4,753 matches
-
Aprinsă-n vise care curg și dor, Alintul ce îmi curmă amăgirea Adie-n preacuratul meu amor. Astăzi mă doare numai fericirea, Am înțeles că nu am să mai mor. INFINIT Stele cad în marea vremii Strălucind prin infinit, Inimi țes fără de temeri Versuri vii în răsărit. Timpul mângâie tăcerea Ce domnește-n amintiri Răscolind în val iubirea- Dor nescris în nemuriri. Gândul rătăcește-n ceruri Printre norii grei, de plumb, Sufletul dezmiardă țeluri Care-n flori de rouă plâng. A
POEMELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1410246612.html [Corola-blog/BlogPost/377922_a_379251]
-
buha, cânt duios”. NORI BELLU. Partitură narativă. Cadență pierdută. Axare pe mesaj. Versuri-reportaj. „O toamnă târzie / cu trena lungă de ceață / cade pe tâmpla senină a țării”. Poezie patriotică rostită cu glas scăzut - „În țara mea / curg razele-fuioare de lumină - / țesând lanuri aurii de grâu...” -, fără surle și trâmbițe - „și-n augmentata strălucire / ce-și revarsă / plenitudinea celestă / naște / feeric rod de cuvinte / cu dor adânc de țară...”. Atracție pentru semnele belșugului/recoltei (nu doar în „Toamnă târzie”). Scântei de expresie
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
ți poate răpune dorința / Și înșelătorul vis, ce-ți atrage pașii / Spre un țel neclar, dar ispititor”. Umor amar. „Se leagănă valu-nspumat, / Să-mi urce spre Ararat / Corabia viselor roz / Scăpată în larg de-un matroz. Degeaba eu astăzi mai țes / Noianul de vise-n eres, / Căci nava visului roz / Pierit-a cu tot cu matroz. // Șiruri de vise se curmă, / Ne-am păcălit în exces; / Ne plângem dorul din urmă, / Comemorând azi un deces! // Se tânguie valu-nspumat / La poale de Ararat, / Pierdutul
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
de clipă în pietre de moară sau în nisipul fin de sub talpa gândului? Unde ne mai ascundem trupurile însetate de atingeri blânde, de iubire curată când între noi și noi, între vis și realitate se aștern plase imense de păianjen țesute din jocuri mărunte, bicisnic construite pe tăvi ruginite având formele acoperite cu un strat de aur fals? Timpul înțelegerii ne răstoarnă clepsidrele de piatră iar cristalele devin drumuri fără capăt într-o sferă atinsă cu teamă de mireanul din noi
MUŞCĂTURA VORBEI NEROSTITE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Muscatura_vorbei_nerostite_anne_marie_bejliu_1343854792.html [Corola-blog/BlogPost/360019_a_361348]
-
să îl asculte. În zona părăsită, iarba fusese cosită de Costel și se ridicase o metropolă a gâzelor. În noul oraș, Viorel dădea concerte de binefacere în fiecare seară, într-o sală iluminată de felinarele licuricilor, cu o cortină fină țesută de două superbe domnișoare păianjen, iar în aeroportul cu zece piste de aterizare, veneau zilnic o mulțime de zburătoare dornice să se mute în Noul Oraș Fericit, care se înălța din ce în ce mai frumos, de la o zi la alta. Helix sughiță de
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434424444.html [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
își dă ofrandă rodul În două se desface și îți sărută Pasul, Pioasă-i și supusă când îți aude glasul! Furtunile ascultă când poruncești să tacă, La talpa Crucii Tale chiar frunțile își pleacă Și înfloresc narcise, bujori și lăcrămioare Țes un covor de flori să-Ți pună la picioare... În clopot și în toacă îți auzim chemarea, Ne lepădam de griji, sfidăm îngrijorarea Și ne îmbrăcăm în haina Luminii ce ne-o dai Am prins în suflet pace și-un
UN COLŢIŞOR DE RAI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1439551532.html [Corola-blog/BlogPost/373242_a_374571]
-
adevărat de temut în toată împărăția. Și soțiile lor trăiau în niște camere austere, capabile să le liniștească, să mai poată medita la rostul celor sacre, sau la probleme filozofice. Ca să le treacă vremea mai ușor, femeile aveam nenumărate îndeletniciri: țeseau, coseau, pictau, se îngrijeau de educația celor tineri. Mai erau și alte camere, în care trăiau, ca în colivie, tinere fete predestinate în viitorul lor, fie să fie soții ale unor mari demnitari, fie să fie trimise ca daruri în
NUMIT ŞI PALATUL INTERZIS de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1415604349.html [Corola-blog/BlogPost/376843_a_378172]
-
o sărbătoare câmpeneasc - ținută în Mehedinți - unde a cântat și soția sa Janete Achim, care... fiind remarcată de Regina Maria, căreia i-a plăcut cum era îmbrăcată și cum a cântat în stilul popular mehedințean, i-a dăruit acest costum țesut în fir de argint filigranat, a îmbrățișat-o și i-a spus ca să fie sănătoasă, să păstreze în credință tot ce-i românesc! Bunul Dumnezeu să-i ajute! Din pacate tabloul cu Regina Maria - aflat în casa din Mehedinți - a
