202 matches
-
Aversul monedei redă reprezentarea grafică a unei probleme de geometrie pe o foaie de matematică, inscripția „ROMANIA“ în arc de cerc, stema României, valoarea nominală „10 LEI“ și anul de emisiune „2023“. Reversul monedei prezintă portretul și numele lui Gheorghe Țițeica și anii între care a trăit acesta „1873“ și „1939“. Articolul 3 Monedele din argint vor fi ambalate în capsule de metacrilat transparent și vor fi însoțite de broșuri de prezentare și certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză
CIRCULARĂ nr. 33 din 28 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273528]
-
I. HEIDI S. SIMON - ÎNTÂMPLĂRI NECUNOSCUTE DIN VIAȚA UNOR SAVANȚI ROMÂNI (3) HERMAN OBERTH ȘI ȘERBAN ȚIȚEICA, de Heidi S Simon, publicat în Ediția nr. 1976 din 29 mai 2016. Facem astăzi cunoștință cu un renumit astro-fizicean, Herman Oberth, un cetățean român de origine germană, născut în Sibiu în anul 1894. A absolvit liceul la Sighișoara, după
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380545_a_381874]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > HEIDI S. SIMON - ÎNTÂMPLĂRI NECUNOSCUTE DIN VIAȚA UNOR SAVANȚI ROMÂNI (3) HERMAN OBERTH ȘI ȘERBAN ȚIȚEICA Autor: Heidi S Simon Publicat în: Ediția nr. 1976 din 29 mai 2016 Toate Articolele Autorului Facem astăzi cunoștință cu un renumit astro-fizicean, Herman Oberth, un cetățean român de origine germană, născut în Sibiu în anul 1894. A absolvit liceul
ÎNTÂMPLĂRI NECUNOSCUTE DIN VIAŢA UNOR SAVANŢI ROMÂNI (3) HERMAN OBERTH ŞI ŞERBAN ŢIŢEICA de HEIDI S SIMON în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380544_a_381873]
-
ai științei moderne: Rudolf Nebel, Herman Oberth și Werner von Braun, cu mențiunea explicativă: „După 30 de ani de colaborare, trei mari pionieri ai spațiului se reântălnesc!” Un alt savant deosebit de important și cunoscut în știința românească a fost Șerban Țițeica (1908-1989), unul dintre cei mai mari fiziceni ai secolului trecut, care și-a adus contribuția în mecanica cuantică, fizica statică, termodinamica, fizica nucleară. Întrebat de către un gazetar care este deosebirea dintre știință și tehnică, Țițeica a răspuns: „Știința este... știință
ÎNTÂMPLĂRI NECUNOSCUTE DIN VIAŢA UNOR SAVANŢI ROMÂNI (3) HERMAN OBERTH ŞI ŞERBAN ŢIŢEICA de HEIDI S SIMON în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380544_a_381873]
-
știința românească a fost Șerban Țițeica (1908-1989), unul dintre cei mai mari fiziceni ai secolului trecut, care și-a adus contribuția în mecanica cuantică, fizica statică, termodinamica, fizica nucleară. Întrebat de către un gazetar care este deosebirea dintre știință și tehnică, Țițeica a răspuns: „Știința este... știință, adică în primul rând, cunoaștere! Aplicarea nu mai este știință propriu zisă, este tehnică! Nu se pot confunda domeniile lor de activitate, sunt distincte...”. Șerban Țițeica era de părere că știința fizicii are o componentă
ÎNTÂMPLĂRI NECUNOSCUTE DIN VIAŢA UNOR SAVANŢI ROMÂNI (3) HERMAN OBERTH ŞI ŞERBAN ŢIŢEICA de HEIDI S SIMON în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380544_a_381873]
-
un gazetar care este deosebirea dintre știință și tehnică, Țițeica a răspuns: „Știința este... știință, adică în primul rând, cunoaștere! Aplicarea nu mai este știință propriu zisă, este tehnică! Nu se pot confunda domeniile lor de activitate, sunt distincte...”. Șerban Țițeica era de părere că știința fizicii are o componentă comună cu poezia, și anume, imaginația, care este indispensabilă atât fizicianului teoreticean, cât și creației poetice. Pentru a crea concepte noi, pentru a inventa metode și aparate noi, pentru a crea
ÎNTÂMPLĂRI NECUNOSCUTE DIN VIAŢA UNOR SAVANŢI ROMÂNI (3) HERMAN OBERTH ŞI ŞERBAN ŢIŢEICA de HEIDI S SIMON în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380544_a_381873]
-
