259 matches
-
sînt tot timpul în vacanță, justiția ia prînzul cu mafia, armata a fost distrusă, administrațiile centrale și locale gem de corupți, Învățămîntul scoate pe bandă rulantă analfabeți cu patalamale superioare, Sănătatea și nivelul de trai ne trimit mai devreme la țintirim. Sunt destul de deștept să-mi dau seama că sunt prost” To’arșu Nicolăescu a mai fost pe la finanțe, e băiat cuminte și spune da. Ușor fiind de convins, el va semna porțiile arondaților la banii publici și va ieși din
To’arășu cu număratul căpițelor e cuminte și va face ce i se dictează by http://uzp.org.ro/toarasu-cu-numaratul-capitelor-e-cuminte-si-va-face-ce-se-dicteaza/ [Corola-blog/BlogPost/93434_a_94726]
-
n-ar rămâne-n mintea ce refuză / băltite ape — nici cât fir de păr — / decât Fântâna Veacului: ecluză / Minciunii travestite-n Adevăr. ” (Fântâna Veacului). „ Și toate cu meșteșugire / De ornic vechi, nelegitim, / Ce bate clipa-n izbăvire. Și izbăvirea-n țintirim. ” ( Izbăvire) Eu cred că poetul Adrian Erbiceanu ( și o să-i zic, de aici înainte, scriitorul ), scriitorul, ziceam, i-a pășit pe umbră lui Françoise Villon, învățându-i maniera, nu manierismul, care este o altă propoziție, precum trecerea de la egal la
LA FONTAINE DE CE SIÈCLE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Adrian_erbiceanu_la_fontaine_de_ce_sicle_.html [Corola-blog/BlogPost/352135_a_353464]
-
care-l vizităm, poate ne-om opri la întoarcere. Ieșim la poartă. În urma noastră se aude strigând moș Petre: - Părinte! Stai părinte! Nu iei tilifonul meu? Mi l-o trimăs băiatul, dar nu poci vorovi. Poate prinzi colo sus, la țintirim, un semnal pentru mine de la “mândra”, că eu tot îi cânt dar ea pace să m-audă: “vino mândră de mă ie și mă du la baba me”... Stăm în drum așteptând să vină să ne aducă “tilifonul”. Peste drum
VISUL de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Visul_mihaela_suciu_1347908078.html [Corola-blog/BlogPost/343564_a_344893]
-
am fi de fapt doar niște biete umbre prea slabe, prea molâi și mult prea mici să stea-mpotriva vremurilor sumbre. Dar nici nu vrem, căci unde mai găsim atâta frenezie ca-n beția ce-a prefăcut în cruci de țintirim iubirea, bucuria,armonia. Drogați de cât eșec ne-a biruit holbăm spre viitor priviri buimace ne-nțelegând de ce necontenit în întuneric totul se preface !!!... 11 decembrie 2016 Anatol Covali Referință Bibliografică: Destrămații / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2172
DESTRĂMAŢII de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2172 din 11 decembrie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1481484802.html [Corola-blog/BlogPost/361051_a_362380]
-
La un concert de clopot trist; Cât ne zbatem pentru-o pâine... Multă lume-ndoliată Ascultă-același vechi prohod Și parcă mi se pune-un nod În rășina tămâiată... Vei trece suflete un pod, În groapă, trupul o să-l lași; Prin țintirim, tăcuții pași, Încheie-al vieții episod. De-acum treci în amintire, De parcă nici nu ai fost viu; Te-așteaptă sfântul interviu Și-un etern de... pomenire. Lacrimi, dacă vor mai curge, De-atâta dor se vor usca; La moartea mea
DOR DE ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Dor_de_tara.html [Corola-blog/BlogPost/350818_a_352147]
-
Toate Articolele Autorului viața noastră e pe cale trecătoare ca o boare precum apa din izvoare ce curge mereu la vale azi ori mâine tot pierim plini de griji și de răsfățuri viața nu se ține-n hățuri se oprește-n țintirim. trecem cu ultimii cai printre foc și prin cenușă închizând ultima ușă în fanfare și alai. doar acolo-n iad sau rai graiurile noastre-s goale printre oasele finale călărim mereu pe cai. o romanță-i și-i banală viața
VIAŢA NOASTRĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 by http://confluente.ro/Viata_noastra_ion_ionescu_bucovu_1368953124.html [Corola-blog/BlogPost/350395_a_351724]
