10,449 matches
-
1,05 m. Pe această mantie s-a imprimat imaginea Sfintei Fecioare. S-a petrecut așa: Când Juan Diego s-a aflat iarăși în fața episcopului, a desfășurat mantaua în care învelise trandafirii culeși la îndemnul Fecioarei. În clipa aceea, pe țesătura de agave s-a "revelat" lent, sub ochii celor de față, imaginea Maicii Domnului. În culori vii, strălucitoare. Era ca și cum pe o placă fotografică, introdusă într-o soluție chimică "revelator", se ivește chipul sub privirile tale. Imaginea are calitățile și
OCTAVIO OCAMPO de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1420825872.html [Corola-blog/BlogPost/350099_a_351428]
-
În culori vii, strălucitoare. Era ca și cum pe o placă fotografică, introdusă într-o soluție chimică "revelator", se ivește chipul sub privirile tale. Imaginea are calitățile și fidelitatea unei fotografii, uimitor de expresive, cu dimensiunile 143 cm pe 55 cm. Deși țesătura din fibră de agave este rară, "fotografia" Fecioarei s-a așternut compact, armonios. Cu acest miracol a început o fervoare religioasă fără seamăn, care a adus și succesul cultului creștin printre mexicani. Mantaua cu chipul Maicii Domnului poate fi văzută
OCTAVIO OCAMPO de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1420825872.html [Corola-blog/BlogPost/350099_a_351428]
-
personaj cu un aer exotic, nonconformist, care “aude Viața cum clocotește, cum curge bezmetica pe langă dansa. Nu îi pasă. Nu îi mai pasă! Ea își trăiește experiență solitara, ca în naștere, ca în moarte. Numai degetele-i tremura sub țesătura de danteală în culoarea tutunului”. Un personaj verific, foarte interesant de urmărit în evoluția lui epica. Ea și-a propus să meargă până la capăt în boală că și în sănătate, așa cum precizează autoarea. Încă din momentul în care pășește pe sub
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
și lumea Silviei Bitere devine un spațiu prin care trecând, te poți recunoaște pe sine, un om cu defectele și nemuririle sale. Aparent, arboroase, complexe, poeziile din „Via Del Mar”, sunt ( în parte) definiții, enunțuri, eșantioane ale căutării poetice dincolo de țesătura lirică propriuzisă. Confesiunea este la ea acasă, citind cartea ai impresia că ai cunoscut și persoana care a compus textul. Ești ușor derutat și cauți adevărul printre metaforele cu linii ferme, cauți omul de dincolo de noțiunea de frumos și de
SILVIA BITERE PE „VIA DEL MAR” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/melania_cuc_1437462752.html [Corola-blog/BlogPost/374869_a_376198]
-
Tușa, doar o fetișcana, tuna, cu iapa Neli, din Plai, si strigă de afară: - Mama, mi-i foame! - Noa binie, mama, că ți foame! Nu mi-am putut închipui niciodată chipul „mamii”. Dar o vedeam în rochia „înverigată” de petec (țesătura deasa de lâna, din care se făceau rochii, cioareci, obiele și străcători), croita dintr-o bucată, ”din umere pan în pământ”, încinsă la mijloc cu o brăcire țesuta tricolor. - Can o murit mama, ieream de șeptesprazăce ani. Ea o murit
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
mai sus de al nouălea cer și cel mai important fi tu atunci cand deschizi ochii mici de somn, atunci când ieșiți în oraș cu prietenii lui sau atunci când ai ceva pe suflet, lasă-l să iți afle misterele, să descoase acea țesătura care îți umbrește adevărata față, el te va iubi mai mult pe zi ce trece, pe an ce trece, o viață întreagă. Prietena dragă, noi, femeile, suntem adevărați călăuzitori ai bărbaților, aceasta ne este firea și ei sunt conștienți de
PARTEA II) de DIANA ILIA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Ca_de_la_femeie_la_femeie_capitolul_ii_diana_ilia_1331164229.html [Corola-blog/BlogPost/354296_a_355625]
-
happening cu actori. O să vină un fotograf din Maramureș, un tip extraordinar care își fotografiază satul de 20 de ani: femeile satului, nunțile din sat, o privire din interior. Am invitat-o pe Victoria Berbecaru, doamna cu care am descoperit țesăturile și covoarele maramureșene, cu un covor vechi din biserică din Botiza. L-am invitat și pe Matei Vișniec cu o piesă de teatru în care joacă trei actrițe din Bacău și din București. Închei cu copiii mei ca invitați speciali
