2,211 matches
-
a fost „împușcat acolo în fața vecinilor”, pentru că amplasamentul respectiv, un șanț, nu are „vecini”, adică oameni. A fost împușcat în secret, asasinat demonstrativ, fără că localnicii să aibă cunoștință despre această crimă (s-a aflat, după câteva ore, de la câteva țigănci aflate întâmplător la șosea în dimineaza aceea). Amplasamentul monumentului funerar, nu „în curte” (!), ci chiar în intersecția descrisă, dovedește cu certitudine locul real al execuției. Pe mine personal, ca rudă directă, mă doare această constatare, faptul că lucrările unor oameni
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
n-am nici un rost. Că umblu brambura. Că-s psihopată și dacă mă mărit îmi trece. A pornit spre ușă. S-a răsucit. M-a privit ușor amuzată. - Psihopată... Știi cum băteau alea? Știi cum e să te reguleze o țigancă? Să-ți lingă buduna tov. Istrate, la ancheta de la trei dimineața? Știi ce-i aia futai cu săculeți de nisip? Știi? Se rezemase de ușa sălii de așteptare, mă privea cu acel licăr blând, șăgalnic în ochi. Parcă îi era
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
gîngăniile, în toate direcțiile, micii vînzători de ziare, cu mari pachete legate cu sfoară, sub braț. Le vor împărți fiecare într-un perimetru precis delimitat, toată săptămîna, tot anul și în orice sezon. În diminețile de primăvară și de vară, țigăncile vînzătoare de flori, "merg cîte una, cîte două și cîte trei, cu grădinile pe cap". Coșurile largi pe care le poartă pe creștet le dau o ținută impunătoare, iar în aer adună albine și lasă miresme, culori, vorbe multe. Dacă
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
îl demistifica, iubitoare, pe "marele solitar", într-o proza vie, directă, umoristica în sensul thomasmannian al cuvîntului. Amîndoi sînt "dereglați", adică romantici. Pe Cioran îl incită agresivitatea ei de Cezara posteminesciana ("Iubita agresoare...") și visează să fugă cu "iubita lui țiganca" pe "o insulă părăsita". Pe Friedgard Thoma o tulbură elegia "bătrînului domn" și, vicleana, i se prezintă că o fată ce trebuie dusă de mînă prin Paris (mozartianul Là ci darem la mano...). De aici și lungul impas donjuanesc în
Vînătorul de fuste by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/14721_a_16046]
-
ca boschetarii. Regele Mihai nu a tâlhărit vreo ziarista. Regele Mihai nu este de părere că școala românească scoate tâmpiți. Regele Mihai nu plesnește copiii. Regele Mihai nu s-a încuscrit cu Bercea Mondialul. Regele Mihai nu bate podelele cu țigăncile prin cârciumi. Regele Mihai nu vede țigănci împuțite în presă. Privit dinspre partea Regelui Mihai, cred, iarăși, că e bine. Se poate lipsi liniștit de hăhăitul Președintelui Traian Băsescu, la fel cum se poate lipsi liniștit de zâmbetul slugarnic de
Regele nostru by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82442_a_83767]
-
vreo ziarista. Regele Mihai nu este de părere că școala românească scoate tâmpiți. Regele Mihai nu plesnește copiii. Regele Mihai nu s-a încuscrit cu Bercea Mondialul. Regele Mihai nu bate podelele cu țigăncile prin cârciumi. Regele Mihai nu vede țigănci împuțite în presă. Privit dinspre partea Regelui Mihai, cred, iarăși, că e bine. Se poate lipsi liniștit de hăhăitul Președintelui Traian Băsescu, la fel cum se poate lipsi liniștit de zâmbetul slugarnic de căprar nefericit al Premierului Emil Boc, la
Regele nostru by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82442_a_83767]
-
mecanismele pt absorbirea banilor europeni sunt complicate, rromi rezista integrării, etc. într-o țară unde poliția/miliția nu te-a protejat niciodată, discriminarea a fost o variantă. și, ca anecdota, am lucrat o dată la o firmă importantă. au angajat o țiganca de aprox 22 ani, absolventa de psihologie. ni s-a făcut un mic instructaj: să vă purtați frumos etc. și ne-am purtat pt că era drăguță și isteața, nu ne-a fost greu. nu cred că românii sunt contra
Ipocritica românească by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82568_a_83893]
-
acum 6o de ani. morții să rămână cu morții, noi încercăm să nu murim ACUM! Plecăciune, draga Dragoș! Este atat de greu să înțelegi problemă și contextul când ai o gândire limitată la “ba p-a ma-tii”, “păsărica” sau “țiganca împuțita” (a propos, nu m-ar mira dacă în privat Traian Băsescu crede că ce s-a întamplat în acea perioadă cu țiganii nu a fost un lucru rău - probabil că ne va surprinde și cu o astfel de declarație
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