crea concepte noi, pentru a inventa metode și aparate noi, pentru a crea noi aplicații, este nevoie de multă imaginație, ca și în poezie,dealtfel! Întrebat, în plină „epocă de aur” despre aportul mondial al fizicii teoretice românești, profesorul Șerban Țițeica a răspuns cu luciditate și curaj: „Există multe contribuții ale fizicii românești, dar nici una la nivelul de a primi un Premiu Nobel. De ce? Deoarece în România nu există o școală românească de fizică, un mod românesc de a face fizică
ÎNTÂMPLĂRI NECUNOSCUTE DIN VIAŢA UNOR SAVANŢI ROMÂNI (3) HERMAN OBERTH ŞI ŞERBAN ŢIŢEICA de HEIDI S SIMON în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380544_a_381873]
-
ni le-a pus la dispoziție în cartea sa „Pagini anecdotice din viața unor savanți români”. Heidi S. SIMON 29 mai 2016 Israel Referință Bibliografică: Heidi S. SIMON - ÎNTÂMPLĂRI NECUNOSCUTE DIN VIAȚA UNOR SAVANȚI ROMÂNI (3) HERMAN OBERTH ȘI ȘERBAN ȚIȚEICA / Heidi S Simon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1976, Anul VI, 29 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Heidi S Simon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ÎNTÂMPLĂRI NECUNOSCUTE DIN VIAŢA UNOR SAVANŢI ROMÂNI (3) HERMAN OBERTH ŞI ŞERBAN ŢIŢEICA de HEIDI S SIMON în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380544_a_381873]
-
Iorgu Iordan, O disciplină lingvistică nouă: fonologia (t. XI, 1942) etc. Discursurile de recepție publicate în acest interval acoperă un perimetru larg de preocupări: George Enescu, Despre Iacob Negruzzi și despre intrarea muzicii la Academia Română, cu un răspuns de G. Țițeica (1933); Lucian Blaga, Elogiul satului românesc, cu un răspuns de I. Petrovici; Liviu Rebreanu, Lauda țăranului român, cu un răspuns de I. Petrovici (1940); Șerban Cioculescu, Viața și opera lui Teodor Vârnav, cu un răspuns de Al. A. Philippide. Noua
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
agricole, medicale, tehnice (Nicolae Kretzulescu, Grigore Antipa, Victor Babeș, Grigore Cobălcescu, Anghel Saligny, Ion Simionescu, Dimitrie Pompeiu, Petru Poni, Constantin I. Istrati, Emil Racoviță, Constantin I. Parhon, Spiru Haret, Horia Hulubei, Gheorghe Spacu, Gheorghe Ionescu-Sisești, Simion Mehedinți, Ludovic Mrazec, Gheorghe Țițeica), reprezentanți ai muzicii, arhitecturii, artelor plastice (George Enescu, Petre Antonescu, Ion Jalea, Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petrașcu), sociologi (Dimitrie Gusti), folcloriști (Athanasie M. Marienescu, Simion Florea Marian, Arthur Gorovei), diplomați (Nicolae Titulescu), oameni politici (Ion C. Brătianu, Vasile Goldiș, Pantelimon Halippa
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
Virgil Vătășianu, Henri Coandă, Elie Carafoli, Ilie G. Murgulescu, Nicolae Hortolomei, Theodor Burghele, Ștefan Milcu, Ioan Enescu, Iuliu Hațieganu, Ana Aslan, Marius Nasta, Grigore Moisil, Alexandru Myller, Octav Mayer, Miron Nicolescu, Alexandru Ghica, Caius Iacob, Tiberiu Popoviciu, Ștefan Procopiu, Șerban Țițeica, Remus Răduleț, Emil Pop, Dumitru D. Roșca, Mihail Ralea, Athanase Joja, Traian Ionașcu, Duiliu Marcu, Octav Doicescu, Camil Ressu, Iosif Iser, Jean Al. Steriade, Gheorghe T. Kirileanu ș.a. Alături de aceștia au fost aleși, pe criterii strict politice însă, și câțiva
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
din România. Maiestatea sa Regele Carol, În călătoria pe care a Întreprins-o În acea țară În 1920, pe cînd era Încă Moștenitor al Coroanei, Maiestatea sa Regina Maria, apoi d-l Titulescu, d-l profesor Iorga, d-l profesor Țițeica, d-l ministru Inculeț, d-l dr. Lupu și alții mulți, care În timpul vizitei lor În Statele Unite au venit În contact cu Americani, au auzit numai laude la adresa emigranților noștri”. Acestor mărturii, Înregistrate de presa vremii - fie că era vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Păunescu-Ulmu (Poezia lui Eminescu, 6/1931), C.S. Nicolăescu-Plopșor (Un monument scitic, Suhastru, Dolj, 3/1932), Radu Rosetti (Câteva amintiri despre regele Ferdinand, 1-3/1934). Numărul 1-3/1934 este închinat centenarului Colegiului Național „Carol I”, între colaboratori figurând D. Gusti, Gh. Țițeica ș.a. Numărul 1-2/1939 este dedicat semicentenarului morții lui Mihai Eminescu, numărul 7/1940, centenarului nașterii lui Titu Maiorescu. După cel de-al doilea război mondial, publicația reflectă schimbările produse în învățământ, Ștefan Voitec îndemnând acum tineretul la muncă intelectuală