-
Sfântul Ilie, Oriunde in lume, am fi o vreme, plecați, Tot acolo, în satul bunicii, într- o stea viorie, Cu gusturi plebee, mă- ntorc în umbrarul plin, Sub bolta de struguri și tufe de iasomie, La poarta bisericii, unde, în țintirim Cineva( nu spun cine!) mi- a menit de destin. Înțelegi de ce mi- e gândul captiv, acolo, în vie. Referință Bibliografică: Gusturi plebee / Dania Badea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1928, Anul VI, 11 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
GUSTURI PLEBEE de DANIA BADEA în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 by http://confluente.ro/Dania_Badea.html [Corola-blog/BlogPost/370949_a_372278]
-
măsura Prin mii de ani lumină ca s-ajungă în veșnicia Ta Aici i-ai vrut Tu Prea Bunule ce te gândești la toate Acoperiți de-un strat prin care nici gândul nu străbate Încremeniți în lacrimi, aliniați adânc în țintirim În libertatea de la ei, nicicum nu-i timp să ni-i amintim Când soarele metalic sfidează termometrul și țara În gestul său năpraznic se răzvrătește incertă vara Căci azi urmași în generația de blugi și celular ... Citește mai mult Din
STELIAN PLATON by http://confluente.ro/articole/stelian_platon/canal [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > TE-A UITAT, BĂDIȚĂ, LUMEA ... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 379 din 14 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Te-a uitat, bădiță, lumea, Într-un pustnic țintirim, Cum ne uită, tristă, vremea, Pe toți, după ce murim... Numai eu m-așez sub teiul Ce-nflorește an de an, Încrustând în veșnic steiul, Dulce stih de moldovean. Nu mai sărutăm iubita, Recitând din versul tău, Fiindcă străjuie orbita Îngeri
TE-A UITAT, BĂDIŢĂ, LUMEA ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Te_a_uitat_badita_lumea_george_safir_1326558580.html [Corola-blog/BlogPost/361299_a_362628]
-
vindecați. DE-ACEEA, CÂND COBOR LEGAT ÎN FIARE, ÎMPOVĂRAT DE-OSÂNDA CEA MAI GREA, CU FRUNTEA-N SLAVĂ STRIG DIN ÎNCHISOARE: NU-S VINOVAT FAȚĂ DE ȚARA MEA! Aiudule, Aiudule, Temniță cruntă, Aiudul, cetatea durerilor surde, Aiudul, galera destinelor noastre, Aiud, țintirimul anilor mei! Veniți să-l lovim cu săgeată de foc! Ștefane, Măria Ta, Tu la Putna nu mai sta! Domnul Tudor să trăiască! Cum nu vii tu, Țepeș, doamne! Dar iată-l! E vodă, ghiaurul Mihai! Toți dușmanii or să
PARTEA A IV.A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1465393389.html [Corola-blog/BlogPost/385293_a_386622]
-
două țărmuri: a fi și a nu fi. Între cele două verbe se strecoară viața, asemenea unui izvor, când liniștit și senin, când tulburat și năvalnic, ”plângându-și toate amintirile”. Sentimentul curgerii timpului, efemerul lucrurilor ”umbre de pași duc spre țintirim”, ”stau înșirate casele pustii”, îi induc poetului stări de insecuritate și suferință, și ”sub gene, lacrimi peregrine” care ” ascund noian de amintiri” - își fac simțită arsura când ”neliniști urcă spre coline”. Trec anii vieții peste noi,/ Trec ani și peste
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/valentina_becart_1477222699.html [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
Așează pacea-n Rășinar. Se-ngroapă casele-n tăcere, Sub lina lunii mângâiere. Doar ici și colo câte-un muget Mai strică liniștea. În cuget Și pe sub sarici vine tihna Ciobanilor cătând odihna. Cuvântul tău înalți sublim Din Rășinari, din țintirim, Spre stele ce tăifăsuiesc Și-ngână glasu-ți îngeresc. *** Rășinarii după Goga (II) Pășteau deasupra casei tale Turme de nori și-n urma lor, Luceafărul doinea agale Rășinărenilor, de dor. Tăcute licăriri de astre Țeseau marame peste sat, Pe creste se
RĂŞINARI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1439966732.html [Corola-blog/BlogPost/373536_a_374865]
