78 matches
-
ei, mioriticele cuvinte de răboj, cîinii de vatră, cupa, cujbele țin de obiecte nu mai mult decît îndemînarea lor de duh, Strabon geto-dac, alături de bou oaia, turmele sînt marea lor bogăție, lunecă în uitare, ignoranța asigură prezentul, actualizat deplin în țest la muzeu, erau și din piatră și din lut, rîșnița cu bălătruc din neolitic, îmblăciu nu îmblăci, forma trecut a prezentului înnoiește arhaismul, receptare și rațiune prin sentiment fiarele de plug, lopățica de curățat hîrlețul, semințele de grîu din vremea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
caldă în vegetație, minciuna cu moartea viață minimă, profil de zare fecioara din priviri menite să-l frămînte, Tîrgu Mureș steaua i se ridică pe mitografia rîului. Miercuri, 27 decembrie, ora 9,51, la Muzeul etnografic Tîrgu Mureș, sădila cu țestul de chirpici de acasă, îmblăciu fonetismul, în fotografie șura de îmblătit, sistemele constructive în pereți, cît de ușor să gunoiești! sala II Plante tinctoriale, nume fără leac taxonomice, pescuitul prostovol ≠ leasă ≠ vîrșă, muzeul totdeauna din magie verbală, stupul ține și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
vatră cu cenușă. încercați pe aragaz, nu cred că va fi chiar o mare diferență. Dinți care se dezoseaz - mestecați rădăcină de coada racului (Potentilla anserina) Intoxicație cu ciuperci - se consumă praz copt sub cenușă (pentru olteni, mai bine în țest!), usturoi crud, oțet sau zeamă de lămâie. Indigestie - luați 7-8 boabe de piper într-o lingură cu vin. Migrenă - se bat 3 albușuri cu un pic de șofran și se aplică pe frunte. Vărsături - muiați un prosop în apă proaspătă
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
vîrful în afară, că nu va mai da coțofana pe acolo. Cînd pui țarcă împușcată în gard, caii nu se îmbolnăvesc. Țarca, dacă o frigi și o mănînci, curăță stomacul de venin, și-i bun de leac pentru cei oftigoși. Țest A treia marți după Paști e „Răpotinul țestelor“, și atunci se fac țestele. Țăstul spart să nu-l arunci în drum sau în gunoaie, că faci buboaie. Țăstele făcute la Ropotin se bagă-n apă, ca să plouă. Cînd femeile fac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
urmă marți să se dea la vite sare descîntată, ca să nu le facă Sf. Toader vreun rău. Cînd vine popa cu căldărușa la Bobotează, să faci două pîni, una mai mare și alta mai mică, și să le bagi în țest. După ce s-au copt, pe a mai mică o oprești ca s-o dai la vite s-o mănînce, iar pe a mare s-o dai popii. Vita neagră cu pete albe pe spinare ține-o, că-i de spor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trepădare - diaree trier - treier, treierat triță - lumînare de la Bobotează trîntitură - vînătaie troacă - copaie tronul mortului - sicriu troscot - plantă erbacee tufă - alun tulpan - pînză străvezie tureatcă - carîmbul cizmei Ț țandură - așchie țapoș - ca de țap țarcalan - cerc țarcă - pasăre țăpoi - furcă țest - capac pus peste pîine pe vatra încinsă țevie - țeava suveicii, mosor țingălău - clopoțel țoabă - specie de țînțar mic țoșcă - traistă de vînătoare U ultui (a) - a altoi uncrop - apă clocotită undrea - andrea urioc - uruioc, partea nețesută de la capătul urzelii urît
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
compoziția unui ghiveci, În care toate legu mele ajunse la maturitate deplină Înspre sfârșitul verii, deci cu virtuțile lor integrale, se grămădesc ca să și facă loc, fierb, se prăjesc, se ru menesc În tava de aramă și mai bine În țestul de pământ ars, sau În tingirea ghiveciului zic „măcelăresc“, printre bucățile de sfârc de piept de văcuță sau de berbec, printre momițe și mădu vioare, sau și fără astea când ghive ciului i se zice „călu găresc“ sau „grădinăresc“. Mai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
