221 matches
-
nimic, cel puțin, în aceste clipe. Curios. Așa era și atunci când a cunoscut-o în parc, pe bancă. Zâmbea tot timpul. Stătea cu mâinile împreunate în poala rochiei... parcă aștepta buchetul de flori pe care el l-a cumpărat de la țigăncușa aia hamțușcă... " Ia, flăcăule, florile astea și pune-le în brațele fătucii ăsteia frumoase, că asta ți-i partea, nu te zgârci!" Căzu în genunchi, cu obrajii în poala femeii. În timp ce fata pregătea cafeaua, bărbatul, ca-ntr-o rugăciune, săruta
CE UNEŞTE DUMNEZEU, NU POATE DESFACE OMUL! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ce_uneste_dumnezeu_nu_poate_desface_omul_0.html [Corola-blog/BlogPost/356150_a_357479]
-
noi respectam”. Cand aceasta ar da roade ar fi utila si “Noi vrem respect”.” Gând la gând cu bucurie, pentru că exact despre asta voiam și eu să vorbesc astăzi. Dimineață, când am ieșit din bloc, am întâlnit în scară o țigăncușă care spăla pe jos. Era micuță, fragilă și purta pe cap o băsmăluță roșie, cu bănuți aurii. N-am mai văzut-o până acum, probabil că e noua noastră femeie de serviciu. Am salutat-o și mi-a răspuns umil
Noi vrem să oferim respect! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20375_a_21700]
-
pe prima și, când să trec la a doua, m-a oprit o bătrânică: “Dă-mi și mie puțină banană!”. I-am dat-o pe toată. O oră mai târziu, veneam spre redacție, pe Academiei, și m-a oprit o țigăncușă: “Tanti, nu vreau bani, da’ îmi luați și mie ceva de la Angst?”. N-aveam timp să intru în Angst, așa că m-am oferit să-i iau covrigi. “Aș vrea niște salam cu pâine”, a insistat. “Eu înțeleg, dar tu poți
Tanti, luaţi-mi şi mie nişte salam! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19442_a_20767]
-
succint al modului cum evoluează sau involuează omul sub imperiul tuturor oportunităților și obscenităților ce ți le pune În viață destinul sau Cel-de-Sus. Și, peste toate acestea, te captivează cele două povești de dragoste, una dintre un român și o țigăncușă, Nișeta, și alta dintre nepoata acesteia, răsărită peste ani, și un student rus. Dragostea nu are bariere și de aceea are puteri inestimabile. Domnul profesor Ion C. Hiru, prin genurile literare abordate, Își face cunoscute potențialul și valențele sale literare
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
plac femeile și nu tace despre asta, chiar dacă pentru multi e ciudat că o romă e lesbiana: </spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><i>„Nimeni nu se gândește că țigăncușa asta micuța și drăguță vrea să cânte la muzicuța. Vrea să miroasă crini. Dar eu vreau, vă jur că vreau.” </i></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> Ne povestește
Cronica Spectatoarei - Meraptuchi, Giuvlipen! () [Corola-website/Science/296190_a_297519]
-
dintre trei axe de oprimare, pentru că este romă, femeie și lesbiana. Iar ea se întreabă cu un umor amar: </spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><i>„Adică sunt mai țigăncușa decât drăguță? Sau mai țigăncușa decât pe invers? Ce chestie.” -</i></spân></spân></spân></spân></spân></p> În povestea celei de-a treia femei, <spân lang="ro-RO"><b>Gadjo Dildo</b></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român
Cronica Spectatoarei - Meraptuchi, Giuvlipen! () [Corola-website/Science/296190_a_297519]
-
pentru că este romă, femeie și lesbiana. Iar ea se întreabă cu un umor amar: </spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><i>„Adică sunt mai țigăncușa decât drăguță? Sau mai țigăncușa decât pe invers? Ce chestie.” -</i></spân></spân></spân></spân></spân></p> În povestea celei de-a treia femei, <spân lang="ro-RO"><b>Gadjo Dildo</b></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium
Cronica Spectatoarei - Meraptuchi, Giuvlipen! () [Corola-website/Science/296190_a_297519]
-
ghicitoare și cărturărese după cum erau ocupațiile femeilor sau spoitori după cele ale bărbaților. Încă din vremea studenției sale la Iași, artistul a pictat o țigancă bătrână care ghicea în palma unei tinere. De la München a trimis un tablou cu o țigăncușă care a fost expus într-o vitrină din București. Alexandru Toma a văzut acel tablou și a scris un eseu plin de considerații sociale cu privire la etnia țiganilor din România. La Muzeul Național de Artă din București există mai multe "Cărturărese
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