O FLOARE MINUNATĂ ÎN GRĂDINA MUZICII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Adriana_turbatu_o_floare_minunata_in_gradina_muzicii.html [Corola-blog/BlogPost/343166_a_344495]
-
cu priviri ascuțite de întuneric Adulmecându-ți cicatrici ... din teritoriu marcat veșnic. Să prind inima între tic-tacul orelor lipsă la inventar Ascunse în vizuina timpului dintr-un plutitor ghețar Învârt minute încordând arcul capcanei întinse Să strunesc fir din plasa țesută din artificii aprinse. Vârtej invizibil strânge trupul-șurub apropiind palme Aștept cu ochi bulbucați pregătindu-mi buzele-lame Să prind adierea ducându-mă pe urmele lăsate în mine Când apusul își depune bruma peste visuri-ciorchine. Lovesc în cercuri de gheață, stârnesc avalanșe
LA VÂNĂTOARE ... PRIN MINE de CAVALERUL RĂTĂCITOR în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/La_vanatoareprin_mine_cavalerul_ratacitor_1358935880.html [Corola-blog/BlogPost/342319_a_343648]
-
vivre en dehors du temps ; La gymnaste Nadia, Étienne le Grand, Ils se șont battus Pour te faire și connu... 3)S’îl faut partir on reste toujours à țoi, fidèles, Et on parle fiers de țoi à l’étranger ; Țes enfants qui chantent, Țes gens bien travaillant, Font la preuve de ta sagesse,de ton talent... refrain : Onești, mă vie, tu restes jeune malgré le temps ; tu es și joli dans ton habit vert et toujours fleuri! Onești, mă vie
ONEŞTI, MA VIE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 by http://confluente.ro/Onesti_ma_vie.html [Corola-blog/BlogPost/366728_a_368057]
-
temps ; La gymnaste Nadia, Étienne le Grand, Ils se șont battus Pour te faire și connu... 3)S’îl faut partir on reste toujours à țoi, fidèles, Et on parle fiers de țoi à l’étranger ; Țes enfants qui chantent, Țes gens bien travaillant, Font la preuve de ta sagesse,de ton talent... refrain : Onești, mă vie, tu restes jeune malgré le temps ; tu es și joli dans ton habit vert et toujours fleuri! Onești, mă vie, le meilleur endroit du
ONEŞTI, MA VIE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 by http://confluente.ro/Onesti_ma_vie.html [Corola-blog/BlogPost/366728_a_368057]
-
Acasa > Versuri > Iubire > GÂND DE FRUMUSEȚE.. Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1333 din 25 august 2014 Toate Articolele Autorului Numai un singur gând de frumusețe, În locul miilor idei ce mintea-ți țese, Apare ca felinarul de lumină al vieții, E surâsul ce-ți alungă valurile ceții. Ca mii de ecouri ce inima-ți încânta, Căci ea doar cu inima vrea a-ți cânta, E doar o mireasmă ce-i ca o boare
GÂND DE FRUMUSEŢE.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1408916653.html [Corola-blog/BlogPost/368281_a_369610]
-
teatrului idiș mondial. Harry Eliad a fost, mai întâi, director al Teatrului de Stat din Ploiești, după plecarea de-acolo a bunului său prieten Toma Caragiu. Din decembrie 1989, Harry Eliad a fost numit director al Teatrului Evreiesc de Stat (ȚES). 12 august - academicianul Dumitru Enescu Inginerul geolog Dumitru Enescu, membru de onoare al Academiei Române, a decedat la vârsta de 82 de ani. Și-a luat doctoratul în anul 1961 și docența în 1972. Și-a continuat specializarea în seismologie la
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 by http://uzp.org.ro/cronologie-personalitati-romane-decedate-in-2012/ [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
întregului oraș. Aici fac o poveste din flori ce au mesaj: credința și iubirea-s al vieții apanaj! Efectul îl incită pe orice privitor, dorind să-mpărtășească din fericirea lor, atrăgătoare forme în zeci și zeci de tonuri le tot țes armonia în moi și calde sonuri... În lan ei doi cultivă tulipe, orânduite gingaș, nenumărate feluri. Sunt simple, rotunjite, învolte, lalele papagal, ba chiar și franjurate, cu crețuri ori volan, cântându-le iubirea-n fiecare an! Vrăji fac ei doi
ELOGIU LALELELOR de ANGELA DINA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/angela_dina_1488700703.html [Corola-blog/BlogPost/384877_a_386206]
-
Au înfrunzit copacii verde e pădurea și vântul adie-ncet înveșmântând aerul acesta curat cu fluturi de aer ce ne mângâie privirile ca într-un zbor pe palmele timpului alături la vreo douăzeci de metri în privirea ei plăpândă ne țese pădurea-nverzită cu frunze mici și atât de fagede de deasupra un avion sparge liniștea și ne invită la drumeție peste frunze și culorile pădurii 27 aprilie 2017 Mănăștur teren Referință Bibliografică: Fluturi de aer ne mângâie privirile / Ioan Daniel
FLUTURI DE AER NE MÂNGÂIE PRIVIRILE de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1493361948.html [Corola-blog/BlogPost/374055_a_375384]
