167 matches
-
să-mi cos... Citește mai mult Să-ți bagi săgețile-n dos,Dragă Cupidoane,Că m-am săturat, serios,De ale tale toane.Mereu ți se pune pata,Inima să-mi dai...Când la una, când la alta,Te-ai țicnit sau ce-ai?!Lasă-mă-n durerea mea,Cu amoru' tău...Că niciuna nu mă vrea,Zici că-s Frone, zău! Fug de mine ca de dracu',Sunt chiar așa urât? Ia-ți și tolba, ia-ți și arcu',Și-agață-le
ANDREEA VĂDUVA [Corola-blog/BlogPost/370176_a_371505]
-
15 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Să-ți bagi săgețile-n dos, Dragă Cupidoane, Că m-am săturat, serios, De ale tale toane. Mereu ți se pune pata, Inima să-mi dai... Când la una, când la alta, Te-ai țicnit sau ce-ai?! Lasă-mă-n durerea mea, Cu amoru' tău... Că niciuna nu mă vrea, Zici că-s Frone, zău! Fug de mine ca de dracu', Sunt chiar așa urât? Ia-ți și tolba, ia-ți și arcu', Și-agață-le
DRAGĂ CUPIDOANE... (SATIRĂ) de ANDREEA VĂDUVA în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352691_a_354020]
-
2000, că mare parte din maneliștii ăștia rași la tîmple și cu cerceluș în stînga vor contribui, și ei, la deriva de azi a României. Cînd un exemplar întrebat în toamnă a răspuns: L-am votat pe Vadim pentru că e țicnit, nu-mi închipuiam că voi descoperi stupefiat și nu prea o alternativă acnee la zbîrciurile și celulitele "românilor verzi". Mai e o speranță: că bila rasă și cercelușată nu va clona într-atît încît să defilăm cu celălalt distih: "Țicniți au
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prea o alternativă acnee la zbîrciurile și celulitele "românilor verzi". Mai e o speranță: că bila rasă și cercelușată nu va clona într-atît încît să defilăm cu celălalt distih: "Țicniți au fost, țicniți sînt încă/ Și-or fi cît neamul țicni..." 10 mai Urcat la Cetățuia, în paradisul priveliștii, ochii îți cad pedeapsă! pe monstrul părăsit al C.U.G.-ului. Pentru că monstru a fost și în gîfîiala lui de început, monstru e și acum, mai ales acum, uitat aici, blestem industrial
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe ceilalți doi unul și una pe tortuar și vine fugind în fața mașinii. (Evident, ras la tîmple, cu cerceluș în stînga.) Încetinesc, neștiind ce l-a apucat. Se-aruncă pe botul mașinii și-și lățește fața pe parbriz: O fi țicnit? Mi-ar plăcea. Nu: Cei doi de pe trotuar fac pe ei de rîs. Ăsta continuă să-și turtească fața de monstru și, în timp ce dau încet înapoi, se prelinge pe asfalt. E, în Bucovina, vestita mască de urît, rivalizînd, în frumusețe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și cum. De fapt, sînteți drăguță să mă lăsați singură pînă vine ea? Vreau să mă concentrez asupra... feminității mele intime. Esther Își dă ochii peste cap, apoi pornește spre ușă și-și scoate capul pe hol. — Pam, Încă o țicnită de pacientă de-a Venetiei. Vrei s-o anunți pe pager? — Bine. Revine În sală. — O anunțăm pe Venetia că ești aici. Între timp, eu completez astea. Deci ți s-a rupt apa cînd erai acasă? — Îhîm. — Și cealaltă moașă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
sau ore,/se completau,/se intercalau,/se suprapuneau inegale,/mai scurte,/mai lungi,/mai repezi,/mai rare,/pe tonuri diverse,/cristaline sau grave...”); croitorul posedă un degetar miraculos care coase singur; pălărierul cu o ureche retezată de o schijă se țicnește; savantul entomolog aplică pedagogia propriilor săi copii ignoranți, obligându-i cu sadism să savureze insectele pe care nu le (re)cunosc; un mitoman se închipuie Regele Soare; învățătorul necromant „peripatetiza cu Aristot din Stagira/ sau flecărea cu Erasm Rotterdamus,/iar
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
el le acordă unor reviste de renume sunt interpretate de Peggy ca declarații de dragoste adresate ei personal. Tânăra își cumpără lenjerie sexy și o cantitate substanțială de anticoncepționale. Confruntați cu acest comportament, părinții cred despre Peggy că s-a țicnit, iar prietenul ei, care exista cu adevărat, dispare „în ceață”, locul lui fiind luat de către faimosul cântăreț rock. În acest caz, distorsiunea transformă realitatea exterioară pentru a o face conformă cu visurile lui Peggy, iar prietenul ei se transformă într-
