65 matches
-
1883”, după cum găsim într-o notă publicată în „Gazeta de Galați” (nr. 22 din 19 februarie 1887), cu ocazia contractării unui împrumut de bani pe patru ani „asigurat cu prima ipotecă în moșia noastră Torceștii cu toate siliștile ei, Țiganii (Țigăneii), Sineștii și Agapii”, se precizează în act. Mai târziu, scoțându-se moșia la vânzare și neputându-se divide în atâtea părți câți moștenitori erau, se înțeleg între ei să vândă în favoarea lui Mihai și a fratelui său, Paul Balș. Acest
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
date cu altele din surse documentare în care se reflectă mai bine starea de fapt. Iată datele extrase din lucrarea menționată: Iată ce aflăm în legătură cu întinderea acestor sate compulsând și alte surse documentare. Luăm în calcul hotarnica satelor Torceștii și Țigăneii din 1777, făcută prin măsurători la fața locului de către hotarnicii Costin Negrea și Manolache Conachi. Dacă ținem seama că prin ea se urmărea aprecierea valorii în contul unei datorii a proprietarului anterior, Iordache Costache-Venin, față de viitorul proprietar, domnul Grigore III
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
km latul, luând pentru un stânjen 2,16 m și nu 2,23 m cum găsim în acte că măsurau umbrăreștenii. Deci, numai pentru Torceștii de la est de Bârlad ar rezulta o suprafață de peste 1.330 fălci. Adăugând și suprafața Țigăneilor, stabilită pe aceleași criterii de calcul și care la 1848 era contopită cu moșia Torceștilor, avem suprafața de 1.500 fălcii. Dintr-un act de mai târziu, respectiv 1883, prin care se ipoteca moșia pentru un împrumut bănesc, se aprecia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care la 1848 era contopită cu moșia Torceștilor, avem suprafața de 1.500 fălcii. Dintr-un act de mai târziu, respectiv 1883, prin care se ipoteca moșia pentru un împrumut bănesc, se aprecia că moșia „Torceștii cu toate siliștile ei, Țigăneii, Sineștii, Agapii sunt în întindere de 1.641 fălcii și 27 prăjini”, după ce anterior fuseseră vândute „d-lui C. Bușilă 224 fălcii pădure”, ceea ce dă un imobil funciar de 1.865 fălcii și 27 prăjini numai în stăpânirea boierilor Balș
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de mai târziu, găsite în sudul Moldovei, inclusiv în așezările antice de pe teritoriul umbrăreștean, stau mărturie a acestei realități. În zona noastră, segmentul de drum străvechi se afla cu traseul pe malul stâng, al Siretului și străbătea așezările medievale Sineștii, Țigăneii, Slobozia-Torcești (marginea de vest a satului actual Salcia), Siliștea sudică, cotea de aici spre Movileni-Furceni-Cosmești-Poiana etc.. Că drumul acesta de pe partea vestică a interfluviului Bârlad-Siret, mai ales pe segmentul din teritoriul nostru, a fost intens folosit și în Evul Mediu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
teritoriul comunei noastre au cunoscut amândouă formele de stăpânire, adică cea veche a devălmășiei despre care am vorbit, în această situație păstrându-se tot timpul jumătatea de sud a obștii umbrăreștene, și stăpănirea individuală, în care au ajuns Torceștii, Bozieștii, Țigăneii și partea de nord a vetrei umbrăreștene, trecerea la noua formă făcându-se diferit în timp și spațiu. De aici și consecința diferențierii în modul de existență și de muncă al oamenilor din întreg perimetrul hotarelor umbrăreștene. Dacă se întâmpla
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de preemțiune și o răscumpără, trecându-o în stăpânirea sa. Mai târziu, pe 30 iulie 1795, în foaia de zestre, prin care vornicul atunci Neculai Balș își va dota fiica cu giuvaiere, argintărie în vase și tacâmuri, moșiile „Torceștii și Țigănei la Tecuci, pe apa Bârladului, cu mori [...]”, la urmă înscrie și „12 sălașe țâgani de vatră”, adică șezători pe moșie. Este vorba de țiganii din categoria numită vătrași, cu așezări stabile pe vatra satului sau în jurul curților boierești unde practicau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prin țară, practicând diferite activități meșteșugărești aducătoare de venituri (ursari, lingurari, muzicanți ambulanți etc.), o parte din aceste venituri revenind stăpânului lor în fiecare an. Cum