75 matches
-
ne învoim și să disbracăm toate goanele dintre noi”, și anume, decide ca muntele Mușa să fie dat înapoi poienarilor, luându-l de la nerejeni, și „să rămâie fieștecare hotar în stăpânirea veche ce au urmat până acum, după cuprinderea usăbitelor țidule ce avem la mână fiișticari trup de moșie, întrebuințându-ne și la pădure, precum și din vechi au trăit părinții noștri, fără oprire, la locurile ce vor fi codri; însă numai satele ce vor fi lipsite de lemnul trebuitor, fără a
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
II: împărțirea din 1831 - sau 1829; tensiuni provocate de acapararea de către sate.) O nouă întrunire a Vrancei din 1831, sau 1829 după alte surse, este definitorie: „Încă din 1818 s-au împărțit munții Vrancei pe 14 hotare, dându-se fieștecăruia țidulă spre a i se ști stăpânirea. Și pe acea împărțire s-au cisluit în toată vremea și dările asupra moșiilor Vrancei. Iar apoi unele dintre sate și mai ales cele mai cu putere au împins a răpi și ei de la
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a fi bine de dânșii. Și au pus Șeremet un copil al lui ce știe scrii bine turcește, iar Dumitrașco-vodă au dzis că n-a pute copilul scrie cu dăscălie, fiind tânăr. Însă au dzis să scrie întâi pre o țidulă de hârtie mică vro doao rânduri să vadză cum scrie. Iar acel copil, fiind telpiz (viclean n.n) bun, au scris... Nu este mai mare blăstămat în lume decât omul cela ce are o fărâmă de pâine în mână și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pe care o voi include atât În volumul Scriitori băcăuani, cât și În PB7. 6 iunie 2012 Zi bulversantă, În care a trebuit să merg la Onești, unde cvartetul Galben a dat iar cu... subsemnatul la notar, obținând o nouă țidulă necesară Întocmirii dosarului cadastral. După săptămâni În șir de așteptare, inginerul Talpău se pare că a găsit o soluție pentru a ieși din furcile caudine ale birocrației românești și va Întocmi doar două cadastre, În locul celor patru pe care le
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
practicat de Aculin Tănase îl constituie evocarea, printr-o rimă în -ula, a sexului bărbătesc. Ni-l închipuim pe autor chicotind satisfăcut după versificarea unor asemenea glume golănești: „Nudism la Costinești cu Aculin: Aculin amorezat / Și-a uitat la noi țidula; De mai umblă dezbrăcat, / O să-și piardă chiar și... / (o yoghină din MISA)“ „Adrian Mutu și haremul: O divă când o ia hai-hui, / pe Mutu-l caută - credula! Și el o vrea-n haremu’ lui, / dar nu îl mai ajută... nimeni
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
curs de bucătari. Ispita se regăsea pe un anunț prins pe Scândura Neagră ce-și avea locul în fața clădirii cazarmei în care funcționa administrația lagărului. O față, desenată naiv, de omuleț cu bonetă de bucătar făcea și ea reclamă pe țidula cu anunțul. În fostul punct veterinar al regimentului de cavalerie, cel mai aberant dintre cursuri avea să ne solicite câte două ore pe zi. Trebuia să-ți aduci hârtie de scris. Ce bine că, la Marienbad, atunci când am intrat posesia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pe aia...“ „Ronja, cu sau fără bacalaureat, tu ar trebui să...“ „Lucas și Leon, vă sfătuiesc insistent...“ „Ei, Rosanna, tu ai putea mai târziu să începi să...“ În orice caz, după o jumătate de oră m-a făcut fericit o țidulă cu ștampila oficiului pe care erau scrise de mână adresele a trei firme de pietrari. Îndatorate fiind artei monumentelor funerare, toate se găseau în apropierea cimitirelor orașului. Iar lucrurile decurgeau cu totul nebirocratic. Nu se cereau certificate școlare. Ciudat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
fi lipsit cheful sau ocaziile; că azi mă vedeți domniile voastre În clipe de restriște, Însă a fost o vreme cînd eram chipeș și viteaz ca nimeni altul și, chiar și așa, dacă adulmecam cumva că erau cam curve, le ceream țidula de identitate sau, În lipsa ei, autorizația În scris din partea tatălui, ca să nu Încalc etica. Tata Își dădu ochii peste cap. Cu dumneata e imposibil să stai de vorbă, Fermín. Eu dacă am dreptate, am dreptate. Am luat pachetul pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