Ce mai are Mircea Cantor de demonstrat? by http://uzp.org.ro/ce-mai-are-mircea-cantor-de-demonstrat/ [Corola-blog/BlogPost/93329_a_94621]
-
Virilicieni, să învățam și năravurile țânțarului numit Tigru, a cărui femelă provoacă febra Chikungunya. Acum, vorba poetului nostru național, „Ce e scris și pentru noi, / Bucuroși le-om duce toate de e pace sau război.” Prietenii mei - care îmi împhistresc țesătura textelor cu contraopiniile lor - și cu mine, ne făceam griji veritabile și suspinoase la gândul că s-ar putea ca onorabilul țânțăreti să ne ocolească, noi rămânând triști și săraci, după cum ai aflat de pe Google și de pe Facebook că purcedem
MIGDALE DULCI AMARE (1) – DRAGĂ UNIVERSULE HIDOS (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 by http://confluente.ro/florica_bud_1449855333.html [Corola-blog/BlogPost/341668_a_342997]
-
mai sărac Și nici o strălucire nu mai este. Le chem. Din alte timpuri, cu mult dor Și le revăd precum odinioară; În amintiri își au făgașul lor, De pretutindeni vin și mă-mpresoară. Dar pasul fără zgomot și sfios, Ca țesătura să nu se destrame ... Se cerne amintirea-n strat pufos, Precum s-ar cerne nevăzute scame. Ci chipul dăltuit în dură stâncă Ne-ndeamnă cu blândețe, hotărât, Să tragem noi o brazdă mai adâncăm - Un neam ce nu se lasă
BRAZDĂ ADÂNCĂ DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Brazda_adanca_de_adrian_simionescu.html [Corola-blog/BlogPost/354309_a_355638]
-
o întemeiase și altceva ... Era o rucăreancă. De acolo de unde se cos cele mai frumoase flori, venise ea ... Nu știu dacă se va păstra școala ... Ministerul de Instrucție ar face bine dând unei școli din Rucăr, legată special de minunea țesăturii românești, numele acestei bune și vrednice femei, al cărei chip ar trebui s-o amintească urmașilor ei în satul de naștere. Prin școlile pe care le-a organizat și condus, prin expozițiile pe care le-a deschis, Maria Fărcășanu "a
ŞCOALA DIN RUCĂR (XL) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_xl_.html [Corola-blog/BlogPost/371101_a_372430]
-
care se află, să călătorească singură, noaptea în tren, într-o țară străină, cu colier de perle la gât și cu o blană de vulpe argintie?” ... A organizat expoziții personale la Paris, Viena, New-York, Cairo, ducând în străinătate cusăturile și țesăturile noastre inspirate din vechi izvoade. Opera ei capitală rămâne școala de artă românească pe care a fondat-o în 1920 și a condus-o timp de 15 ani în str. Vasile Conta din București. După bacalaureat a urmat o specializare
ŞCOALA DIN RUCĂR (XL) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_xl_.html [Corola-blog/BlogPost/371101_a_372430]
-
al unei draperii, tratând-o tot în tonalități calde, dar mult mai închise. Dumitru Ghiață este artistul care a oglindit în opera sa viața țăranului român. După cum se cunoaște foarte bine, țăranca noastră a știut cu măiestrie să îmbine în țesăturile și cusăturile sale, ornamentele geometrice, fitomorfe și zoomorfe. În studiile făcute asupra țăranului român, Dumitru Ghiață a descoperit acest lucru și l-a adaptat propriilor compoziții. Așa că, descoperim astăzi cum pictorul creeează un dialog între plantele ornamentale așezate în vase
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Florile_motiv_de_inspiraie_pentru_artitii_romni.html [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
ornamentele geometrice, fitomorfe și zoomorfe. În studiile făcute asupra țăranului român, Dumitru Ghiață a descoperit acest lucru și l-a adaptat propriilor compoziții. Așa că, descoperim astăzi cum pictorul creeează un dialog între plantele ornamentale așezate în vase de lut și țesăturile tradiționale. Lucrarea ,,Cârciumărese” ilustrează o natură statică formată din două vase de pământ, o carte și un măr, plasate la marginea unei mese. Simplă dar atât de bogată cromatic este lucrarea. Tratată într-o armonie de tonuri calde, impresionează prin