cu ghinion) culorile orașului, plecase ea și nu mai era nimic de privit - Eram că una din acele păpuși sinistre, cu X-uri în loc de ochi. Din capătul străzii Mecet se auzeau - foarte încet, surdinizate de zăpadă murdară - tînguirile stranii ale țigăncilor (fiaaaareeee vechi, fiaaaareee vechi cumpăr), care mă emoționează atît de mult, aproape la fel de mult că micile anunțuri de pe stîlpi ( pierdut broscuța țestoasă de Florida - în tratament - găsitorului recompensă substanțială) care s-au înmulțit îngrijorător în ultima vreme... Cîntec eXcesiv III
Cântece eXcesive by Dan Sociu () [Corola-journal/Imaginative/11361_a_12686]
-
cedării forțate a Basarabiei. Ce s-ar fi întâmplat dacă eram eu în locul lor? MLC: Cum ați demarat acțiunea, concret? Ați putea să ne spuneți mai multe detalii despre „aventură” călătoriilor în Basarabia? Cum a fost cu instalarea troițelor la țiganca și cu ajutatul călugărilor care dormeau întrun vagon părăsit și un cosciug în frig și ploaie? NP: Am plecat în 2001 în Basarabia, la țiganca și de atunci m-am dus acolo în fiecare an, pentru o sacra misiune. Vagonul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mai multe detalii despre „aventură” călătoriilor în Basarabia? Cum a fost cu instalarea troițelor la țiganca și cu ajutatul călugărilor care dormeau întrun vagon părăsit și un cosciug în frig și ploaie? NP: Am plecat în 2001 în Basarabia, la țiganca și de atunci m-am dus acolo în fiecare an, pentru o sacra misiune. Vagonul de care pomeniți nu era chiar părăsit. Până nu de mult fusese folosit de preotul Vasile Burduja drept biserică, unde se adună satul duminică la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
an, pentru o sacra misiune. Vagonul de care pomeniți nu era chiar părăsit. Până nu de mult fusese folosit de preotul Vasile Burduja drept biserică, unde se adună satul duminică la Sf. Liturghie, apoi a fost donat celor doi călugări. țiganca, este un loc de îngropăciune a mii de ostași români aruncați de-a valma în 1941, în timpul războiului de apărare al Basarabiei. Aici am cules oase de pe câmp cum culegi ciupercile, gropile fiind făcute în grabă, la suprafață, iar cimitirul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
marii zilei, până ce am aflat un departament care abia se înființase, numit „Oficiul Național pentru Cultul Eroilor” unde am gasit oameni de mare isprava, în special colonelul Scarlat. Cu ajutorul lor s-a reconstruit Cimitirul de Onoare al Ostașilor Români de la țiganca, apoi la Cania, la Nicolaeuca la nord de Chișinău și un început de cimitir la Ialoveni, în sud de Chișinău. Prin intervenția lui Florin sârman de la Bistrița s-au confecționat la Reghin niște impunătoare și frumoase troițe maramureșene care au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
păzească locul de atacurile frecvente ale bul gărilor din satele vecine (Stoianovca), care veneau beți provocând scandaluri ca să oblige pe români să plece din zonă. La Cania rămăsese părintele Buduja să aibă grijă de cimitir. Inaugurarea oficială a cimitirului de la țiganca s-a făcut în anul 2006. Sfințirea troițelor s-a făcut de către IPS Petru, Mitropolitul Basarabiei, iar la eveniment au fost prezenți delegați ai Ambasadei Române al Chișinău și foarte mulți cetățeni basarabeni veniți să-și aducă salutul eroilor căzuți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
dată s-a aruncat gaze lacrimogene în micuța cameră pe care o foloseau românii drept loc de închinăciune, apoi tot felul de șicanii care să exaspereze oamenii ca să plece sau să renunțe la slujbele lor creștine. La o ceremonie de la țiganca cunoscusem pe Vasile Iordăchescu, român din Ucraina, care mi-a confirmat ce se petrece la Hagi Curda și am înțeles că numai cumpărând o bucată de pământ care să fie proprietatea noastră se poate construi o biserică ortodoxă, care să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ne spune: „Suspectul interogat de poliție a fost chiar Cristian Vasile, eliberat repede din lipsă de probe”. ZARAZA, cea care apare că eroina romanței pe care o cântă, atât Zavaidoc, cât și Cristian Vasile (nume dat „Zaraza”, de către autor, unei țigănci crescută în alaiul a zece cobzari) nu are nici o legătură cu povestea uciderii (din întâmplare) a unei țigănci (față orfana, care vindea flori în spate la Hanu lu’ Manuc, în preajma Pieții de Flori, uneori mai cânta să-și atragă clienții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cea care apare că eroina romanței pe care o cântă, atât Zavaidoc, cât și Cristian Vasile (nume dat „Zaraza”, de către autor, unei țigănci crescută în alaiul a zece cobzari) nu are nici o legătură cu povestea uciderii (din întâmplare) a unei țigănci (față orfana, care vindea flori în spate la Hanu lu’ Manuc, în preajma Pieții de Flori, uneori mai cânta să-și atragă clienții), chiar în dreptul restaurantului Ciocârlia, față-n față cu Tribunalul capitalei, și al carei cadavru a fost găsit de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
