1,306 matches
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > DE GHEAȚĂ FLOARE LA FEREASTRĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Un ger câinos se-așează-n noapte, Și țintuiește stele-n cale. E-așa de frig că-ngheață șapte Straturi de-omături de pe vale. Încremenesc pâraie-n unde, Ca niște nefirești fantasme Și orice-i viață se ascunde. Decorul, parcă-i rupt din basme! Iar astrul nopții pare-o
DE GHEAŢĂ FLOARE LA FEREASTRĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1420134187.html [Corola-blog/BlogPost/372802_a_374131]
-
internațională, tensiunile cu Uniunea Sovietică. Apuc clanța, deschid ușa, mă afund în scaunul de piele și mă felicit a o mia oară pentru alegere. Învârt cheia și 912-ul rage la viață. Ies din parcare, schimb a doua, accelerația mă țintuiește în scaun, a treia și frânez la stop. Nu mi se pare că 912 își merită numele de rudă săracă din familia Porsche. E suficient de incisiv, de precis și de frumos ca să stea cu mândrie alături de 911, fratele său
Toamnă târzie de 1969 by https://republica.ro/toamna-tarzie-de-1969 [Corola-blog/BlogPost/338026_a_339355]
-
pe Iustin Dobrescu. Și pe cât de confuză e realitatea în care de curând s-a ancorat fără voie, pe atât mai limpede se arată trecutul acut, dureros, acel fatidic ceas al primului accident, din pricina căruia a rămas fără vedere. Deși țintuit între aparate, inconștientul lui hălăduiește liber, retrăind totul până în cel mai mic amănunt. Și prozatorul știe perfect cum să schimbe planurile real-imaginar și să redea cu fidelitate întreaga poveste. Iscusința cu care Marian Malciu schimbă cadrele este uimitoare. Situații, întâmplări
DARUL IUBIRII ŞI VIZIUNILE UNUI NEVĂZĂTOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1397580382.html [Corola-blog/BlogPost/347819_a_349148]
-
de zgura întâmplărilor prin care trecusem. Din fericire, apa caldă revenise. Suspicios, m-am uitat cu atenție în toate părțile, așteptându-mă la o altă glumă sinistră și prostească. Nimic altceva decât urmele legăturilor de pe corpul meu cu care fusesem țintuit și tatuajul cu secera și ciocanul. În rest, puteam respira lejer, nu mă stânjenea nimic. În cadă, apa curgea peste mine, împroșcând faianța, iar aburul ce se ridica înecăcios din baie acopereau pereții și oglinda. Brusc apa începu să miroase
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1474648450.html [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > SĂ HOINĂRIM Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 313 din 09 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Să hoinărim Hai să hoinărim prin cartier, Cum hoinăream când eram foarte tineri - Stelele tremurau, țintuite de ger Și ne temeam doar de Sfânta Viberi. Vroiam să fie mereu sărbătoare, Să ne asalteze mirările, Într-o tinerețe netrecătoare, De nu o cuprindeau zările. Când vorbea profesorul despre ohmi Noi corectam: „oameni!” - râzând mânzește. Profesorii, bine dispuși
SĂ HOINĂRIM de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sa_hoinarim.html [Corola-blog/BlogPost/356367_a_357696]
-
să-mi citești o scrisoare?” ...Cât era de bolnăvioară, parcă îi trecea de boală, când inspira din cuvinte suflet tânăr, inimă și trup fierbinte. Își cuibărise bucuria-n piept cu gându-n vară la eveniment. Numai că iarna geroasă a țintuit-o lângă sobă-n casă. Ea, bătrâna, nu a luat-o-n seamă și-a târâit-o până-n miez de vară, de s-au mirat vecinii și întregul sat, cum de le-a-nvis pe toate de dragul ei băiat! Dar a sosit
REÎNTÂLNIREA AMÂNATĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_i_paraianu_1401808666.html [Corola-blog/BlogPost/344669_a_345998]
-
irascibilă fac echipă cu un inventator promițător, în încercarea de a salva un monstru care terorizează locuitorii orașului. Adam Goldberg, Vanessa Paradis, Sébastien Desjours, Jay Harrington și Gad Elmaleh își împrumută vocile simpaticelor personaje, a căror poveste o veți urmări țintuiți în scaunele de cinema.