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Florile_motiv_de_inspiraie_pentru_artitii_romni.html [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
nuanțată - de la brun la albastru - căldura sufletească și emoția sa în fața subiectului. Flori specifice toamnei, în vase de lut, cărora le-a alăturat mere roșii, strălucesc prin jocul de lumini și umbre. Totul este înconjurat de frumusețea cromatică a unor țesături populare. Este practic un lait motiv ce apare în opera lui Dumitru Ghiață. Țesătura tradițională apare la acest artist ca un veșmânt de sărbătoare, în care ambalează clipe de viață. Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza și Dumitru Ghiață sunt
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Florile_motiv_de_inspiraie_pentru_artitii_romni.html [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
toamnei, în vase de lut, cărora le-a alăturat mere roșii, strălucesc prin jocul de lumini și umbre. Totul este înconjurat de frumusețea cromatică a unor țesături populare. Este practic un lait motiv ce apare în opera lui Dumitru Ghiață. Țesătura tradițională apare la acest artist ca un veșmânt de sărbătoare, în care ambalează clipe de viață. Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza și Dumitru Ghiață sunt doar câțiva artiști români preocupați și de tematica florală. Închei articolul dorindu-vă, tuturor
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Florile_motiv_de_inspiraie_pentru_artitii_romni.html [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
îmi imaginam niște ținute de carnaval din stambă ieftină și ceva săbii din tinichele sclipicioase. Nu mică mi-a fost însă mirarea să pot admira reginele creștine și prințesele orientale împovărate de adevărate comori din catifea și brocat, mătase sau țesături cu fir de aur, ornate cu giuvaerurile corespunzătoare, care cântăresc adesea multe kilograme. Cu siguranță, suveranii și războinicii din realitate ar fi crăpat de ciudă la vederea imitatorilor lor de astăzi, adevărați eroi de film istoric. Dar cine poate verifica
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 by http://confluente.ro/Litoralul_spaniol_parada_ca_la_rio_gabriela_calutiu_sonnenberg_1340521588.html [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
Ca roi de fluturi vise trec - Din alergarea-mi după Soare Înspre crepuscule m-aplec. Se schimbă frunze ca și zile Și zile-nmuguresc din nou, M-aș vrea un centru de idile Pe al bucolicii tablou. S-alerg prin țesături de raze Necontenit și însorit Și-n vântul ce îl scapă brazii Să fiu doar veșnicul venit. Doar, uneori, priveam spre seară Cu ochi de cerb prins în săgeți Țipând prin pietrele de moară Întemnițarea-ntre pereți. Din basmul limpede
VICTOR BRAGAGIU de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Victor_Bragagiu.html [Corola-blog/BlogPost/344183_a_345512]
-
de preotul și scriitorul Radu Botiș. Titlul revistei alcătuit dintr-un substantiv „Slova“ și un adjectiv „creștină“ are misiunea să transmită un mesaj spre toți iubitorii artei cuvântului, mesaj ce nu este altceva decât o invitație de a participa la țesătura aurită de cântecul cuvintelor cu fărâme din sufletele lor. Niciun titlu nu ar fi fost mai potrivit decât cel pe care-l poartă. „Slova“ deschide porțile frumosului iar „creștină“ porțile vieții. Cuvântul este începutul a toate câte există în univers
REVISTA SLOVA CREŞTINĂ, O BINECUVÂNTARE CULTURALĂ ŞI SPIRITUALĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/radu_botis_1409231854.html [Corola-blog/BlogPost/371535_a_372864]
-
structurile Securității centrale și subordonate, ne-ar face să vorbim despre un holocaust iudeu împotriva românilor, ceea ce, evident, ar fi mai mult decât o aberație. Crima-i crimă și trebuie judecată oriunde și oricând la fel, fără parti-pris-uri politice și țesături conjuncturale. De curând s-a comemorat centenarul genocidului armean, culminat cu aproape două milioane de victime. S-a cam pus batista pe țambal, ca și la noi. Adicătelea de ce? «Trădare, trădare, da’ să știm și noi!».” PS2 După ce am încheiat însemnările
