrejurările sub care acest conte trecu prin mai multe peripeții de vînătoare, de natură a pune viața sa în pericol, au escitat în cel mai înalt grad pasiunea noastră de vînători și dorința de a ne întîlni, la rîndul
Epistolă către Odobescu (VI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7999_a_9324]
-
cunoscută "după manuscrisul autorului": "Trăiască Patria Cât soarele ceresc, Raiu dulce, românesc, Ce poart' un mare nume! Fie'n veci el ferit De nevoi! Fie'n veci locuit De eroi! O! Doamne sfinte Ceresc părinte! Întinde-a ta mână Pe țeara română!" Cu toate acestea comuniștii, care în materie de propagandă și intoxicare erau ași, au procedat la înlocuire, inițial cu un surogat proletcultist ("Zdrobite cătușe"). La numai cinci ani după acest "erzaț" hibrid și-au dat seama că "imnul" lor
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
a Principatelor Române, printr-o nouă Constituție, B.P. Hasdeu scria, în primul număr al revistei, din 18 noiembrie 1858: "Mănținerea cu nestrămutare a bazelor constitutive a Convenției să fie dar de acum înainte deviza tuturor românilor, insuflați de iubire pentru țeara lor." într-un alt articol, de la începutul anului 1859, B.P. Hasdeu sublinia că "cine ni s-a alege de domn, nu o va gâci srigătul partidelor, ci o voință de sus, care, când timpul ei va fi sosit, însufleți-vă
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7056_a_8381]
-
cu hărnicie s-apucase de arat. Pămîntul ce era încă d-al său sînge rourat; Uitat-acum moldovanul trecutele lui nevoi, Și cu fluierul la gură, păstorul pe lîngă oi Cîntă dragostele sale. Vai, el nu putea gîci Că vrăjmașu-ntr-a lui țeară se gătește-a năvăli". Figura inaugurală a prozatorului Negruzzi îi covîrșește pe poet și pe dramaturg. Prima impresie, bizară, este aceea că proza negruzziană pare scrisă de un om extrem de cult, frecventator al marilor literaturi europene și care vrea ca
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]