Un monstru la Paris by http://www.zilesinopti.ro/articole/4070/un-monstru-la-paris [Corola-blog/BlogPost/97506_a_98798]
-
obrazul, Rasare-n ochii tăi adânci. Vei caută petale să izgonești necazul. Acum este nimic... Totul a fost atunci! Speranța mea, ce-a înflorit în vise, Măi bântuie sub pleoapa unui nor. Vrei s-o oprești, dar legile nescrise Te țintuiesc... Te doare-atata dor! Ma-mbrac în ploi, mă înfășor în vânt Cu roua străvezie brodez pe-a zilei geana. Ai vrea să vezi iar curcubeu dansând. Îl vei vedea... Eu voi zâmbi, tu vei privi plângând! Referință Bibliografica: Târziu
TARZIU de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 by http://confluente.ro/corina_negrea_1469278267.html [Corola-blog/BlogPost/375760_a_377089]
-
te prins!". Domnitorul nu a rostit decât un singur cuvânt: "Ba!", și a încercat să apuce sabia pentru a lupta chiar și de unul singur cu atacatorii săi. Era prea târziu. Un glonț pornit din muscheta unui soldat valon îl țintuiește pe loc. Imediat, un mercenar îi străpunge pieptul cu sulița, în timp ce mulțimea ucigașilor se repede asupra sa cu halebardele. Urmează un spectacol îngrozitor. Viteazul este hăcuit și batjocorit prin praful din fața cortului său. Trupul său gol este aruncat, iar capul
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_uitat_eroii_acestei_glii.html [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
cu ochii cu un zâmbet puțin mirat, puțin ironic, puțin vesel și după o secundă și-a ridicat mâna de pe a mea și a zburat mai departe pe scări în sus. O secundă. O secundă prea lungă care m-a țintuit locului încurcat și rușinat de zâmbetul ei, întrebându-mă dacă și cu ce m-am făcut de rușine, cu tuleiele rare din bărbie, cu mâinile crescute prea repede și prea lungi decât alte părți ale corpului meu? Putea fi orice
PRIMUL SĂRUT de STEFAN KELLNER în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_kellner_1481568471.html [Corola-blog/BlogPost/376560_a_377889]
-
mai aproape! Elena se strecură tiptil în spatele soțului tremurând ușor. - Iubito, tu stai în casă, zise bărbatul, și se apropie cu oarecare reținere. Cine ești de mă deranjezi în plină noapte? - întreabă deschizând poarta. Doi ochi ca două făclii îl țintuiră de stâlpul porții. - Nu te speria, sunt dracul! Nu te holba așa la mine că mă deochi! - rânji diavolul cu satisfacție. Ne-am întâlnit și cu alte ocazii când făceam pe sperietoarea pe la ferestrele tale la doleanțele Buhei! Ha, ha
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415171822.html [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
așezământ, construit pe ruinele unor terase, arse „întâmplător”, sau falimentate intenționat, se adunaseră vecinii din blocurile apropiate. Un panou mare se înălțase în curtea bisericii. Cineva se străduia să găsească setările pentru transmisia video a slujbei, iar privirea credincioșilor era țintuită la ferestrele pe care le deschidea și închidea acea persoană pe calculator, proiectate pe panou. Se apropie și momentul răspândirii luminii sfinte. Preoții se îndreaptă spre podiumul aflat lângă panoul descris. Mira cântă alături de ceilalți. Cântă din ce în ce mai tare. Parcă își
ÎNVIEREA de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1462218115.html [Corola-blog/BlogPost/381728_a_383057]
-
-le forma potcoavei. Pe nicovală, sub bătăile ciocanului, continua finisarea potcoavelor, datul găurilor și în final răcirea acestora într-o baie de apă rece. Unul dintre meșteri dădea jos vechea potcoavă, tăia copita calului și o curăța, apoi aplica potcoava, țintuind-o în caiele. Călare, poposeam la cișmea, adăpam caii și apoi ne îndreptam spre casă. Vecinii-și ziceau, uite-o pe nepoata lui Costea, mai curajoasă și harnică decât toți băieții noștri la un loc. Mândră și plină de încântare