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Vezi că-i mai prudent să rămân aici? remarcă germanul. Scutură din cap. — Ți-am spus că nu mi place să mă duc în mulțime. Mai bine căutăm un loc să ne așezăm un pic și să discutăm... — Te-ai țicnit de-a binelea? se înfurie Rufus. — Parcă ziceai că-i pauză...? — O fi, dar nu pentru mine. Pusio începe să dea semne de nerăbdare. Nu mă mai amâna atâta! ridică tonul. Doar vin cu o mi siune din partea principelui, ce naiba
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Geraldine scoate un râs strident. ― Continuă, spune Ben, vezi dacă-l poți face să vorbească murdar. ― Da? tastez eu. De ce nu-mi spui EXACT la ce ești tu cel mai bun? ― Nu-mi vine să cred, spune Ben, ne-am țicnit de tot. Dar rânjește cu gura până la urechi. ― Bine, Dulceață. Vrei să știi ce se întâmplă dacă ieși cu mine? ― Dragă, de-abia aștept să aflu. ― Păi în primul rând, nu ne-am deranja să mergem la un restaurant, te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
sfârșite și toți trei stăteau în aceleași poziții ca în ajun. Doar lumânarea se consumase, marcând trecerea unui timp ireal și acum flacăra ardea degetele cerate ale fetei. Doar tu mă poți salva, șopti Vanghele. Tu ești bătrân și cam țicnit probabil. Ia-le tu și fă ce oi ști cu ele. Le iau pe toate, rosti bătrânul primele vorbe din noaptea aceea lungă și ele căzură ca niște bile de sticlă pe mozaicul unei catedrale. Rămăseseră astfel împietriți tot restul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
sfârșite și toți trei stăteau în aceleași poziții ca în ajun. Doar lumânarea se consumase, marcând trecerea unui timp ireal și acum flacăra ardea degetele cerate ale fetei. Doar tu mă poți salva, șopti Vanghele. Tu ești bătrân și cam țicnit probabil. Ia-le tu și fă ce oi ști cu ele. Le iau pe toate, rosti bătrânul primele vorbe din noaptea aceea lungă și ele căzură ca niște bile de sticlă pe mozaicul unei catedrale. Rămăseseră astfel împietriți tot restul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
galbene, stătea acum În picioare cu grație, arătos, cu genele lui lungi. Câtă normalitate, câtă stabilitate era Wallace gata să sacrifice pentru a căpăta slava nebuniei? — Unchiule? — A, da, Wallace. Unii erau excentrici, unii erau histrionici. Probabil Wallace era chiar țicnit. În cazul lui era nevoie de un efort puternic pentru a deveni interesat de evenimente obișnuite. Poate de aceea statisticile sportive Îl aruncau În așa o febră, de ce atât de des părea să fie În spațiul cosmic. Dans la lune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
mine. Am crezut că îmi pierd mințile. Mi-a fost așa de teamă. Am sunat-o pe mama, i-am spus ce trăisem și a fost foarte îngrijorată. Nu te-a crezut? — În nici un caz! A crezut că m-am țicnit. A vrut să mă ducă la spital. Nu m-am dus la serviciu în ziua aceea. Mi-a fost rău de la stomac și m-am culcat la loc. Mai târziu, pe seară, am dat drumul la televizor. Canalul de știri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
stăm de vorbă“. Cunoșteam toată povestea, o citisem în cărțile ei, dar era fascinant s-o auzi chiar din gura ei. Știam și ce s-a întâmplat apoi. Mama ei s-a hotărât să nu-i mai spună că e țicnită și a început în schimb să organizeze întâlniri pentru ea. Toată familia ei lucra acum pentru ea. Tatăl ei era șoferul, sora ei mai mică lucra la biroul pentru rezervări și, deși fostul ei soț nu lucra pentru ea, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
disprețul celorlalți ca urmare a originii sale modeste, se topea În amabilități cu enigmaticul copil. Miquel Moliner, care Îl Învăța noțiunile elementare de șah și Îl privea cu un ochi cinic, era cel mai puțin convins dintre toți. — Ăsta-i țicnit. VÎnează pisici și porumbei și Îi chinuie ore În șir cu cuțitul. Apoi Îi Îngroapă În păduricea de pini. Ce mai distracție! — Cine zice asta? — Chiar el mi-a povestit deunăzi, În timp ce eu Îi explicam cum sare calul. Mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