perioadă de relativă secetă în materie de gafe, primarul sectorului cinci, Marian Vanghelie, își face o revenire puternică. La parada Zilei Naționale a României desfășurată la Arcul de Triumf i-a cerut lui Corneliu Vadim Tudor să-l lase cu ”țesturile”, iar acum edilul dorește să ”coroboreze” cu o jurnalistă. O jurnalistă l-a întrebat pe edilul sectorului cinci ce înseamna ”coroborat”, iar el i-a dat un răspuns spiritual, în stilu-i caracteristic. ”Adică, adică dacă eu coroborez cu tine acum
VIDEO - Gafă marca Vanghelie: Primarul vrea să ”coroboreze” cu o jurnalistă by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/40725_a_42050]
-
colaborăm. Dar putem totuși împreună să și coroboram. Exact cum am coroborat, făcând o glumă, cu dl Videanu, când a pus rhododendronii și eu am zis nu, corcodușii”, a răspuns jovial Marian Vanghelie. În final, primarul a recunoscut greșeală cu ”țesturile”, explicând că el are un ”limbaj mai complicat”. Nu mă luați pe mine cu limbajul, că e complicat. Am și eu un limbaj complicat așa că nu vreau să comentez despre limbajuri”, a conchis Marian Vanghelie.
VIDEO - Gafă marca Vanghelie: Primarul vrea să ”coroboreze” cu o jurnalistă by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/40725_a_42050]
-
2-3 iulie 2011). Gazda acestei ediții a competiției a fost celebrul bucătar Antonio Passarelli, cunoscut publicului TVR ca simpaticul ajutor al lui Dan Bittman la Dănutz SRL. Veronica Mihoc și Uica Mihai au gătit ciorbă de bolovan, pită bogată în țest, cartofi copți umpluți cu smântână și mărar, ardei umpluți cu urdă și ciuperci. Elementul inedit al demonstrației gastronomice oferite de echipa Ca la mama acasă l-a reprezentat așa-numita „Ciorbă de Solidaritate”, la care toți participanții au fost invitați
O echipă de la TVR, premiată la Campionatul Internaţional de Gătit în Aer Liber () [Corola-journal/Journalistic/25882_a_27207]
-
fi mort să puneți un briliant/ Și-o perlă verde ca sideful mării/ În locul unde fundul roș al țestei/ Se înjuga cu șira albă a spinării...// Și adunați-vă în sîrg, dușmani sau frați,/ Și lira să înlocuiască plînsul,/ Și țestul capului să-l ferecați,/ Cu aur și să beți pelin dintr'însul." (Cântece noi în limba veche). Omul se duce, voia-bună rămîne să-l petreacă. Un hedonism implicit, firesc, în partea asta de lume. Unde nimic nu merită, și nimic
Rîsul pămîntului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6960_a_8285]
-
a participat, de Ziua Națională, la parada organizată la Arcul de Triumf. Aflat sub presiunea emoțiilor, edilul Sectorului 5 a făcut o nouă gafă gramaticala, când i-a răspuns europarlamentarului Corneliu Vadim Tudor că nu vrea să fie supus la... ȚESTURI. Marian Vanghelie, prezent la parada militară de la Arcul de Triumf a fost întrebat de un reporter cum i s-a părut Ziua Națională a României. "Foarte frumoasă, a ținut și vremea cu noi", a fost răspunsul lui Marian Vanghelie. Imediat
Vanghelie gafează de Ziua Națională: Nu vrea TESTURI () [Corola-journal/Journalistic/40799_a_42124]
-
în dialog a intervenit și europarlamentarul Corneliu Vadim Tudor, care l-a provocat pe Marian Vanghelie întrebându-l "Ce sărbătorim de 1 decembrie!". Îi dau un test!", și-a explicat Vadim Tudor intervenția. "Domnu' președinte, lăsați-mă pe mine cu ȚESTURILE!", a răspuns Vanghelie, reușind să strârnească zâmbete de la cei care îi înconjurau pe cei doi politicieni.