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
va fi să mă-nconvoi... În seara asta voi vorbi mai mult Și poate lăcrima-voi cu fruntea la pământ... Din lacrimile mele, Doamne, fă o cruce, Și-ascultă-mi, Sfinte , fiece cuvânt! Pe cruce, Tu să pui al meu păcat, Să-l țintuiești acolo cu răbdare, Să-așezi deasupra lui orice oftat, Ce am scăpat cât am trăit sub soare... În seara asta, Doamne, stăm de vorbă, Vom bea în doi o cană cu răbdare, Tu , Doamne, să mă cerți de vei voi, Eu
O MÂNĂ ÎNTINSĂ DE LA DUMNEZEU de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1478550942.html [Corola-blog/BlogPost/382233_a_383562]
-
să folosească expresii la fel de vulgare pentru a îndepărta asemenea oameni. Era pregătită să riposteze și cu forța fizică, atât cât ar fi putut ea, iar intenția asta i se citea în privirea‑i dură, plină de scârbă, prin care‑și țintuia adversarul. Norocul ei a fost că, la fel ca în alte situații asemănătoare, după o înjurătură însoțită de saliva aruncată printre dinți în fața pantofilor ei, „bădăranul” s‑a retras. Acasă Iuliana era binevoitoare și vioaie în toate situațiile. Participa de
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_2_.html [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
golașe. Plutesc în aer că un fulg pierdut de aripă măiastra. Privesc în jos, la tot ce am lăsat Iar zborul meu devine și mai hotărât, Căci, am plecat ! Mai dau odată un ocol de-asupra locului care m-a țintuit, Și-mi iau un “bun rămas” la cei ce i-am iubit. Visez că zbor ! Dar visul meu e o dorință- adevărată. Ma-nalt către ținuturi ideale, Iar sufletul îmi ține loc de “vatra”. Am luat cu mine amintirea celor
VIS DE INCEPUT de LAURA ISABELLE NICOLAE în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/laura_isabelle_nicolae_1487069121.html [Corola-blog/BlogPost/354272_a_355601]
-
-l refuzați niciodată. Poate că El are nevoie de mine, acum..." În sobă ardea focul cu flacără și din când în când vâjâia printre lemnele umede cum au stat sub streașina casei. Se făcuse liniște, o liniște fără margini ne țintuii privirea pe chipul bărbatului de lângă geam care se afunda tot mai mult în necunoscut. În ciuda frigului din casă, deși din oala de lut de pe sobă ieșeau anemic câțiva aburi, simțeam cu prin vene îmi curgea toată căldura din lume.Și
DE CE, TATĂ? de TEODOR DUME în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 by http://confluente.ro/teodor_dume_1469373919.html [Corola-blog/BlogPost/381179_a_382508]
-
că aș putea sta atât de curând în fața „unui monument” astfel, la taclale. Un „monument” viu și necunoscut și care chiar era, dar asta aveam să aflu mult mai târziu ... Ascundea în spate o istorie pe care vremurile i-au țintuit-o la zidul infamiei, i-o răscoliseră și tălmăciseră cum convenea liniei oficiale. Îi luase numele (sau renumele?) în acuzator și apărător la o adică, după cum dictau interesele „majore” ale patriei și „centrului său vital”. Nu ne-a spus nimic
SCRIITOAREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Scriitoarea.html [Corola-blog/BlogPost/349651_a_350980]
-
îndeosebi de la cei, în vremea acea, care lucrau la ziarul „Jurnalul Național”, întâii mei cititori, până să treacă la postarea materialele oferite de mine. Am început să particip la evenimente de tot felul, inclusiv literare, după ce câțiva ani am stat țintuit în camera mea citind, scriind ori privind micul ecran, meditând, oblojindu-mă fizic și moral. Singura activitate fără goluri a fost cea legată de biserică. Prezența în lăcașul Domnului, din ce în ce mai activă, mi-a dat curaj, mi-a dat forța să
FENOMEN SOCIAL? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 845 din 24 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Singuratatea_fenomen_social_marian_malciu_1366830845.html [Corola-blog/BlogPost/345976_a_347305]