ION MAIORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287575_a_288904]
-
a fost primită cu interes nu doar de colecționarii de folclor, cei mai mulți învățători și preoți, ci și de personalități precum Simion Mehedinți, George Enescu, N. Iorga, I. G. Duca, D. Cuclin, Ion Bianu, Gh. Murgoci, N. Cartojan, V. Pârvan, G. Țițeica, Octavian Goga, I.-A. Candrea, D. Gusti, M. Dragomirescu, G. Murnu, P. P. Negulescu, Liviu Rebreanu, Cezar Petrescu, Gala Galaction, Tudor Vianu. Bunăoară, D. Cuclin a afirmat că revista bistrițeană era „cea mai dragă publicație din țară”, iar N. Iorga
DUMITRESCU-BISTRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286911_a_288240]
-
comitet condus de G. T. Buzoianu. În aprilie 1892 la R.ș. colaborează cu poezia Cele trei porunci Al. Macedonski. Mai scriu Traian Demetrescu, Petru Vulcan, N. Burlănescu-Alin, G. T. Buzoianu, C. D. Fortunescu, P. Andreescu și I. Culescu. Gh. Țițeica, viitorul matematician, își continuă aici activitatea de recenzent literar inaugurată, înainte de 1890, în câteva efemere reviste editate de el la Turnu Severin. La „Poșta redacției” din numărul 6 (aprilie 1892) i se răspunde unui tânăr, Ștef. Iosif, din București: „Încercați
REVISTA SCOALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289259_a_290588]
-
elogiu muncii intelectuale, iar Gala Galaction semnează articolele Sfânta Scriptură și străjeria și Regele și Biserica. Sunt reproduse numeroase fotografii de epocă, extrem de prețioase, în special pentru istoricul perioadei. Alți colaboratori: George Breazul, Al. Lascarov-Moldovanu, Simion Mehedinți, Octav Onicescu, G. Țițeica. A.P.
STRAJERUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289969_a_291298]
-
debuturi, colaborări necunoscute anterior, o sursă de revelații fiind rubrica „Poșta redacției”, unde sunt de găsit, la primele lor încercări, personaje menite să își facă un nume: N. Batzaria, N. D. Cocea, St. O. Iosif, I. Popovici-Bănățeanul, Nuși Tulliu, Gh. Țițeica, viitorul matematician ș.a.); atribuiri, în cazul unor scrieri nesemnate. Curiozități, filiații destul de îndrăznețe (Petru Albulescu-Albastru, „un precursor al lui Urmuz”), ipoteze convingătoare (motivul ranchiunei lui Caion împotriva lui I. L. Caragiale), câte un flash surprinzător (Take Ionescu scriitor) colorează suitele de
ZASTROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
cu participări notabile: Gustave Le Bon, Félix Le Dantec, Achille Loria, Wilhelm Wundt, Émile Boutroux ș.a - și alta, restrânsă la hotarele țării, în 1915 - Universitatea și chestiunea națională, cu puncte de vedere ale profesorilor universitari C. I. Dissescu, G. Țițeica, Constantin M. Sipsom, N. Măldărescu ș.a. Mult dezbătută este și decizia istorică în fața căreia se afla România, și anume de partea căror Puteri să intre în război, atitudinea redacției fiind în genere pro Antantă. În acest sens, se publică studiile
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
educativ (Octavian Goga, St. O. Iosif, C. Sandu-Aldea, Constanța Hodoș, Simion Mehedinți, Ion Bârseanul, prin care se continuă programul de la „Vatra”. Mai colaborează G. Demetrescu, Th. D. Speranția, Ion Bârseanul, G. Bogdan-Duică, Al. I. Hodoș (I. Gorun), C. Rădulescu-Motru, G. Țițeica, Al. Tzigara- Samurcaș, scopul ziarului fiind acela de a ține locul unei mici enciclopedii cu caracter de popularizare. M.Pp.
MINERVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288157_a_289486]
-
Fiică a Elisei (n. Mainge) și a lui Grigore Archip, ofițer, A. a absolvit, în 1913, Facultatea de Matematică din București și a predat această disciplină la diferite școli, între 1923 și 1927 funcționând și ca asistentă a profesorilor G. Țițeica și D. Pompeiu la seminariile de geometrie analitică și de mecanică ale Facultății de Matematică. Formația sa profesională se va reflecta în viitoarele scrieri epice și, mai pregnant, în cele dramatice, prin rigoarea construcției, exactitatea relatării și logica foarte personală
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
Prin aceasta se aproba de către conducerea partidului înscrierea în partid a unui număr însemnat de personalități marcante ale culturii și științei românești. Între aceștia, se aflau intelectuali de marcă: Alexandru Codarcea , Mihai Ralea, Constantin Nenițescu, Gheorghe Ionescu-Sisești, Horia Hulubei, Gheorghe Țițeica, Dan Bădărău, Tudor Arghezi, Demostene Botez, George Călinescu, Zaharia Stancu, Ion Jalea, Gheorghe Dumitrescu, Ion Dumitrescu, George Ivașcu 113. Ședința de constituire a A.D.I.R.I. Reuniunea inaugurală a Asociației s-a ținut la București, în ziua de 15 martie 1966
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de o solemnitate deplasată, de parca ai fi zis că a intrat într-o biserică. Și lui îi plăcea prea mult materia. Ne vorbea mereu cu admirație de marii matematicieni ai antichității, dar și de ai noștri, de pildă despre Șerban Țițeica, pe care îl diviniza dîndu-ne să înțelegem că pe un om mare nu-l poate admira unul mic. Într-adevăr făcea acest lucru strivindu-ne în același timp prin ironii mușcătoare și calificative care ne înjoseau; că, de pildă, niciodată
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
om mare nu-l poate admira unul mic. Într-adevăr făcea acest lucru strivindu-ne în același timp prin ironii mușcătoare și calificative care ne înjoseau; că, de pildă, niciodată vreunul dintre noi nu va ajunge nici un Euclid, nici un Șerban Țițeica. "Bine că ai ajuns tu!" îi răspundeam eu în gând și nu învățam nimic. "O să te lase corigent!" îmi spuneau ceilalți speriați. "Ei și? O să învăț pe trimestrul III și o să fie silit să-mi dea zece și îmi iese
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
liceul din Galați, „cercul de lectură” Botoșani. 253 Societatea „Matematica Bârlădeană” a dovedit as tfel că pe lângă rolul modest de a întreține „atmosferă ma tematică” acolo unde este - cum spunea într‐ o altă scrisoare adresată conducerii ei, renumitul matematician Gh. Țițeica - mai are și rolul de a face să se nască această atmosferă acolo unde nu‐i, ba și mai mult își aduce modestul ei aport la valorificarea și recunoașterea științei românești.” Anuarul cuprinde Probleme propuse, note, conferințe ca și Soluții
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Câmpina. Revista “Știința tuturor” apărută la 20 octombrie 1918, la Craiova, avea să fie ultima inițiativă de cultură a celui care bolnav și sărac, moare la 7 noiembrie 1918. S-a bucurat de aprecierea unor personalități Flammarion, Lowel, Berberich, Brenner, Țițeica, C. Istrate, I. Simionescu etc. Unele documentare au o subtilitate care, nu întâmplător, acuză, ca în cazul de la Observatorul astronomic din Iași, unde citim întâmplarea din “neuitatul an 1966”, când “sub privirile pasive ale tuturor astronomilor din țară, a fost
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]