Vanghelie gafează de Ziua Națională: Nu vrea TESTURI () [Corola-journal/Journalistic/40799_a_42124]
-
și interogativ. ex: m-åm ărs ("am râs"), l-åi vezut ("l-ai văzut") Pronumele posesiv: ex: mev ćåće ("tatăl meu"), lui căre ("câinele lui"), ľei måie ("mama ei"), noștri cåľ ("caii noștri") Mai poate începe și cu ț- sau ť- ex: țest om ("acest om") De asemenea poate începe cu ț- e.g. țåle lingure ("acele linguri") un,o: "un" - "o" vreun,vreo: "vrun" - "vro" un,o: "ur" - "o" niciun,nicio: "ničur" - "ničurĕ" nimic: "nimic" ceva: "ćeva" alt,altă: "åt" - "åta" - "åto" fiecare
Gramatica limbii istroromâne () [Corola-website/Science/314425_a_315754]
-
fum. Acesta era chiar un coș din nuiele, de formă tronconică, tencuit cu lut, să reziste la foc. Corlata este polița din jurul coșului. De-a curmezișul coșului era zălarul, un lemn solid de care se atârna lanțul pentru ceaun sau țest. Prin coșul larg se arunca în bordei combustibilul, lemne de foc, vreascuri, sau coceni. Pe peretele lateral era o firidă în care stătea opaițul, amnarul cu cremenea și iasca de aprins focul și troaca cu sare. Tot lateral, în stânga și
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
trei picioare sau butuci pentru șezut. În peretele din fund se săpa o zăboaică sau zâmnic, adică o cămară pentru alimente, unde se păstrau mălaiul, ceapa, usturoiul, ardeiul uscat, varza acră și altele, după puterea fiecăruia. În jurul vetrei, lângă nelipsitul țest - o farfurie mare de lut, pusă cu gura în jos peste foc, la încins și folosită la copt pâinea -erau mai multe vase de lut și eventual căldarea de aramă, iar pe masă - străchini, linguri și blide din lemn. Ușa
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
pe trecători, trăgându-i în adânc, după ele, precum și cea despre iarba fiarelor, pe care, dacă o aveai, puteai deschide cu ea orice încuietoare. Un personaj legendar, pomenit ca termen de comparație negativ, este Dandulea, cel care făcea totul anapoda. Țestul era fabricat de niște femei specializate, care-l făceau după un întreg ritual. Acum se mai face dintr-o jantă de camion, completată cu lut. În anii 50, pe secetă, mai dansau paparudele, niște țigăncușe îmbrăcate cu fuste de boz
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
în mod total neașteptat. "Sunt în cantități mai mici, dar nu cu mult mai mici. Este destul de ciudat, având în vedere cantitățile enorme de combustibili fosili arși și toată poluarea apărută după revoluția industrială", spune cercetătorul. În lumea egiptologilor, unde țestul mumificat de la plămâni este extrem de rar, iar permisiunea de a-l studia este chiar și mai rar întâlnită, analiza a 15 astfel de mostre este semnificativă, precizează Montgomerie. Plămânii analizați provin de la mumiile unor oameni cu stiluri complet diferite de
Egiptul Antic, aproape la fel de poluat ca în ziua de azi - STUDIU () [Corola-journal/Journalistic/69829_a_71154]
-
arii mai cântă în pendule,/ La gurile batozei să m-așteptați cu jind/ și încărcați cu sacii, să aduceți în pătule,/ Poemele nescrise atîția ani la rând./ Să măcinați la moară, nu mai târziu de mâine,/ Doar câteva cuvinte, iar țestul suferind/ Să-l dezgropați din tainiți, să coaceți noua pâine/ și numai cu vin roșu să o stropiți în gând./ Când lacome batoze îmi vor zdrobi o coastă/ În care stai închisă, în spicul cel mai plin,/ Iubita mea, de