-
Am fost un ghinionist o viață întreagă în privința femeilor. Trei zile am trăit într-un adevărat rai cu Adina. A patra zi, o ușoară indigestie determinată probabil de la somonul consumat cu o seară înainte într-un restaurant select m-a țintuit la pat. Adina a vrut să rămână alături de mine dar - vremea era superbă - am rugat-o să plece singură pe plajă, să nu piardă o zi de bronz. M-a ascultat până la urmă și a fost ultima oară când am
FERICIREA ESTE UN CĂLUŢ DE MARE NEGRU de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1427562858.html [Corola-blog/BlogPost/382590_a_383919]
-
de haine dezbrăcat. O vulpe care-adoarme prin lanuri, pe câmpii O, nu ucideți încă măgarul neadăpat! Iubirea-i harpa mea și deseori am rupt-o, Din pulberi, vise-amare, s-o înviez am vrut... Dar ploaia, vântul, bruma pe loc au țintuit-o... Precum un fir de pir într-un cartof crescut. Iubirea e magie terestră și stelară, Liană dulce, blândă, o trestie de zahăr. Nu-ncremenesc minunea, ci vreau să o răscumpăr... Aduce-va speranța-mi o nouă primăvară? Iubirea-i
IUBIREA de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479261103.html [Corola-blog/BlogPost/365516_a_366845]
-
acela. Femeile mironosițe aflate puțin mai departe deoarece legionarii nu le dăduseră voie să se apropie, căzură în genunchi acoperind-o cu straielor lor pe maica învățătorului răstignit, care începuse să plângă cu mâinile întinse către fiul ei aflat sus, țintuit pe crucea din mijloc, care era mai înaltă decât celelalte două. Atunci, centurionul Gaius, care cu destulă greutate putea desluși silueta lui Iisus își încordă privirea și prin ceața albă care îi împăienjenea ochii reuși să se apropie de cruce
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1417374257.html [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
de lovituri date cu flagrumul. Știa că tânărul învățător fusese biciuit cu mult peste norma obișnuită, aceasta din cauză că cei care îl loviseră doriseră să-l audă țipând sau cerând îndurare, lucru pe care condamnatul nu-l făcuse nici când îl țintuiseră pe cruce, iar de aceea călăii se îndârjiseră din acest motiv și fuseseră fără milă. Pe alocuri se puteau zări pe pielea condamnatului acele piese de plumb în formă de oscior legate la capătul cozilor și care făceau să dea
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1417374257.html [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
difuză creează magie... Împodobit cu globulețe și ghirlande din beteală bradul cu cetină de jad strălucește-n întuneric. Asemeni unui covor mătăsos, întinsă pe podele, blana ursului polar mângâie trupurile fremătânde, cuplate-n dansul frenetic al dragostei... Privirea ta mă țintuiește licărind în noapte, gura-ți însetată-mi soarbe roua vieții, atingerea buzelor fierbinți mă înfioară... Brațele avide mă caută, mă cuprind, șoaptele dragostei îmi încântă auzul, mâinile-ți alunecă pe sâni, mă dezmiardă, și-n clipa următoare, lava vulcanului erupe
ETERNELE IUBIRI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 113 din 23 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Eternele_iubiri.html [Corola-blog/BlogPost/350805_a_352134]
-
ia calea ardealului, către soția și copilul lui drag. Acum era fericită și împlinită în cuget și în simțiri și mulțumi îngerilor care-i înlesnise o astfel de întâlnire neașteptată. Câteva clipe totul părea nemișcat...Priviri mari și speriate o țintuiau, căci nimeni nu știa ce se petrece cu ea, doar ea, tânăra mămică, și iubitul ei soț, mireasa lui dragă, căreia nu-i uitase zâmbetul cu lacrimile ei, care era la fel ca în ziua nunții lor. Ea l-a
POPAS PRINTRE ÎNGERI... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mariana_dumitrescu_1411838176.html [Corola-blog/BlogPost/373569_a_374898]