-
una dintre cele mai răscolitoare poezii ale magistrului Mihai Ursachi, poet Universal din Iași, care a “vorbit” (la propria-i slujbă de înmormântare) despre Mihai Eminescu. Din acest înalt și adânc poem, acum, când mai am zece fulgi/distanță până-n țintirim, îmi aduc în minte o strofă demonstrativă, pură și simplă, halucinantă, lămuritoare pentru cei habotnici și eretici (dar și mangosiți) deopotrivă: “La ce să mai jelească aceea ce-a fost ceară/ obscură și inertă, sortită consumării,/ când razele plecate din
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (XI – XIV) by http://balabanesti.net/2015/02/05/sa-nu-se-impiedice-apa-in-care-a-plans-dumnezeu-xi-xiv/ [Corola-blog/BlogPost/339970_a_341299]
-
Acasă > Stihuri > Reflecții > MUZEI PIERDUTE Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1939 din 22 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Muzei pierdute Te-am curtat muză celesta Pentru un vers, cuvânt sublim Cu parfumu-i de tempesta Maturând prin țintirim Au pierit spre zori ciclopii Cerul meu a obosit Doar cupola Sfintei Sofii Lumină când a trăznit La privirea-ți princiara ‘N visul meu te-am regăsit Când erupția solară Scânteia spre infinit Am cătat prin universuri Să iți deslușesc
MUZEI PIERDUTE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1461277380.html [Corola-blog/BlogPost/378489_a_379818]
-
marmură, dotate cu fotolii, televizoare și grătare, unde, de sărbători, se mai poate petrece la o friptană și-o butelcă de vin, spre bucuria decedatului și a celor veniți c-o diblă și-un acordeon s-alunge tristețea musafirilor din țintirim. Ei ca ei, cu temeiul lor antic, numai că aristocrația banului e mult mai întinsă, calificativul de „țoape” scutindu-te de caracterizări mai ample. Se recomandă ca atare printr-un snobism exacerbat: preferă ca în vacanță să joace table pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/boieri-de-vita-noua/ [Corola-blog/BlogPost/92514_a_93806]
-
semnele metempsihotice. Cert e că în cadrul dragostei avem de-a face cu gladiatori preschimbați în hipnotizatori „neidentificabili” aprioric. Aceștia ajung flămânzi , tânjind la suculentele inimi kitchoase și zumzetul caricaturilor metalice, lăcățelelor, uitate în cadrul banchetului intim, neautohton din 14, pe un „țintirim” romantic. Consider că de la paralizarea prin dulcegării, la săvârșirea actelor de inepție sau ludism nebunesc sub semnul cruciadic al hipnozei roșii, este doar un pas. Ne injectăm astfel constant fiole de iubire cu mize mistice, dincolo de care stă poate, palidul
DRAGOSTEA, O PISICĂ FĂRĂ PIJAMALE de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1487122028.html [Corola-blog/BlogPost/372385_a_373714]
-
-mi poftesc / Fără capu mi-l tăieți"), dorința de a fi îngropat în preajma stânii ("Pe mine mă îngropați / În strunguța oilor"), cu mențiunea de a nu fi înhumat în cimitirul din sat ("Pă mine nu m-astupați / Nici în verde țintirim / C-acolo mi-oi fi străin"), învelit doar în scoarță de brad bătrân, iar alături de el să fie așezate trâmbița, fluierul, tilinca, toporul etc.; este invocată plângerea oilor ("Oile cele cornute / Mîndru m-or cânta pă munte"). În unele variante
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
reduse situată între șoseaua E85 și firului de apă al Siretului. În timp această primă așezare a devenit neîncăpătoare și, vatra s-a mutat către nord aproximativ 500 m pe un teren plat mai încăpător, care astăzi poartă numele de "Țintirim". În preajma anului 1500 tătarii în urma unei năvăliri au ajuns cu jaful pană la Țintirim, iar locuitorii de aici s-au retras în păduri pe valea pârâului Valea Seaca, unde au și rămas. Ulterior oamenii locului - excepție cei din satul Mândrișca
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