"Păcatele tinerețelor" by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10656_a_11981]
-
-și șoldurile printre trunchiuri. Trezindu-se singur în foșnetul pădurii magice, Profesorul renunță să mai arboreze vreo urmă de orgoliu masculin. Porni, oftând, să reconstituie incomoda traiectorie a întoarcerii, trăgându-se din ram în ram, sprijinindu-se cu bastonul în țesturi de rocă ce-și mai dezgoleau rotunjimile din frunzișuri, așezând pas după pas și ascultându-și precipitatele gâfâieli și bătăile nerăbdătoare-i inimi. Când, în fine, se cățără pe muchea platoului Contemporaneității, lumina era atât de difuză și de diminuată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
o duse sub nări. Era o pâine rotundă, ca un cap de copil, și simți că mai e călduță. — Dumnezeule, asta nu e hrană să înfigi un cuțit în ea! Uite aici! Îi lipise de față pâinea rumenă, aurită în țest și Omar o simți și el: era caldă, ca o inimă vie, dar mai ales mirosea precum chiflele lui Abdullah Ün, care era turcul aciuat între casele negustorilor de mătase. El nu cocea lipii, ca toți brutarii, ci „fețișoare de
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Așa stînd lucrurile, bilanțul meu subiectiv sună cam așa : atunci credeam că știm, iar acum știm că nu mai putem crede ! 2. D’ale integrării. Narghilele, cîini, vaccinuri și alte obiecte antropologice Haudricourt Un podnica peste Dunăre Românii îi spun țest, de la latinescul testu, despre care povestește și Cato în De Agricultura. Peste Dunăre, bulgarii îi spun mai ales podnica. Acești termeni desemnează un cuptor mobil de pîine pe care îl întîlnim în toată aria balcanică, dar și în Europa Centrală
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Germania. Acest cuptor este alcătuit din două părți mobile : un platou (vatră) și un capac bombat (clopot). În mod interesant, termenii românesc și bulgar desemnează fiecare întregul cuptor prin una sau cealaltă dintre aceste două părți ale sale : în română, țest desemnează întregul și partea superioară (clopotul) ; în slavă, podnica desemnează întregul și partea inferioară (vatra). Pornind de aici, două etnoloage, una belgiană, cunoscătoare a României (Marianne Mesnil), și una fran ceză, de origine bulgară (Assia Popova), au scris o frumoasă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
domestic închide în el, ca atîtea alte obiecte banale, o întreagă cosmogonie. Aceasta începe printr-o opoziție sexuală la care se referă cît se poate de explicit povestiri și ghicitori : Mama ridică poalele/ și tata-i bagă moalele („Mălaiul în țest”), găsim la români. Repertoriul bulgar este mai bogat : Unchiul o apasă pe mătușa,/ între ei geme ceva („Cuptorul mobil cu pîine”) ; Bunica desface picioarele,/ bunicul se ridică („Cuptorul mobil”) ; Arăboaica desface picioarele,/ Arabului îi place („Cuptorul mobil”) ; O bagi albă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
evidență decît în acest caz. În asemenea măsură încît au trecut mai multe luni pînă să înțelegem că, punînd în comun cunoștințele noastre despre cuptorul mobil de dincoace și de dincolo de Dunăre, vorbeam despre noi și despre ceilalți. Vorbind despre țestul din România sau podnica din Bulgaria, una apuca obiectul de cap, cealaltă, într-un fel, de coadă ! Iar imaginea mentală care se ivea de aici evoca în același timp același obiect și contrariul său. În fine, neînțelegerea s-a risipit
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]