în foaia de zestre de mai sus nu figurează alte sate decât Torceștii și Țigăneii, credem că și acele 12 sălașe de țigani (locuințe de dimensiuni mici) își aveau vetrele pe aceste două moșii sau pe una din ele. O evidență mai aproape de realitate în privința numărului de țigani robi de la Torcești ne-o oferă documentul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ai moșiei Umbrărești avea numele Stănilă, iar Hărăborii, așa cum am mai menționat, își coboară originea până la acel Giurgea, al patrulea din slujitorii domnești cărora, pe 12 ianuarie 1495, Ștefan cel Mare le întărește stăpânirea pe „un sat la Dimaci, anume Țigăneii”. Îl aflăm, apoi, pe acest Giurgea în timpul domniei lui Bogdan al III-lea (cel Orb), cu rangul de mare comis, fiul său, Maxim Hrăbor, a ajuns să dețină dregătoria de pârcălab de Hotin și mare postelnic al lui Petru Rareș
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vedere întinsa obște arhaică, ar fi slujitorii domnești: Alexa, Giurca, Dragoșe și Giurgiu, despre care, la 12 ianuarie 1495, Ștefan cel Mare scrie că „ne-au slujit drept și credincios”, răsplătindu-i pentru aceasta cu „un sat la Dimaci, anume Țigăneii”. Ei trebuie să fi fost de prin partea locului. Pe unul din cei patru îl identificăm în persoana lui Giurgea Hrăbor comis, care, în 1508, cumpără la nord de Tecuci satul „Blăneștii cu moară în Bârlad”, el fiind ascendentul direct
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Giurgea Hrăbor comis, care, în 1508, cumpără la nord de Tecuci satul „Blăneștii cu moară în Bârlad”, el fiind ascendentul direct al lui Macsin Hrăbor, mare postelnic și pârcălab de Hotin în timpul domniei lui Petru Hareș și după el. Vânzătorii Țigăneilor din 25 martie 1602, în număr de opt, trebuie să fi avut rosturi militare cu veniturile aferente prin care își asigurau întreținerea familiilor din moment ce își înstrăinează dreptul de stăpânire pe satul respectiv. În 1633, Furduiu fost pârcălab este „dator lui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Băiatul, vizibil încântat, are apoi parte de un tratament special din partea preotului care-l miruiește și pe frunte, dar și pe brațul suferind, îi vorbește, îl încurajează, iar la sfârșit îi oferă chiar și o mică icoană a Sfintei Parascheva. „Țigăneii”. Pază și Ordine. Chiar pe estrada din fața Catedralei, două femei rrome stau de vorbă, par să aștepte pe cineva, omoară timpul. Mamă și fiică, originare din orașul Roman, după cum aveam să aflu ulterior. Cea mai în vârstă ține într-o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
oră, totul era calm, liniștit. „Așadar, v-am văzut mai adineauri cum ați vorbit cu femeile acelea două. Cum să nu vă văd ? Păi, nimic nu ne scapă, eu văd și musca din tavan, că doar asta îmi este meseria. Țigăneii noștri au așa, cum să vă spun eu pe înțeles dumneavoastră, evlavia lor particulară, mai aparte. Covoarele le dau de cele mai multe ori parohiilor mai sărace sau la bisericile astea noi, din beton, construite pe repede înainte, sunt mai reci și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
să scoatem vasul mai tainic, mai cu fereală, dar dacă nu vor să ne asculte ? Taci și înghite rușinea !” La fel ca și ceilalți locuitori ai Iașiului cu care am stat de vorbă, pelerini sau obișnuiți ai locului, utilizează cuvântul „țigănei”, dar o face ca și cum ar fi vorba despre niște copii neastâmpărați, dificili, minorați, pe care ești obligat să-i accepți și să-i iubești așa cum sunt, mi-e foarte greu de fapt să transcriu pe hârtie atitudinea sa. „Rândul ăsta
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
primii băieți primiți de don Calabria a lăsat această mărturie: «Eu, Noventa Alessandro, am fost primit de don Calabria pe 15 noiembrie 1906, în casa din Străduța Fontanelle. Aici am întâlnit alți doi camarazi mai vechi de școală, Meneghini Augusto [țigănelul] și Tarozzi Giuseppe. Am fost înscris la școlile elementare, Tarozzi a fost luat curând în Institutul don Bosco, iar Meneghini a fost primit de Frații Carmeliți Desculți. În timpul bolii mamei Angela am rămas singur în casă. Ajutam la cumpărături și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]