pe la Cain sau Marquee? —Păi, mda, nu sunt convinsă că o să mă sune, dar dacă da, atunci cred că... —A, o să sune, Bette, o să sune. Mă bucur să aud că Îți convine ideea. Pentru că, să-ți spun sincer, ai fi țicnită dacă nu! Plec devreme azi, așa că weekend plăcut! — Sigur. E bine. Și ție, Kelly, am spus, apropiindu-mă și mai mult de ușă, fără să-mi dau Încă seama că tocmai Îi promisesem șefei mele că o să mă culc În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
mai mulți angajați cu numele de Sammy? Nu știam că paznicii fac muncă de birou. Da, bună, ce mai faci? am spus cât mai profesional posibil, deși el nu-și amintea cu siguranță cum mă chema sau că eram fata țicnită cu umbrela. —Excelent. Am primit mesajul tău, iar Amy m-a rugat să te sun, pentru că ea e ocupată toată după-amiaza. Restul fu acoperit de urletul sirenelor. —Scuze, n-am Înțeles ce ai zis. E cea mai zgomotoasă sirenă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
buni oșteni ai mei sunt pregătiți să vă Întâmpine. - Cei mai buni oșteni? - Desigur, commandante. Bucătarii. Bucătarii mei au avansat până la linia voastră de apărare și au pregătit vițel la proțap. O fi spunând vărul meu Ștefan că m-am țicnit În temnița de la Vișegrad, dar nici n-am ajuns atât de năuc Încât să atac oștenii Ordinului scutului și spadei. Iar pentru căpitanul Oană, dacă medicul venețian Îmi permite, am un vin tocmai potrivit. - Cotnari? se auzi glasul lui Yves
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
bătăturii, că acolo se improviza bucătăria cu asemenea prilejuri, și dădea ordine roiului de femei care roboteau În jurul lui. Mai pune o mână de sare, una de piper boabe, câteva borcane de bulion, zece ouă. Femeile știau că e cam țicnit și, dacă Îndrăzneau să-i dea sfaturi ori să-i Întoarcă vorba În vreun fel, ăla le gonea de acolo, le fugărea și le pocnea În cap cu un linguroi de lemn. Nu le primea Înapoi și cerea de la gazdă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
faci un ibric de cafea? Vreau să rămân trează toată noaptea și să mă uit cum mijesc zorii peste papură și trestii. Ei bine, eu nu mai am chef, zise Gaskell. Noaptea trecută mi-a fost de-ajuns. Tipul ăla țicnit din baie, cu păpușa după el, și Schei, care s-a tăiat singur... E suficient pentru o singură zi. Eu mă duc să bag cornul în pernă. — în punte, zise Sally. Să bagi cornul în punte, Ge. Aici jos o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
de biserică nu au cum să nu fie niște oameni care să ne aștepte să facem semne cu o lumină! — N-am putea să dăm foc la ceva? întrebă Sally. Cineva ar putea să vadă fumul și-atunci... — Te-ai țicnit? Cu tot combustibilul ăsta plutind prin jurul nostru, numai să te-apuci să faci un foc și-atunci sigur o să se vadă ceva. Cum ar fi explozia unei ambarcațiuni și niște cadavre. — Am putea să umplem o canistră cu benzină, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
soția? — întreg la minte? Nu-mi trece prin cap nimic care să sugereze măcar un strop de minte atunci când îți ucizi nevasta și îi arunci cadavrul... Sergentul Yates preciză: — Vreau să zic, domnule, că, după părerea dumneavoastră, domnul Wilt este țicnit? Domnul Morris ezită. După părerea lui, un număr considerabil de membri ai catedrei sale puteau fi considerați dezechilibrați mental, dar în nici un caz nu-i venea să facă reclamă acestui fapt. Pe de altă parte, poate i-ar fi cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
am spus să nu vorbiți. — Trebuia să le spun ceva. Altfel nu m-ar fi lăsat să dorm și continuau să îmi pună iar și iar aceleași întrebări idioate. Habar n-aveți în ce stare te aduce chestia aia. Te țicnește la cap. — Sincer să fiu, domnule Wilt, în lumina mărturisirii pe care ați făcut-o, îmi vine greu să cred că mai era cazul de așa ceva. Un om care, de bună-voie și nesilit de nimeni, face o asemenea declarație în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
mi bag telefonul În geantă. Totul e... perfect. DOUĂZECI ȘI CINCI Intru În sală fără să știu pe unde calc de panicată ce sunt. Ce-am făcut ? Ce-am făcut ? Am trădat cel mai prețios secret din lume al lui Jack, unei țicnite fără nici un dram de moralitate, obsedată de răzbunare și purtătoare de Prada. OK. Calmează-te, Îmi spun pentru a mia oară. De fapt, nu știe nimic. Iar ziaristul ăsta probabil că nu va afla nimic. Vreau să spun că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]