vînzare casăle din Eș, ce sînt lîngă Dancul, la Ulița Strîmbă...la care văzînd noi că nu ni să plătescu casăle cu acești bani am socotit să se strige la mezat...și dînd răvaș la mării sa vodă au ieșit țidulă gospod ca să se strige la mezat; și la acest mezat ce s au strigat de telal (negustor ambulant care-și strigă marfa n.n.), în 30 zili, s-au aflat de au dat mai mult...Ilii Herescul ot vistierie, adică 1505
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
orânduiască la ținutul Romanului 30 cai pentru ridicarea agarlâcului măriii sale pașii”. Cu aceeași strășnicie vine și porunca către Toader jitnicer - ispravnicul ținutului Iași „să orânduiască 60 cai și 10 cară câte cu 4 boi...pentru ridicarea agarlâcului pașii”. O „țidulă” primește și aga orașului Iași, care trebuie „să facă de la breslele din Iași 20 căruțe câte cu 2 cai, și...40 oameni slobozi...să margă păr la hotar”. Apoi „Iordache vel căpitanului de codru, să orânduiască pe ținutul Fălciiului 50
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
-s voinic de țară, Duce m-oi din țară-n țară Până-n dalba primăvară, Aste împlini-le-voi Și țara lăsa-mi-o-voi. 213 Spune-mi, spune, pui de cuc, Pe ce cale să apuc? Pe calea pe sub pădure Nu ne trebuie țidule. La țidule-i îmbulzală Și la țidule ne-ntreabă De-un cal sur și-o iapă neagră, Cal sur n-am văst de când sunt, Iapă neagră nici de cât. 214 Peste Mureș, peste Tisă Este - o nanuliță --mprinsă Cu lacrimi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de țară, Duce m-oi din țară-n țară Până-n dalba primăvară, Aste împlini-le-voi Și țara lăsa-mi-o-voi. 213 Spune-mi, spune, pui de cuc, Pe ce cale să apuc? Pe calea pe sub pădure Nu ne trebuie țidule. La țidule-i îmbulzală Și la țidule ne-ntreabă De-un cal sur și-o iapă neagră, Cal sur n-am văst de când sunt, Iapă neagră nici de cât. 214 Peste Mureș, peste Tisă Este - o nanuliță --mprinsă Cu lacrimi pe alba
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
din țară-n țară Până-n dalba primăvară, Aste împlini-le-voi Și țara lăsa-mi-o-voi. 213 Spune-mi, spune, pui de cuc, Pe ce cale să apuc? Pe calea pe sub pădure Nu ne trebuie țidule. La țidule-i îmbulzală Și la țidule ne-ntreabă De-un cal sur și-o iapă neagră, Cal sur n-am văst de când sunt, Iapă neagră nici de cât. 214 Peste Mureș, peste Tisă Este - o nanuliță --mprinsă Cu lacrimi pe alba-i față Cu un pruncușor
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
era el atunci... atunci când m-o pălit glonțul, ajungeam în groapa comună a morților sau și mai rău rămâneam pe linia frontului inamic și mă lăsau să mă mănânce corbii, fără să știe nimeni unde am căzut... Primeai doar o țidulă în care îți spuneau că sunt dat dispărut și nimic mai mult. Așa însă uite că mai trăiesc și mai pot face un pas-doi până... Cum să mori de la un picior rupt, Toadere? Da’ tu nu pui la socoteală cât
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Gireadă și cu Costache Cărăușu, că erau cam de-o baie. Venea pe la noi și-l scotea din minte pe bădica, să facă gioc. Îi plăcea să vadă lumea veselă și să grăiască tot vorbe de-a noastre. El da țidulă pentru rachiu. Aveau ei un crîșmar, Șmil, cu care se înțelegea, în ascuns. Crîșma era într-un bordei, colo peste gard, cam unde-i ocolul gițeilor. Cîntau trei ursari: doi cu cobza și unul cu scripca. Ehei, da ce cîntare
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
orală, dar și documentar. Precizăm că respectivii autori, insuficient informați din sursele documentare și literatura de profil, folosesc termenul jumătate ca nume propriu, deși în speță este vorba de atribuirea, prin hotarnica făcută de Petrache Negrea în 1817, a unor țidule și părți date pe jumătate de bătrân și nu pe bătrân întreg. Patru sunt bătrânii pe care s-au dat asemenea părți și țidule. La fel, cuvântul iuzbașă este considerat tot nume propriu, de persoană-bătrân, cazul bătrânilor izbașea Epure (sic
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în speță este vorba de atribuirea, prin hotarnica făcută de Petrache Negrea în 1817, a unor țidule și părți date pe jumătate de bătrân și nu pe bătrân întreg. Patru sunt bătrânii pe care s-au dat asemenea părți și țidule. La fel, cuvântul iuzbașă este considerat tot nume propriu, de persoană-bătrân, cazul bătrânilor izbașea Epure (sic) și izbașea Dima (de unde Dimaci), cred și scriu autorii monografiei satului Suraia, ceea ce nu poate fi acceptat. Dar rămâne important de reținut faptul că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