-
atunci tu ai deschis ochiul ceții tăcerea de spaimă și durere neputința mea de a vedea de a înțelege de a crede sclipirea senină din mâinile din zâmbetul tău cobora în încolțirea altei ierbi În acel atunci nu se mai țeseau anotimpuri dimineți și apusuri era doar starea aceea dintre veghe și așteptare dintre făptură și nălucă În acel atunci țipăt răgușit pe cerul cernit înfiorare rece creștea revolta mea durerea mea lacrimă necăzută să nu-ți tulbure frământul În acel
ÎN ACEL ATUNCI de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/agafia_dragan_1467962500.html [Corola-blog/BlogPost/341054_a_342383]
-
tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă lase, bunica având cam 97-98 de ani pe-atunci, ea decedând la 104 ani, am aflat că plecăm la lac, la Tatlageac, să spălăm oile și cele
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru șters vasele, mâinile și fața. Într-o zi, mai mulți copii de vârsta mea, până în zece ani, am plecat la
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
UN COD Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului sursă imagine: https://calinsuteu.wordpress.com/2015/08/06/1330/ stă timpul căutării într-o cheie păianjenul demult s-a dus și țese alte pânze sau parcă-l văd țesând acolo-n prag de vremi privesc un cod deschid în mine altul vecini de gând adună chei în lotus apoi o candelă se-aprinde-n ochii orbi mai știe cineva din câte fire păianjenul țesut
PRIVESC UN COD de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1452970284.html [Corola-blog/BlogPost/378450_a_379779]
-
în: Ediția nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului sursă imagine: https://calinsuteu.wordpress.com/2015/08/06/1330/ stă timpul căutării într-o cheie păianjenul demult s-a dus și țese alte pânze sau parcă-l văd țesând acolo-n prag de vremi privesc un cod deschid în mine altul vecini de gând adună chei în lotus apoi o candelă se-aprinde-n ochii orbi mai știe cineva din câte fire păianjenul țesut-a-n capul cheii cuib și colb
PRIVESC UN COD de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1452970284.html [Corola-blog/BlogPost/378450_a_379779]
-
iar în mâna-mbătrânită printre ierburi sau printre spice sărutând în ani și ani soarele cerul luna-n nopți deschise și eu ce caut să privesc acea poveste în care-o cheie a rămas cătând alene prezentul în trecut păianjenul ce țese pânza acelui dor nestins din noi Anne Marie Bejliu, 15 ianuarie 2016 Referință Bibliografică: privesc un cod / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1842, Anul VI, 16 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anne Marie Bejliu
PRIVESC UN COD de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1452970284.html [Corola-blog/BlogPost/378450_a_379779]
-
coroană princiară Ce-nnobilează răzășeasca-mi viță, Ea sevă-mi dă de pom pătruns de primăvară Căci gata-mi e de rod întreaga mea ființă. * Mi-i Patria un sipet plin de zestre, Ștergarele împodobite cu poieni de Rai, Un lăicer țesut de două mâini măiastre Și șoapta dinspre Cer, cu blândul mamei grai. * E Patria îndemnul tatei dinspre astre, Să-i îngrijesc izvorul cel săpat de el, Ca apa, susurând, s-ajungă-n valurile-albastre Și, de acolo, aburii de Patrie - la Cer. * E
PATRIA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Patria_gheorghe_parlea_1354303079.html [Corola-blog/BlogPost/359391_a_360720]
-
o altă zi îți trece Și peste nori se-așterne alt senin Cu toamna-n plete mă aștern tăcut Melancolia o păstrez intactă Într-un solfegiu-al cântecului mut Unde o notă de prea ruginiu m-așteaptă... Din funigei îmi țes perdea de ploi Și mierea o adun pentru iubire Va fi aleanul plânsului în doi Acum în toamna mea cu despărțire E cerul mai alastru, mai adânc S-a-ndepărtat de noi precum Lumina Când asfințit cu ochii eu mănânc
O ZI PLÂNGI, O ALTA RÂZI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_zi_plangi_o_alta_razi.html [Corola-blog/BlogPost/355328_a_356657]
-
nici o inscripție în limba română. Orice colectiv artistic poate învăța un dans românesc, însă suntem români atunci când vorbim, simțim, avem credință românească”. Liturghia lui Tudor Gheorghe Lecția cum trebuie să fim, să ne menținem coloana vertebrală și cum s-ar țese o sărbătoare a graiului matern ne-a dat-o Tudor Gheorghe - cel mult așteptat. Or, am răbdat ore în șir perindările scenice numai de dragul acestui incomparabil trubadur al dorurilor românești. „Era cel mai nimerit să fi apărut Tudor Gheorghe după
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/trista-zi-in-joc-si-cantec/ [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]