primă așezare a devenit neîncăpătoare și, vatra s-a mutat către nord aproximativ 500 m pe un teren plat mai încăpător, care astăzi poartă numele de "Țintirim". În preajma anului 1500 tătarii în urma unei năvăliri au ajuns cu jaful pană la Țintirim, iar locuitorii de aici s-au retras în păduri pe valea pârâului Valea Seaca, unde au și rămas. Ulterior oamenii locului - excepție cei din satul Mândrișca - au fost împământeniți aici de Ștefan cel Mare în hotarele ținutului „Buciumeni” , noua vatră
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
în anul 1843, precum și de holeră din anul 1844 care a secerat multe vieți omonesti. Nefiind loc în curtea celor 2 biserici pentru a înmormânta pe cei răpuși, s-au făcut gropi la marginea satului, locul respective căpătând denumirea de “țintirim”. În aceste condiții, era de așteptat ca anul revolutionary 1848 să aibă un anumit ecou în această parte a țarii. Spre exemplu, la acțiunea din iunie 1848, îndreptată împotriva hatmanului Alecu Aslan, au participat și mulți locuitori din Buciumi. La
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
-l mai Încântă, ca-n poezia pe care i-o dedicase mai Înainte («S-a stins viața falnicei Veneții, / N-auzi cântări, nu vezi lumini de baluri; / Pe scări de marmură, prin vechi portaluri, / Pătrunde luna, Înălbind păreții. (...) Ca-n țintirim tăcere e-n cetate. / Preot rămas din a vechimii zile, / Sân Marc sinistru miezul nopții bate. / Cu glas adânc, cu graiul de Sibile, / Rostește lin În clipe cadențate: „Nu-nvie morții e-n zadar, copile!”»); falnicul poet, cu zidurile trupului
Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
60 de familii ortodoxe, o biserică ortodoxă (unită nu era), o casă parohială și averea bisericii de 24 cable arabile și de 4 care fânaț. În 1816, toponimele românești din sat amintesc de biserica românească din Bărăi: În Tăul Bisericii, Țintirimul Romănesc, sau se pomenește de averea preotului român (olah pap), care avea teren în Valea Șoimi și La Gruiețe. La 1848, Bărăiul este chiar un centru al luptelor armate românești, aici fiind sediul tribunatului IV al lui Vasile Simonis. După
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice situl de la „Cetatea Mare” („Cetatea Gârbești”), aflat la 3 km nord-nord-est de satul Boatca, cu vestigii din eneolitic (cultura Cucuteni, faza A); situl de pe „Dealul Țintirim II” din marginea de sud-est a satului Dagâța, cuprinzând așezări din perioada Latène (cultura geto-dacică), secolele al VIII-lea-al X-lea, secolul al XI-lea (Evul Mediu Timpuriu) și secolele al XVI-lea-al XVII-lea; și situl de
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
și cinci mixte având împreună 254 de elevi, precum și șapte biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează că reședința a plășii Lespezile a aceluiași județ, având 8000 de locuitori în satele Brăteni, Buda, Budeni, Bursucu, Gară Bădiliței, Hârtoapele, Heci, Lespezi, Țintirim și Dindin. În 1931, satele comunei erau Bursuc, Dindin, Fotin Enescu, Hârtoape, Heci, Lespezi, Șirețel și Țântirim, iar comună făcea parte din județul Baia. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Pașcani din regiunea Iași, iar în 1964, sătul
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe lista monumentelor istorice, . Satul Drăghia este atestat documentar din 1541 avându-și numele de la cneazul întemeietor Drag. Biserica veche cu hramul „Sfinții Arhangheli”, situată în partea de nord a satului în locul numit „Țintirim”, a fost construită din contribuția credincioșilor în anul 1706, după cum reiese din inscripția de pe bârna peretului din stânga ușii de la intrarea în biserică. Meșterul s-a semnat pe portal, la intrare, în locul de cinste dedicat lor sau ctitorilor, în litere chirilice
Biserica de lemn din Drăghia () [Corola-website/Science/316046_a_317375]