al XIX-lea neschimbate. Moșia a fost împărțită pe bătrânii anteriori, 34 la număr, fiecare cu numele său și cu neamurile descendente, eliberându-se pentru fiecare ceată ce se prezintă cu spița de neam (în scris sau verbal) câte o țidulă cu următorul text: „Aceasta este spița care acum, la hotărât au dat samă după care vor ști stăpâni; și, oricari în urmă să vor găsi nepuși în spiță și să vor dovedi de niamuri, vor merge la partea lor”. Țidulele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
țidulă cu următorul text: „Aceasta este spița care acum, la hotărât au dat samă după care vor ști stăpâni; și, oricari în urmă să vor găsi nepuși în spiță și să vor dovedi de niamuri, vor merge la partea lor”. Țidulele aveau pe verso un arbore genealogic, o spiță de neam, cu prenumele descendentului, din generație în generație, înscris în conturul unei frunze. Nu știm dacă toți cei 34 de bătrâni au existat în realitate ca persoane fizice, întrucât unora nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întrucât unora nu le-am întâlnit numele și în alte documente, cum ar fi, de exemplu, Vasca, dar pentru câțiva am găsit mențiuni din care rezultă existența lor reală. Pentru cei 34 bătrâni-moșie s-au emis, credem noi, 38 de țidule, 30 pe bătrâni întregi, iar opt pe câte o jumătate de bătrân. Din toate acestea am găsit numai două, una pe bătrân întreg, iar alta pe jumătate de bătrân, bătrânul întreg fiind Vlasie, jumătatea de bătrân fiind Vasca. Am considerat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
opt pe câte o jumătate de bătrân. Din toate acestea am găsit numai două, una pe bătrân întreg, iar alta pe jumătate de bătrân, bătrânul întreg fiind Vlasie, jumătatea de bătrân fiind Vasca. Am considerat că s-au dat opt țidule pe jumătăți de bătrâni, urmărind lista cu numele bătrânilor din monografia satului Suraia, în care întâlnim atâtea nume Jumătate, acestea fiind Rafilia (femeie cred autorii, în realitate Rahilia, bărbat, descendent în prima generație al bătrânului Vasca, nume ce nu apare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care întâlnim atâtea nume Jumătate, acestea fiind Rafilia (femeie cred autorii, în realitate Rahilia, bărbat, descendent în prima generație al bătrânului Vasca, nume ce nu apare în lista surăienilor, căci a fost înlocuit de urmaș, fapt ce se verifică prin țidula aflată la noi), Scurtu, Ghioca, Sobieschi, Bulcoi, Murgociu, Stanca (bărbat) și se repetă Scurtu. Din ambele țidule aflate în păstrarea noastră identificăm generații de urmași ale căror nume le reîntâlnim, spre exemplu, în catagrafia din 1774 și în aceea din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prima generație al bătrânului Vasca, nume ce nu apare în lista surăienilor, căci a fost înlocuit de urmaș, fapt ce se verifică prin țidula aflată la noi), Scurtu, Ghioca, Sobieschi, Bulcoi, Murgociu, Stanca (bărbat) și se repetă Scurtu. Din ambele țidule aflate în păstrarea noastră identificăm generații de urmași ale căror nume le reîntâlnim, spre exemplu, în catagrafia din 1774 și în aceea din 1831. Din bătrânul Vlasie aflăm în 1774 pe un Sandul vornic, pus în spiță la generația a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
birnicilor, deși tatăl lor fusese vornic al satului. Precizez că toți cei trei sunt arătați ca fiii (sin) lui Sandul Gorgan, la satul răzeșesc Condrea. Din bătrânul Vasca identificăm pe un Ioniță, pus în spiță la generația a patra (această țidulă are numai cinci generații), scris în catagrafia din 1774 cu prenume și nume (Ioniță Bobocea), având ca descendenți pe Ion, Vasile și Neculai Bobocea, primul având dregătoria sătească de postelnicel, fiind și unul dintre protagoniștii proceselor din perioada 1802-1824, trecut
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
face o idee despre acea gospodărie țărănească. Capul gospodăriei fusese acel postelnicel Ion Bobocea din satul Condrea implicat în procesele cu sinpărtașii săi, desfășurate după 1802 și până prin 1850. Descindea din bătrânul Vasca și-l identificăm la ultima generație în țidula din 1817 a hotarnicului Petrache Negrea, urmaș al ramurii Rahilia, devenit acest nume drept bătrân în actele ulterioare și din care decurg toți Boboceștii, inclusiv cei din Suraia. Iată, dăm câteva exemple de bunuri înregistrate în act: „l-iu casa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]