afirme că în ultima perioadă, desenele animate ale lui A. Petrescu aveau sonor. Intră în această vâltoare numită "cinematograf" și Jean Mihail, unul din pionerii cinematografiei românești prin participarea ca asistent de regie pe lângă germanul Alfred Hallm, regizor al filmului "„Țigăncușa din iatac”". Filmul realizat în locații ca "palatul Mogoșoaia, mănăstirea Pasărea, Vila Minovici", are la bază un scenariu de "Victor Beldiman" după o nuvelă de Radu Rosseti. Este o coproducție "„Spera-Film”" - Berlin și "„Rador-Film”"-București. Interpreți: Dorina Heller, Elvira Popescu
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
Culesul viilor" a fost un film documentar artistic/publicitar, în care se făcea reclamă pentru firma "Dealul Zorilor" din Valea Călugărească. Filmul prezenta procesul de producție al vinului, din toamnă, cu îngroparea viței, până anul următor, la culesul viilor. Filmul "Țigăncușa de la iatac" are la bază un scenariu de Victor Beldiman, după o nuvelă de Radu Rosseti. Protagoniști: Dorina Heller, Elvira Popescu, Ion Iancovescu. Filmul este pierdut astăzi. Filmul sonor "Parada Paramount" a fost realizat cu prilejul jubileului casei de filme
Ion Iancovescu () [Corola-website/Science/321477_a_322806]
-
Nelson" (1935), a interpretat personajel "Dora Nelson" și "Suzanne Verdier" 30. "Une femme chipée" (1934) 31. "Să meilleure cliente" (1932) 32. "Mă cousine de Varșovie" (1931), a interpretat personajul "Sonia" 33. "L'Étrangère", (1931), a interpretat personajul "Miss Clarkson" 34. "Țigăncușa din iatac" (1923) 35. "Independență României" (1912)
Elvira Popescu () [Corola-website/Science/297469_a_298798]
-
precum: „O poveste însângerată” și „Amintiri nostalgice”. Unele lecturi provin din relatările altora, oameni de seamă din Domnești, așa cum putem exemplifica: „Durerea unei iubiri”, preluată din memoriile profesorului universitar Petru Ionescu-Muscel, despre o pasiune din copilărie, pentru frumoasa Nișeta, o țigăncușe de un farmec tulburător. Alte povestiri își trag izvoarele direct din istoria medievală, de la Basarab și mai de departe, reînviate printr-un timp al prezentului permanent, în măsura în care acele izvoare păstrează un filon al realității, pe care ni-l transmit cu
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Ştefan () [Corola-journal/Journalistic/87_a_67]
-
ziceam eu; „Aaa, deci nu-ți plac sânii mei!“; „Ba da, îi ador!“; „Mai mult decât picioarele?“ Și tot așa. Era, desigur, frumoasă când se enerva (ca și în restul timpului, de altfel), cu ochii ei mari și negri de țigăncușă, din ce în ce mai mari și mai negri, zvârlind focurile de care tot auzim în povești și romane. Dar frumusețea ei nervoasă și sinceră îmi răpea obiectul adorației și, despărțindu-mă de Bismarck printr-o mișcare de voal a cearșafului, mă deposeda de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
vindeau mărunțișuri de tot felul (articole de mercerie), găzarii și alții. Un evreu bătrân și bolnav - moș Avram -, umbla cu o căruță trasă de un cal cu un butoi cu petrol și o putină cu păcură. Mai existau lustragii și țigăncușe care vindeau flori, porumb fiert sau copt la grătar și floricele de porumb. Pe lângă toți acești ambulanți, existau și mici meseriași sau lucrători necalificați, tăietori de lemne, spoitori de cazane, albii și tingiri, reperatori de pingele și opinci, meșteri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fată și un băiat și odată au prins doi ruși în casă. Ei au sărit peste gard, au intrat în casă și fata țigăncii i-a surprins. C. I.: Soldați ruși prinși la furat la țigani!? R. R.: Da. Mama țigăncușei l-a apucat de centură pe unul dintre ruși și l-a scos în stradă, am văzut cu ochii mei. Celălalt rus reușise să fugă. Țiganul s-a urcat pe un cal alb și s-a dus la cazarmă, care
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
eu minte, încă de pe vremea Ancuței celei de demult, am luat obicei să întemeiem sfaturi și să ne îndeletnicim cu vin din Țara-de-Jos". Fântâna dintre plopi Fântâna dintre plopi este o idilă dintre Neculai Isac, un căpitan de mazili, și țigăncușa Marga. Protagonistul avea "obrazul smad cu mustăcioară tunsă și barbă rotunjită, cu nas vulturesc și sprâncene întunecoase", iar ochiul drept stătea "stâns și închis". După ce îl cinsti cu o ulcică de vin nou, comisul Ioniță îl roagă să povestească "întâmplarea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
unei gârle o "liotă de țigani" care voiau să prindă pește. Printre ei era și o "fetișcană de optsprezece ani", cu fustă roșie, Marga, pe care țiganii au certat-o deoarece se uita țintă la tânărul străin. Neculai, tulburat de țigăncușă, le-a aruncat fiecăruia un bănuț de argint și a pornit mai departe. A doua zi, țigăncușa îl aștepta la "fântâna dintre plopi" ca să-i mulțumească pentru bănuțul de argint, cu care își cumpărase ciuboțele. După ce și-a rezolvat treburile