o extraordinară vâlvă... cu multă imaginație a scriitorilor dornici de suspans și reclamă a publicațiilor bulevardiere, care au inventat tot felul de întâmplări cu Zavaidoc și Cristian Vasile, desi nici unul nu a fost luat de poliție și interogat. Cum acea țiganca, la rândul ei, cântă romanța Zaraza, cei care au recunoscut-o, neștiindu-i numele adevărat, au declarat că-i „ZARAZA” cea care vindea flori în piață (informații de la Marin Voican-Ghioroiu). Mircea Cărtărescu în volumul „De ce iubim femeile” spune: „Zavaidoc era
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
n-ar fi existat. (Continuare din numărul trecut) Trist, slab, gol, uns cu nămol, Mitică se plimbă pe o plajă pustie cântând: Sârmane leu, sârmane leu. Noi știm cât e de greu... Mamooo!... Mitică!... Nimeni n-o să mă creadă! rostește țiganca topless, ce pretinde că, la culoare, e doar bronzata. Lasă că-ți arăt eu! o asigura Mitică fără să întrerupă cântecul: Dresat de-atâți economiști Și business-mani foști securiști... Ce-mi arăți, bre? se bagă aceea în sufletul lui. Tristețea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
paltoane?! Eu am nevoie de unu. Că acuma vine iarnă! Și... Stoica nu mai iese!... Dar ce, nu te-așteptai la asta? Cum să m-aștept?! ți-am spus că am nedumeriri politice. Și le-ai dat banii! își trage țiganca o palmă. Le-am dat. Ce, voiai să mă respingă! Cum să te respingă? Uite așa. Că pe ambasadorul american. Ce, crezi că nu se știe?! L-au respins fiindcă nu s-a înscris să joace cu ei la „Caritas
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Și domnului ambasador îi pasă? Nu-i pasă. El nu și-a amanetat paltonul. Poate are chiar mai multe paltoane. Că e o personalitate!... Dar eu? Eu sunt un pârlit. Care am ramas și fără palton, am și nedumeriri politice. țiganca îl privește lung, lung, fără să-l înțeleagă: În ce constă, bre, nedumeririli astea? Păi în credulitatea românului: “Cin ‘ se ia cu mine bine/ Îi dau haină de pe mine... Și-ai dat paltonul! pricepe brunetă dezamăgită. Exact. Am zis că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ca să nu mai par bou. Să par porc. Poate mă cumpăra vreun partid și mă mbracă în steagul lui electoral. Să-mi țină de cald la iarnă. Cu tot bronzul ei natural, care-i da ascendentă asupra celorlalte de pe plajă, țiganca rămâne uimită SÂrmane leu! de adâncimea raționamentului. Dom’ Mitică, esti mare! Știu... Dar ce folos?!... devine Mitică, în goliciunea să, un monument stoic: Sunt și eu la fel de mare cât e de puternic leul nostru național. Și îi explică: Sârmanul leu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
învîrte scenarii după scenarii, unele care merg, altele nu: Intrați în viermuiala pieței, privirea mi-a fost reținută de vrafurile de crizanteme vineții (vor reveni, ca pușca, în ultima scenă, că nu degeaba sîntem la Cehov - n.m.), pe care o țigancă le descărca din portbagajul unei Dacii, gingașele înfrigurate devenind marfă informă trîntită pe asfalt. M-am temut că l-am pierdut definitiv, maldărul de crizanteme îmi bara drumul; mai bine, de fapt ce venisem să caut în dimineața verzelor și-
Femina by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10572_a_11897]
-
cedării forțate a Basarabiei. Ce s-ar fi întâmplat dacă eram eu în locul lor? MLC: Cum ați demarat acțiunea, concret? Ați putea să ne spuneți mai multe detalii despre „aventură” călătoriilor în Basarabia? Cum a fost cu instalarea troițelor la țiganca și cu ajutatul călugărilor care dormeau întrun vagon părăsit și un cosciug în frig și ploaie? NP: Am plecat în 2001 în Basarabia, la țiganca și de atunci m-am dus acolo în fiecare an, pentru o sacra misiune. Vagonul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mai multe detalii despre „aventură” călătoriilor în Basarabia? Cum a fost cu instalarea troițelor la țiganca și cu ajutatul călugărilor care dormeau întrun vagon părăsit și un cosciug în frig și ploaie? NP: Am plecat în 2001 în Basarabia, la țiganca și de atunci m-am dus acolo în fiecare an, pentru o sacra misiune. Vagonul de care pomeniți nu era chiar părăsit. Până nu de mult fusese folosit de preotul Vasile Burduja drept biserică, unde se adună satul duminică la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]