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/legea-217-sau-capra-si-varza/ [Corola-blog/BlogPost/94213_a_95505]
-
interior, istorii de case, istorii de familie, cum ar fi să moștenim o casă, ce casă ne-am cumpăra, ce casă am vinde și cu ce preț, casa goală, casa plină, casa de oaspeți, grădina de patru anotimpuri, costumul și țesăturile din casă. ### ATELIERE CU BEATRICE IORDAN Teatru de marionete - istoric, mod de realizare, construcție, spectacol propriu-zis. Teatru de păpuși și teatru de umbre - mic istoric, construcție, spectacol propriu-zis. Teatru de umbre, păpuși mari din hârtie - decor folosind ca material hârtia
Atelierele de creativitate de la MTR by http://www.zilesinopti.ro/articole/815/atelierele-de-creativitate-de-la-mtr [Corola-blog/BlogPost/99921_a_101213]
-
muzicale. Responsabili: Mirela Florian, Ruxandra Grigorescu, Beatrice Iordan, George Turliu, Călin Torsan. ### Ateliere cu artiști invitați Din 1 octombrie la Muzeul Național al Țăranului Român ### ATELIERE CU LIDIA STAREȘ Cusut, croit și țesut, cunoașterea firului textil; desenul și culoarea în țesături, țesut la gherghef sau la război. Dacă te interesează și vrei să afli mai multe despre fire textile sau cusături și croieli vino în atelierul Lidiei Stareș și vei afla ce poți face cu ațele și cum te poți juca
Atelierele de creativitate de la MTR by http://www.zilesinopti.ro/articole/815/atelierele-de-creativitate-de-la-mtr [Corola-blog/BlogPost/99921_a_101213]
-
voios. ,, Como estas?” zâmbind, cu un zâmbet cald, natural, onest, după ce ne salutăm își duce mâna la piept că un semn al atașamentului. Însă ceea ce nu am putut sa inteleg pe deplin despre el și despre natura omului este aceasta țesătura a ființei umane. Suntem că un conglomerat de bine și rău laolaltă. Iar pe de altă parte Dumnezeu se luptă cu fiecare dintre noi, ca cu acordul nostru să elimine râul din noi. În primul rând avem trupuri degenerate de
JURNALUL UNUI CALATOR (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_calator_2_eugen_oniscu_1335202319.html [Corola-blog/BlogPost/357127_a_358456]
-
lăsându-se dusă de valul pasiunii, însă ea nu va deveni obsedată de răzbunare, văzându-și, așa cum e firesc, de propria viață. Prozatoarea își urmărește eroinele în detaliu, creând personaje unice, stranii, tulburătoare. Fin psiholog, Dora Alina Romanescu croiește o țesătură amplă, complicată, complexă, purtându-și eroii, dar și cititorii prin cele mai stranii medii, prin cele mai ciudate situații, prin cele mai șocante întâmplări. Lectura este palpitantă, atractivă, învăluitoare, prozatoarea având marele merit de a-și acapara cititorul, făcându-l
ROMANUL DOREI ALINA ROMANESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1405224979.html [Corola-blog/BlogPost/374425_a_375754]
-
bețele buruienii rămânăn doar niște fire răzlețe. Mintea femeii atunci a sclipit și i a venit ideea de a împleti firele și în felul acesta s- a năcut împletitura. Ea a evoluat în timp și a ajuns în stadiul de țesătură. Țesătura a fost poarta prin care a pășit moda în capul omului. O putea suci în toate formele și culorile, mirosea a buruienile și florile din zona de unde au fost culese , o puteai face mai groasă și mai subțire, de
ISTORIA MODEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1476362698.html [Corola-blog/BlogPost/384325_a_385654]
-
buruienii rămânăn doar niște fire răzlețe. Mintea femeii atunci a sclipit și i a venit ideea de a împleti firele și în felul acesta s- a năcut împletitura. Ea a evoluat în timp și a ajuns în stadiul de țesătură. Țesătura a fost poarta prin care a pășit moda în capul omului. O putea suci în toate formele și culorile, mirosea a buruienile și florile din zona de unde au fost culese , o puteai face mai groasă și mai subțire, de vară
ISTORIA MODEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1476362698.html [Corola-blog/BlogPost/384325_a_385654]