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de optsprezece ani", cu fustă roșie, Marga, pe care țiganii au certat-o deoarece se uita țintă la tânărul străin. Neculai, tulburat de țigăncușă, le-a aruncat fiecăruia un bănuț de argint și a pornit mai departe. A doua zi, țigăncușa îl aștepta la "fântâna dintre plopi" ca să-i mulțumească pentru bănuțul de argint, cu care își cumpărase ciuboțele. După ce și-a rezolvat treburile, Neculai a revenit la "fântâna dintre plopi", unde îl aștepta țiganca frumoasă, căreia i-a promis "o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
banii. Ea îl rugă să fugă, înțelegând că țiganii și-au dat seama de trădare. În întunericul nopții a avut loc un conflict care s-a terminat tragic: un țigan ucis cu pistolul, Neculai Isac a rămas fără un ochi, țigăncușa a fost înjunghiată și aruncată în fântână... Ascultătorii au rămas "tăcuți și mâhniți", imaginându-și fântâna care nu mai exista, iar Neculai Isac cu ochiul "cel viu, mare și neguros, privea țintă în jos, în neagra fântână a trecutului". Neculai
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a lui Alfredo. Scenă 2. Saloanele Florei de la Paris. Violetta da curs invitației de a participa la serbarea organizată de Floră și apare însoțită de protectorul ei, Baronul Douphol. Petrecerea este în toi și este pigmentata cu corul și dansul țigăncușelor (Noi siamo zingarelle) împreună cu corul și dansul matadorilor (Di Madride noi siam mattadori). Apare și Alfredo care câștigă sume importante la masa de joc în dauna Baronului Douphol. În timp ce invitații sunt la masă, Violetta îl cheamă pe Alfredo și îl
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ce piatră de pe inimă mi-ai luat, râde Pribeagu. Înseamnă că există o șansă să o atingem. În timp ce el și Pribeagu au început să se certe pe faptul că era sau nu o prostituată, că era sau nu doar o țigăncușă frumușică, foarte aranjată de niște mâini murdare, care își făceau veacul oferind protecție la Crucea de Piatră sau alte zone în care oamenii gustau din plăcerile vieții, Cristi era fermecat de chipul ei angelic, de ochii ei mari și negri
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
pe dumneata ? — Grigore Ionescu, domnule. Prietenii îmi spun Grig. — Grig, amice, închide ochii, pentru că am să-ți povestesc despre o femeie de o frumusețe nemaiîntâlnită ! s-a gândit el imediat la Domnișoara Coincidență. O muză ca dintr-un vis. O țigăncușă elegantă, o modistă de lux, dar așa cum n-ați crede voi că poate exista. Cu ochii ei mari și negri, în care te puteai pierde secole întregi. Privirea mincinoasă care îți șoptea că te iubește numai pe tine și îți
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
gingașele brândușe încep să înveselească cu farmecul lor pădurea, încă mohorâtă. Este o trezire la viață, a cerului, a păsărilor, a plantelor și a oamenilor... A venit primăvara. Primăvara trezea și în noi pofte de viață.. adulmecam mireasma primăverii născânde. Țigăncușele cutreerau străzile orașului... Lăpușneanu, mai ales, îmbiind trecătorii cu buchețele de ghiocei și toporași.. ori zambile. Ia zambilica parfumată... ia zambilica..!”, te îmbiau ele, cu niște ochi de jar și un zâmbet irezistibil. A venit și luna lui aprilie... cu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Costică și sora lui sunt mereu plini de energie, mai mereu în mișcare, parcă niciodată nu obosesc! Și din ce să obosească dacă aici doar mănâncă, dorm, iau tratamentul adecvat și se plimbă. La fel se întâmplă în fiecare zi. Țigăncușa e frumoasă și bine îmbrăcată. Într-una din multele dimineți în care ne trezim la fix-șase pentru tratament, am observat ceva ce mi-a plăcut extraordinar de mult: femeia tocmai se trezise, avea părul răvășit, chipul somnoros și un zâmbet
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
trebuie să accepte să i se ia amprentele, fapt de neconceput, mai ales că funcționara americancă însărcinată cu delicata treabă este „o tânără de culoare, foarte cool în chinul ei de a pronunța nume verzi românești”. Cum ar veni, o țigăncușă, care știe să facă față situației imposibile de a nu pronunța, ca pe apă, numele celor numiți, tot într-o cimilitură, „ai noștrii ca brazii, cu mucii pe piept”. Între timp, „nea Gabi”, șoferul senatorului, e trimis de șefu’ la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]